Page 10 - 1959-04

Paú 2
NE SCRIU MEMBRI DE PARTID
se
noastră de par
Creşterea şi întărirea neconte­
nită a organizaţiei de partid este
considerată de fiecare comunist
ca o sarcină de mare răspunde­
re, acordîndu-i atenţia cuvenită.
Pe baza sarcinilor încredinţate
de către organizaţia de bază,
toţi membrii de partid se ocupă
cu răspundere de creşterea şi e-
ducarea tinerilor utemişti şi a
celorlalţi oameni ai muncii care
iac parte din activul fără de
partid, ajutîndu-i să cunoască
mai bine partidul, politica sa şi
să devină astfel luptători conş­
tienţi pentru înfăptuirea politicii
partidului şi guvernului nostru.
Organizaţia noastră de bază
şi-a îndreptat atenţia spre atra­
gerea în partid a celor mai des­
toinici muncitori, pregătiţi din
punct de vedere politic şi profe­
sional, cu- o vechime mai mare
în cîmpul muncii şi care lucrea­
Cei mai merituoşi membri ai U.T.M, în rîndurile
membrilor şi candidaţilor de partid
Organizaţia de bază de la De­
poul de locomotive G.F.R. Sime-
ria manifestă o grijă permanen­
tă faţă de creşterea şi educarea,
tinerilor utemişti şi de atrage­
rea celor mai merituoşi în rîn-
durîle membrilor şi candidaţilor Printre noii membri de partid şe va ocupa şi de aici înainte‘cu
de partid.
An de an organizaţia noastră de bază se numără utemiştii Re- educarea utemiştilor ca ei sa de­
de bază a primit numeroşi ti­ mus Balomireanu şi Konrand vină- muncitori cţe nădejde, lup­
neri utemişti, muncitori fruntaşi Goloy, mecanici de locomotivă şi tători actjvi pentru înfăptuirea
în producţie, care luptă cu ab­
negaţie pentru înfăptuirea sarci­
nilor de producţie şi obşteşti, ca
membri şi candidaţi de partid.
Printre cei primiţi în partid se
află mecanici de locomotivă, fo-
chişti, lăcătuşi şi alţi muncitori
din depou.
Noi am considerat şi conside­
răm organizaţia U.T.M. ca un
izvor permanent de cadre pentru
partid şi de aceea, la primirea
în partid, am acordat şi acor­
dăm o mare atenţie tinerilor.
Aşa de pildă, în perioada de la
a naţiuni — C.E.C. — a organi­
La Şcoala profesională de
ucenici din Gheţar, ca de altfel
la toate şcolile, exiştă O gazetă
de perete prin intermediul că­
reia, cinciva au fost popularizaţi
elevii fruntaşi la învăţătură şi
în muncă, s-a luat atitudine cri­
tică împotriva acelora care ma­
nifestau dezinteres fată de învă­
ţătură sau care aveau abateri
de la disciplină. Acum, însă, ac­
tivitatea acestei gazete de pe­
rete, este complect neglijată.
Articolele apar cu întirziere sau,
uneori, deloc.
Elevii se întreabă, şi pe bună
dreptate: pînă cînd gazeta de
perete mai stă¦în această sta­
re? De ce. organizaţia U.T.M.
nu trage la răspundere pe cei
care privesc cu pasivitate sarci­
nile încredinţate ? Elevii sînt de
părere să se ia de urgenţă mă­
surile cuvenite, astfel Incit ga­
zeta de perete să-şi îndeplineas­
că cu succes rolul pentru care
a fost creată,
JALBA DUMITRU
corespondent
zisca&xtQC&ocGOco&SQoaocaaococac&oocmocoQQr cecocs o^3ectx^oos^occcîixxKxx>CKXxxx>ooçKîcocobo3ooôoocxx3
CRON
poem feeric în 5 acte de VICTOR EFTIMIU ţinutul textului, cu aprobarea autoru­
In zilele de 31 martie şi 1 aprilie, noilor situaţii ivite, ea nu mai obiec­ In actul IV, în' final, Zmeul-Zmeilor, Bidinea socială şt aniimislică, a în­
Teatrul de Siat din Petroşani a pre­ tează şi il alege pe Buzdugan de, este totuşi ucis, Ileana Cosinzeana tregului spectacol. In acelaşi timp a
zentat la Deva, poemul feeric în 5 mire. Ostilităţile început de Buz­ revine la el, iar Buzdugan îşi află remarcai bogăţiei de culori a folclo­
acte, „Inşir-te, mărgărite“ de Victor dugan încetează. Are loc căsătoria soţia iubită, Sorim. 'Vrăjitoarea, lipsi- rului rominesc, bogăţia sufletească a
Eftimiu.
Iată succint subiectul acestui poem, puterea farmecelor făcute de vrăjitoa­ condamnată şi alungaiă cu dispreţ. Pe neala regiei de a promova în roluri
realizat în stagiunea 1958— 1959 de re (actriţa Livia Udgureanti), Sorina scenă se întinde o horă mare, a bu­ pretenţioase adori tineri, Vrăjitoarea
către Teatrul' de Stal din Petroşani. este scoasă din palat şi transpusă curiilor împlinite, la care participă (Livia Ungureanu), Sorina (Milena
La curtea lui Alb-Impărat are loc
ceremonia primirii domneştilor oaspeţi,
veniţi de peste mări şi ţări, preten­
denţi să se căsătorească cu cele trei
fete auguste. Sorina (actriţa Milena
Rizescu), cea mai mică fată a împă­
ratului refuză să se căsătorească, cu
peţitorii veniţi la curte. Fata dorea ca
viitorul soţ să şi-l aleagă ea, se revoltă• nescu) îi răpise mai înainte iubita.
împotriva datinilor, a indicării soţu­
lui de către familie, îşi doreşte vii-,
torul mire conform sentimentelor sate.
Acest gesi contrariază întreaga curie,
iar Alb-Impărat o bleslemă. Pentru
insulta adusă voievozilor, refuzul So­
rinei, voievodul Buzdugan porneşte cu
c impunătoare armată împotriva lui
Alb-Impărat. Alarmată, curtea acestuia
o solicită din nou pe Sorina, ga îndepărta, prin linguşire, pe Buzdu- ghiobii care cred în ele. Concomitent, rile valori culturale.
să accepte şă şe, căsătorească. M
ză nemijlocit în producţie, mun­ rea lună de lună a prevederilor
citori cu înaltă calificare, care planului de producţie.
aduc un aport însemnat la în­ In prezent cei mar buni mun­
făptuirea sarcinilor de plan, şi citori din sectorul ' de vagoane
sînt exemplu în muncă şi în sînt.membri,şi., candidaţi, de par­
viaţa personală.
Ţinuid seamă de faptul că for­ la ,alogerea organ efor conducă­
ţa partidului nu constă numai toare de partid şi pînă în pre­
în numărul de membri, ci mai zent organizaţia noastră-de ba-,
ales în calitatea lor, organiza­ ză a primit '4 membri şi 10 can­
ţia noastră de bază acordă a- didaţi de partid. Dipţre, aceştia'
tenţie nu numai creşterii canti­ amintesc pe tovarăşii Ion Da-
tative ci şi creşterii calitative a vid, lăcătuş, şi- Iqn Inuîescu,
rîndurilor sale.
Ca urmare a grijii manifestate
de organizaţia de bază faţă de
creşterea şi întărirea rîndurilor
sale, aceasta a devenit puterni­
că, îndrumă şi conduce cu com­ au fost primiţi candidaţi de par­
petenţă activitatea politică şT e- tid.
conomică din sectorul ei de ac­
tivitate, reuşind să mobilizeze în­ , '!secretarul organizaţiei de bază
treaga masă .de muncitori, irigi- — P.M.R-. din sectorul de vagoane
neri şi tehnicieni la îndeplini­
alegerea noului birou ai- orga­ flă utemiştii ion Oprean, lă­
nizaţiei de bază şi pînă acum cătuş, Simion" Trie, mecanic de
au fost primiţi în rîndurile mem­ locomotivă, Traian Herci. fo-
brilor de partid 12 muncitori, ţhişt, Vladimi-r Pelau, mecanic
majoritatea dintre ei fiind m em -' de locomotivă şi alţii.
bri ai U.T.M.
primiţi de organizaţia noastră • grijă părintească dc creşterea şi
Teofii Părău, .fochist.
In rîndurile candidaţilor de !
partid au fost primiţi, în aceeaşi
perioadă de.timp, un număr de
10 muncitori, printre care şe a-
Cîştîgători ai concursului pe teme
de economisire
Casa de Economii şi Consetn-
zat., de curîpd. uji congurs pe
teme de economisire. La acest
concurs au participat şi un nu­
măr mare de elevi ai şcolilor din
raionul llia. După tragerea la.
sorţi, printre cîştigătorii pe ţa­
ră cărora le-au revenit premii
------------------------ — — - i— ¦¦
P rim e le cereri
încă din anul 1954, ţăranii hâtărît să păşească pe o nouă
muncitori din- satul- Teiu, co- cale — calea gospodăriei agri-
muna Lăpugiu, din raionul Ilip cofe colective. Zilele trecute, spre
s-au u-nit în 3 !ritoyără'şjri a g ii-, exemplu, au şi fost depuse pri-
cole. .Muncind cu . tractoairele riieie; .cererii de înscriere. Printre
S.M.T. şi aplicînd regulile agro- ele* se’ află cererile'tovarăşilor
tehnice înaintate, ei au reuşit Dan Miron, Munteanu loan,
să culeagă recolte, bogate.
In urma rezultatelor frumoase man şi alţii.
şi a convingerii că munca în
cornun acluce roade bogate, ei au
.rprx.—_ .
e număryl
„Nici o casă de ţărani mun­
citori fără revista „Săteanca“.
Aceasta este lozinca sub care
comitetele de femei din raionul
Brad au pornit ia acţiunea de
realizare a cît mai multe abo­
namente la revista „Săteanca“.
Organizîndu-şi munca în mod
temeinic şi atrăgînd în aceas­
ta un număr mare de femei, co­
mitetele comunale au reuşit ca
pînă în prezent în afară de a-
bonamentele existente să mai'
plănuită. Dar in noaptea nunţii, sub tă‘ acum de puterile ei vrăjitoreşti, esfe. poporului romui. Este lăudabilă îndrăz­
in Ziua Florilor, veşnic pe drumuri
in căutarea lui Făl-Frumos, pe ca-
re-t iubeşte, nuntită fiind că acesta,
Chipitrile,' din 'naştere .i-ar fi'fo st sor­
it! ci. Pe de altă parte, Fal-Fnimos
(Vladimir Iurăscu) o iubeşte pe Ilea­
na Cosinzeana (LudmHa Ursache), în
a cărei găsire colindă pămintut, de-
oarecee Zmeul-Zmeilor (Gh. Iordă-
Concomitent, şi Buzdugan, însoţii de
ceilalţi doi cumnaţi, porneşte în des­
coperirea Sorinei. Intriga se desfăşoa­
ră intens, comic, deşi situaţia este
dramatică, avind ca., primă figură, pe
vrăjitoarea ce induce in eroare pe
eroi, in felul acesta Incerclrid să-l o-
prească pe Făt-Frurnos de a descoperi
şi ucide pe Zmeul-Zmeilor, şi de a-l
fgăii de Sorind.
( fr-Tâ .ii
tid. In perioada care a trecut de
ţîm plar,'care au devenit membri
de partid. Traian Albu, Octavian
Puiuţ,. Miron Munteanu, Victor
Bembea şi floria Roşea, lăcătuşi,
RADU BANU GHEORGHE
al Atelierelor C.F.R.-Simeria
Organizaţia noastră de bază'
politicii partidului şi guvernului.
NICOLAE BODEA
secretarul organizaţiei de bază
P.AJ.R. de ja Depoul dc loco­
motive C.F.R.-Simeria
: numai trei posturi. Pentru gos­
valoroase se numără şi elevii
Lucian Răclaru şi Popa Ionel
de ia Şcoala medie mixtă din
Deva. elevul Mircea Butaş de
la Şcoala elementară din comu­
na Zam "şi alţii.
MARTIN TEODOR
corespondent
Teodorescu Vasile, Oprean Ro­
TEOFII. POPA
corespondent
afe@miamenfei©r
colecteze 341 abonamente la re­
vista „Săteanca“. De menţionat
că majoritatea acestor abona­
mente s-au încheiat pentru un
timp de 6 . luni. In acţiunea de
colectare, a abonamentelor s-au
remarcat în mod deosebit tova­
răşele Rozalia Benea şi Marja
Trifa care au realizat fiecare
cjte 75 de abonamente, precum
şj tov. Ana Popescu care a rea-,
Uzat 30 de abonamente.
VE**UG. EN PAUL
corespondent
lui, subliniind şi coniurind precis aii-
masele de ţârani. j
In poemul feeric „InşirAe, mărgă­ s-au manifestat. complex, matur, adu-'
rite“,, -atlt prin text cît şi prin inter­ ' cînd fiecare o contribuţie proprie la
pretarea colectivului Teatrului de Stal
din Petroşani; se manifestă o putemir
că oslilitale la adresa .superstiţiilor, —
ipajă lupta orientindu-se Împotriva.
negativului, a răului. Poporul, prezent, personagii oii, lipsite . de artificialitate.
atît prin ţărani cil şi prin Păcală, (ac­ Zmeul-Zmeilor (Gh- Iordăne.scu)< şi
torul deosebii de inţestrat — Dumitru
Drăncea), contribuie. în permanenţă la
rezolvarea şi qxplicarca şUuaţiijpr. din
spectacol. Caracterul lui Păcală —
săiiălos, robust, oplimist şi în genere
un om spiuls. de sub influenţa mis- constituie un re,ai succes al acestui
iic-supcrsiiţioaşă — dă ,acţiunii o . per­ talentat şi harnic colectiv, animat de
manenţă saiiric-utnorisiică. Păcală doripţa. sinceră de a răspu}di.în pre­
bagatelizează superstiţiile şi pe ne­ sele largi ale oamenilor mjincii ma­
el se prezintă şi ca un rapsod popii-
DRUMUL SOCIALISMULUI
apărute j
Cj
l LITERATURA POLITICA ]
ROGER GARAUDY: Urna- 1
nismul marxist — cinci j
eseuri polemice 256 ^
. . .pag. —. 5,30 Iei.
Ed. politică, ^
l . M. NEAGU. şi P.. LUCA-. ]
CIU : Despre patrie şi ^
[ patriotism — Colecţia ]
„S.R.S.C.“
64 pag. — 1,25 lei. .1
C LITERATURA
I ŞTIINŢIFICĂ
c . FIZICA
l A. I. AHIEZER, V. B.BE- }
RESTEŢKI: Electrodi- ]
namica cuantica
500- pag. —i 24,20 lei ^
cartonată;
1Ed. tehnică t
L L lOLOGIE' ŞTIINŢE . )
L NATURALE
[ GEORGE D. VASIUU: j
Peştii apelor noastre
l 384 pag. — !0,40 lei;
t Ed. !ştiinţifică
[• MEDICINA
t C. C. DIMITR1U şi altii:
jL Diagnostic clinic —
Í vol. II — 620 pag. —
t 47,10 lei.
Ed. medicală
—J I-- i I-- 1*__ l <—J L.
este în agricu !fură !
Pentru sprijinirea muncii jn
gospodăriile colfective nou înfiin­
ţate, comitetul executiv al sfatu­
lui popular raional Hunedoara
a lupt măsurile necesare pentru
a mări schema .cu încă 0 pos­
turi de ingineri agronomi.
Din aceste 6 posturi au fost
ocupate ţu cadre corespunzătoare
podăriile colective din Rapoliu
Mare, Biscăria-Săuleşti, Batiz şi
iVSfidăştia Inferioară nu s-au gă­
sit nici pînă acum ingineri agro­
nomi, deşi aceste noi gospodării
colective au mare nevoie de în­
drumare şi control tehnic.
Inginerii agronomi nu pot fi
găsiţi pentru că unii dintre ei
„preferă" să lucreze orice, chiar
în altă specialitate, numai să
fie în oraşe. Cu un cuvînt, fug
de sat, de agricultură, se eşchi-
vează de Ia sarcinile măreţe ce
le revin în cadrul transformării
socialiste a agriculturii noastre.
Două cazuri autentice ie găsim
şi la I.C.S.H. unde inginerii a-
gronomi Boeru şi Savici lucrea­
ză în posturi de specialişti' în...
construcţii (!). Tpv, ipg. agro­
nom Boeru, de pildă, ocupă funp-
|ia de inginer topometrist.
Cazuri asemănătoare mai sînt
încă în regiunea noastră. Consi­
derăm că locul specialiştilor 3-
gronomi este în agrjcultură. De
aceea, organele competenie sînt
da,to»ware11şjăi i•yiavRmăusMurilCe îIdeITcOu-
viintă.
lar, povestind fantastice îniîmplări
proIMnpriianaliltiezaratu. raiicesptuoip,uslapre!ec1.t0acol, izbu­
tii, trebuie să fie remarcată' noua con­
cepţie a regiei (Ion Pelrbvicij. Regia
artistică a intervenit creator in con­
Rizescu), Crainicul (Ion Pavlescu), —
reuşiia spectacolului. Ileana Cosinzea­
na (LudMlta Ursache), o fată (Stelă
Popescu), de asemenea au realizai
Buzdugan (Romeo Mogoş), au împli­
nit creaţii mari.
„Inşir-te, mărgărite“ ui interpreta-
•; î
rea Teatrului de Stat din Petroşani
8. GJ;
Nfr. 1332
de ani de ia naşterea
LUI N. V. GOGOL
La 1 aprilie a.c., s-au împlinit 150 Poueslirile din ciclul petersburghez toriul teatrelor. „Revizorul“ s-a bucă­
rat de cel mai mare succes. Aproape
de 'ani de la naşterea marelui seriilor „Portretul“, „Nevskl Prospect", „în­ că nu există ţară şi nici limbă vor­
bită pe globul păminlesc în care să
j rus Rikoţai Vasilievici Gogol. semnările unul nebun", „Nasul", „Man­ nu fi fost jucată. „Risul, scria mai
iîrziu Gogol, iată personajul cinstiţi
BetrecîndUrŞi copilăria în satul Va- taua'“, „Caleaşca", sînt legate nu nu­ plin de nobleţe sufletească, eroul pozi-
tiv al piesei, care determină adevărata
silievka ' din judeţul Mirgorod, guber­ mai prin oraşul în care se desfăşoară. en ii sceo mr nnu iffîitcf*an ţi it eo iiAdoey>o1lor\rgtiirc,săíi“i . „DRîîcsma1l(“t ,
care răsună în „Revizorul" este expre­
nia Poliava, scriitorul a cunoscut nu Vechea capitală a Rusiei ţariste, con­ sia judecăţii poporului şi înfierează ne­
dreptăţile claselor stăptnitoare. Aplau­
numai oamenii din popor, pe care ge- stituie mai mult de cît un simplu de- dată de întreaga opinie publică pro­
gresistă, comedia „Revizorul" i-a adus
n iul'său\i-a făcut să retrăiască în ci- * cor. Ea'întruchipează întreaga atmos- lui Gogol atitea hărţuieli şi neajunsuri
din partea oficialităţilor ţariste, incit
ciul povesot/«irriill-oriri-' DD it kh ratnn kh săiif, dA an rr şpii mm/i-­ fîeo rr făl scorxcriisarllnă an aCLcCeOltoOrT vVTrBeJmTîi<i. PTOep ÎtPeTr*s:-- scriitorul a preferat să plece în străi­
nătate. Aici a scris opera ce încunu­
resmele stepei şi bogăţia de culori-a burgul gogolian, posomoritul oraş al nează întreaga sa creaţie, romanul
„Suflete m o a r t e I n acest „poem" cum
peisagjului ucrainean pe care .le-a. zu­ funcţionarilor în mizerie, al meşteşu­ şi-a intitulat Gogol romanul, el şi-a
propus să dea un vast tablou al Ru­
grăvit cu un penel ce i l-ar invidia garilor şi al sărăcimii, este opus stră­ siei din prima jamălaie a secolului al
XlX-lea. Inchizînd ultima parte a căr­
H pînă şi pictorii. lucirii de paradă de pe „Nevski Pros­ ţii, cititorul înţelege că sufletele moarte
] Elev la liceul din Nejin, Gogol îşi pect“, „frumuseţea asta de stradă a
petrecea vacanţa>in satul părintesc la capitalei noastre", cum îi spunea ironic
tatăl său, moşier destul de înstărit, scriitorul. Un reprezentant al acestei
şi cultivat,) amator de teatru şi lite­ lumi este asesorul de colegiu Platon
1 ratură. Nu era uşoară , despărţirea de Kuzmici KovaliQu, eroul nuvelei „Na­
meleagurile părinteşti atunci cînd, va­ sul", întruchipare vie a îngîmfării şi
) canţa odaia terminată îşi lua rămas
bun de la frumuseţea şi farmecul zi­
lelor de vară din Matorusia. Bolnă­
vicios şi timid, Gogol rţu prea lua
3 pcdte la jocurile colegilor lui de gim­
naziu şi cea mai mare parte a timpu­
I lui şi-o petrecea citind, Erau. anii cînd sînt moşierii şi nu iobagii, iar pieir'ea
lor nu poate fl înlăturată.
în Rpsia se ridicau valuri de luptă­
Mare patriot ai ţării sale, Gogol
1 tori ai răscoalei. decembriştilor din a presimţit vremea cînd ea se va scu­
t 1825. In liceul din Nefin, elevii în- tura de jugul sufletelor moarte şi-şi
V va croi o viaţă unde oamenii se vor
1 vă ţd u ’pe dinafară oda lui Puşkln „Li­ bucura nesănjeniţi de uriaşele lor a-
j bertate“ — răspândită în copii scrise vuţii. „Şi tu, Rusie, nu zbori oare
ca o înflăcărată troică, pe care nimeni
j de mină şi citeau, pe ascuns publica- n-ar putea-o întrece? încotro ie a-
vînţi ? Răspunde!.., Aerul, spintecai de
] ‘Jitie urmărite de cenzura ţarului. Du- goană, vîjîind se preface în vini pu-
3 j pă răsşqală, în . 1827, cîţiva profesori
au fost acuzaţi de „liberă cugetare“
j şi ţi s-a intentat un proces. Chemat
dispreţului faţă de cei mai mici
gra(l decît el.
la. anchetă, elevjil Gogol a depus măr-
turte în favoarea lor. Eroul nuvelei „Mantaua“ e ¦utj om ţernţc. Zboară pe de lături, rămuuhd
• Nutrind visul de a depune „o mun­ înjosit, asuprit, desconsiderat. Micul în urmă iot ce iese în cale: şi, cu
că imporicmiă şi nobilă In folosul pa­ funcţionar Akaki Akakievlci visează priviri invidioase, se dau la o perie
triei, spre binele vieţii oamenilor", du­ de ani şi ani de zile o mania, o man­ — ca să-< facă loc — celelalte po­
pă terminarea şcolii, Gogol pleacă Ia ia nouă, în care să aibă înfăţişare poare, celelalte state".
Petersburg. Găsinda-şi o slujbă de omenească- şi să se apere de frig. Şi La 4 martie 1852. Gogol s-a stins
funcţionar mărunt la Departamentul cînd, înşfîrşii. ajunge, cu sacrificii de din viaţă. Neşterse rămîn în aminti­
domeniilor statului şi edificiilor publi­ neînchipuit, să şi-o facă, o pierde rea poporului rus şi a tuturor oame­
ce, Gogol studiază ioiodaiă pictura, prinir-o întlmplare stupidă, provocată nilor simpli operele scriilorului. Tra­
dă lecţii particulare, cîştiglnd greu de o „ilustră personalitate“ pe care diţia realistă, umanistă şi democra­
plinea pentru ca să-şi îndeplinească nici nu o cunoaşte. Akaki Akakievici tică a lui N. V. Gogol a fost prelua­
visul de a deveni scriitor. După deza­ nu rezistă acestei lovituri si moare. tă şi continuată de cei mai mart
măgirea pe care © încearcă prin pu­ Prin ciclul peiersburghez, Gogol a scriitori ruşi din secolul al XlX-lea.
blicarea ‘poemului „Hans Kilchelgar- introdus in literatura rusă orientarea Pe bună dreptate, spunea Dostoievski:
ien“. ' în 1831 vede lumina tiparului criţică, demascatoare a rlnduielttor io- „Noi cu toţii ne iragem din „Manlaiia“
prima parte a „Serilor în cătunul de băgiste ridicată la cele mai hicdte lui Gogol".
lingă Dikanka“. Cu aceasta îşi făcea cuhni artistice de către scriitorii care Acum. citul se împlinesc 150 de ani
de la naşterea marelui scriitor riţs
intrarea în literatura, un erou nou şi i-pu urmat. Apreciind meritele sale. N. V, Gogol, întreaga lume progre­
sistă manifestă dragoste şi sentimente
anume, ţăranul rus. In e l descoperă marele gîriditor democrat-revoluţionar de adîncă recunoşiiinfâ jajă de scrii­
torul care a militai pentru o viaţă li­
G-ogol cele mai alese trăsături Şi în- N. S. Cernişevskt spuneai „De mult beră şi fericită. Popoarele vor desluşi
ioideauna în paginile sale ceea ce,
suşiri omeneşti: dragostea de patrie. n-a mai existat în lume an seriilor la moartea scriitorului, a spus admi­
rabil, intr-un singur vers, parcă sculp­
simţul demnităţii omului, judecată a- care să fi avut o însemnătate atît de tat în marmora nemuririi, poetul Ne-
krasoo
geră şi limpede, curăţenia dragostei mare pentru poporul.său cum a avut-o
„Ce muţi el — urînd — le-a iubit".
şt adevărata nobleţe şl omenie. Dar Gogol pentru Rusia",
în risul lut Gogol, aşa cam a spus Nuvelelor din ciclul peiersburghez
Betinski, răzbat de aici în colo lacri­ li s-au adăugat tn scurtă vreme co­
mile. Glasul lui este complect schim­ mediile „Căsătoria“,' „Revizorul", J u ­
bat în volumele „Arabescuri“ şt „Mir­ cătorii de cărţi". Nici una din ele n-a
gorod", publicate In 1835, In nuvela
,',Moşierii de altă dată“, inclusă tn părăsit de peşte un secol'încoace reper­
volumul „Mirgorod", cei doi soţi iubi­
tori. 'Afanasi Tvanovlci şl Pulkeria Iva- Bine ar fi dacă..
noana duc ® viaţă atît de mărginită
tncît singura lor grijă este mîncarea. ...activitatea sportivă din comuna cifra de 1-200 membri cii are la oră
Orizontul îngust at acestui fel de via­ Apoldu de Sus ar fi sprijinită şi de actuală asociaţia sportivă Căminul.
ţă este pur şi simplu înspălminiător. sfaiul popular comunal care în ultimul
El aruncă o umbră de îndoială pînă timp a neglijai această activitate. Ne ...conducerea exploatării miniere Ghe­
şi asupra dragostei ce şi-o poartă referim în special la un sprijin ma­ ţar ar sprijini mai mult activitatea
cele două personagii ale povestirii. A- terial privind amenajarea terenului de sportivă din localitate prin crearea
cest sentiment nu are nici un temei unor condiţii (baze sportive, săli pen­
omenesc, ci mud respingător, anima­ f ol bal>
lic, stomacal. „.consiliul asociaţiei sportive Cor­ tru desfăşurarea de competiţii la şah,
tenis de masă, iir şi altele.) necesară
La fel de găunoşi şi lipsiţi de idea­ oiaţii din Hunedoara ar da mai multă
luri ca „Moşierii de altă dală“, cei atenţie creşterii numărului de mem­ in acest scop.
doi eroi ‘ai povestirii „Curţi s-a cedat bri şi înfiinţării de noi secţii sportive.
Ivan Jvanovici cu Ivan Nikiforovici“ Aceasta pentru că tn Hunedoara sînt (După sezisăriie corespondenţilor
sini ,în stare să se certe şl să se ju­ posibilităţi suficienţe 4e a depăşi noştri I. OLTEANU, N, SBUCHEA
şi F. ARON).
dece ani de-a rîndul pentru un fleac. COOPERATIVA CELULOIDUL
Parcă apume pentru a opune acestei Bucureşti, str. 30 Decembrie, nr. 54 — raionul
lumi de paraziţi măreţia spirituală şi
TiiorăWm oamenilor din popor, Gogol Tudor Vladimirescu
a inclus în ^acelaşi volum cu „Moşie­ VINDE FARA REPARTIŢIE LAC ŞI PRAF DE
rii de ajiă dată“ nuvela istorică „Ta- BACHELITĂ
ras Bulba". ;Puţine figuri din iilerd-
tura universală sînt aiît de populare
ca acesl vileaz conducător al cazaci­
lor, care hu cunoaşte' şovăiala, ştie A e ro p o rtu l T .A .R .O .M . — Deva comunică :)
ce vrea în orice împrejurare şi dp Incepînd cu dala de G aprilie 1959, avionul de pasageri ce)
o bărbăţie şi neînfricare fără seamăn.
efectuează cursa Deva-Bucureşti şi retur va circula după urmă-L
OFERTE
DE SERVICIU torul orar: S
IRUSTUL REGIONAL DE Plecarea din Deva Ia ora 7,20 — sosirea la Bucureşti !a ^
CONSTRUCŢII LOCALE
ora 8,45, \
HUNEDOARA-DEVA
angajează Plecarea din Bucureşti la ora 17,05 — sosirea la Devaj
un inginer instalator auto­ la ora 18,35. ‘ )
rizat în lucrări de gaze
(angajează şi cu jumătate V Rezervarea locurilor se tace prin agenţia T.A.R.O.M. din?
de normă în cazul cînd lu­
crează în altă întreprinde­ f Deva, telefon 52 sau Aeroport, telefon inter 8. )
re).
Relaţii în legătură cu
condiţiile de muncă şi sa­
larizare se pot obţine la
T.R.C.L.H. Deva, str. Ho- LUNA STICLĂRIEI
ria, nr. 12-14, telefon 490,
Vizitaţi expoziţiile cu vîn-
Goli de 900x000x0,2 mm. şi zare organizate cu ocazia
900x600x0,3 mm. lunii sticlăriei, la magazi­
nele cu articole de menaj
cu o rigiditate dieléctrica de i ale O.C.L. PRODUSE IN-
20 kv.-mm. f DUSTR1ALE DEVA, unde
se desfac diferite articole
livrează prompt orice cantitate de sticlă — servicii de vin,
cu plata prin virament
COOPERATIVA s lichior, apă, compot şi tort, |
„CHIMICĂ“ noi modele de vaze 'de flori ţ
I şi alte articole mărunte. )
Bucureşti — Calea Serban
Vodă, 22-24 ^ /WVN/V
O . C. L. A lim entara - Hunedoara
Vizitaţi cu încredere magazinul nostru din Piaţa
Nouă care vă oferă zilnic produse lactate proaspete
ca: lapfe, brînză grasă de vaci, smîntînă şi ia u rt.
Teief. 14.91.29