Page 101 - 1959-04
P. 101
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA l 1Sub steagul biruitor al marxism-leninis-
6 pagini 30 bani mutui, sub conducerea Partidului Muncito
resc Romîn, înainte spre victoria socialismu-
lui înscumpa noastră patrie
Anul XI Nr. 1355 Joi 30 aprilie 1959
1 Mai —ziua solidarităţii ÎN T ÎI M A I
a saisie muncii < Azi primăvara ninge cu
ţ floare,
— Spumă albă şi roză pe
1 Mai este cea mai mare săr niste şi muncitoreşti, pentru sisteme — socialist şi capita ( ramuri —
bătoare a oamenilor muncii de drepturi şi libertăţi democratice, list — socialismul va fi în mod Şi leagănă patria-n soare,
pretutindeni, ziua solidarităţii pentru o viaţă mai bună, pentru inevitabil victorios. Păduri nesfirşite de flamuri.
internaţionale a celor ce mun pace şi prietenie între popoare, Popoarele Uniunii Sovietice, \De-abia deschiseră pleoapele
cesc. In fiecare an, în această zi cunoaşte un avint nestăvilit. Nici sub conducerea înţeleaptă a glo zorii
tradiţională de luptă, clasa mun odată nu au existat în lume forţe riosului P.C.U.5., au obţinut vic
citoare din toate ţările, toţi oa sociale atît de mari şi puternice torii mari, epocale. Sub sem In oraşe şi sate mulţi, fără
menii muncii trec în revistă suc care să apere pacea şi viitorul nul victoriei depline şi defini < număr,
cesele obţinute, îşi fixează noi omenirii, aşa cum există astăzi. tive a socialismului, popoarele l Pe buze cu cintece noi —
obiective în lupta pentru inte L muncitorii
resele lor vitale, pentru demo Chezăşia succesului luptei îm U.R.S.S. se găsesc în plin a- 5 Păşesc alături, umăr la
craţie, pace şi socialism. potriva capitalismului, pentru a- vînt de construcţie desfăşurată
părarea păcii şi securităţii po a comunismului. In raportul umăr.
Anul acesta, sărbătorirea zi poarelor, stă în unitatea de ne prezentat la Congresul al XXI-
lei de 1 Mai capătă o semnifi zdruncinat a mişcării comuniste lea extraordinar al P.C.U.S., Dacă priveşti la drapele
caţie deosebită ; se împlinesc 70 N. S. Hruşciov arată că în com l Ce trec pe străzi şi uliţe —
de ani de cînd s-a botărît, la şi muncitoreşti internaţionale. < riu,
Paris, în 1880, ca această zi Chemarea lui M arx: „Proletari paraţie cu anul 1913, producţia < E scris cu semne de aur
din toate ţările, uniţi-vă !“, (iste industrială globală a U.R.S.S., a < pe ele
să lie proclamată ziua solida mai actuală şi mai vie ca ori- crescut de 36 de ori. producţia' > Pace, oţel. cărbune şi grîu !
rităţii internaţionale a celor ce cînd. Sub această lozincă, rîn-
muncesc. durilc partidelor comuniste şi mijloacelor de producţie de 83 Sub cer de albastre peruze,
muncitoreşti, ale clasei munci de ori, iar producţia industriei Un nume s-aude citiiat şi
Drumul străbătut de omeni toare de pretutindeni, sînt strîns constructoare de maşini şi a me ^ rostit:
rea muncitoare de la primele unite sub steagul atotbiruitor şi talurgiei prelucrătoare de 249 El urcă năvalnic din inimi.,
demonstraţii muncitoreşti de 1 triumfător al marxism-leninis- de ori. <, pe buze,
Mai, împotriva asupririi şi ex mului, ai internaţionalismului
ploatării capitaliste, este uriaş. proletar. Uniunea Sovietică deţine azi l Pe steaguri de purp u r:
In perioada 1 Mai 1889 — 1 primul loc în lume în domeniul partidul iubit.
Mai 1959. oamenii muncii din Cea mai măreaţă întruchipare ştiinţei şi tehnicii, în tehnica ra
întreaga lume au repurtat vic a internaţionalismului proletar o chetelor cosmice, în ritmul de O, zi. ca un steag, trecută
torii de importanţă deosebită. constituie astăzi, uriaşul şi pu prin lupte, '
Astăzi, steagul roşu al revolu ternicul lagăr al socialismului creştere al producţiei industria
ţiei proletare, Untură biruitor şi păcii în frunte cu Uniunea le. U.R.S.S. a întrecut, într-o se O, zi, intre toate mai sfială,
în ţările socialiste care ocupă Sovietică. Familia unită şi pu rie de ramuri, statele capitaliste,
26 la sută din suprafaţa globu în ce priveşte producţia pe cap Făcută lumea veche
lui şi aproape o treime din popu ternică a ţărilor socialismului, de locuitor. Aceasta constituie o să-nţrunte,
laţia lumii. Aproape un miliard reprezintă o fortăreaţă indes dovadă elocventă că în urmă
de oameni s-au eliberat pentru tructibilă a socialismului, bastio torii 10—15 ani, popoarele so Azi cinci continente te
totdeauna de sub jugul exploa nul de neclintit al păcii, liber vietice vor obţine victoria de- cîntă!
tării şi asupririi capitaliste şi tăţii şi independenţei popoarelor.
păşesc hotăriţi pc drumul con (Continuare in pag. V-a) 1. BALAN
In anul acesta, ziua de 1 Mai
este întimpinată de popoarele
strucţiei socialismului şi comu ţărilor socialiste cu succese re In va lea jiu l u i
nismului. Sute de milioane de marcabile în toate domeniile
oameni care au cunoscut robia construcţiei economice şi de stat,
puterilor coloniale imperialiste, în cultură, ştiinţă şi tehnică, in 27.358 tone de cărbune peste plan ÎN REGIUNEA NOASTRĂ
şi-au dobîndit independenţa na ridicarea nivelului de trai al
ţională, continuînd lupta lor pen populaţiei. Aceste succese oglin T oate exploatările miniere cu succes au contribuit în mare niă- S-au term inat însăm înfârile de prim ăvară
tru o viaţă tot mai bună. desc în chip grăitor superiori planul depăşit — iată da sură minerii de la Luppnl, care
tatea socialismului asupra capi rul oferit de minerii Văii fiului şi-au depăşit planul în perioada / Lucrătorii de pe ogoarele regiuni’, noastre şi- nul Sebeş, şi altele, insămînţările din fiecare
Succese importante obţin oa talismului şi stau drept mărtu măreţei sărbători. Din cele amintită cu 8.027 tone de căr (. iW înzecit eforturile pentru a întîmpină ziua de epocă s-au terminat in numai 7 zile.
menii muncii din ţările capita rie faptului că în marea între 27.358 tone de cărbune extrase Pe regiune, in campania agricolă de pritnă-
liste. Lupta acestora, condusă şi cere paşnică dintre cele două peste prevederile planului pînă bune. Minerii de la Lupeni mai 1 Mai cu deosebite realizări. Roadele muncii lor vară au fost insămînţate peste 117.000 ha. cu
îndrumată de partidele comu în ziua de 29 aprilie a.c., canti întîmpină ziua de 1 Mai şi cu sirguincioa.se s-au concretizai in aceste zile. In- floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, porumb, car-
tatea de 14.289 tone este cărbune un alt succes : toate sectoarele drumaţi şi sprijiniţi de către organizaţiile de tofi şi alte culturi. Au mai rămas de efectuat
Fruntaşi ai întrecerii socialiste cocsiticabil. La obţinerea acestui sînt peste pian. partid şi sfaturile populare, colectiviştii, întovă- plantările răsadurilor de tutun şi legume,
răşiţii şi apoi ţăranii muncitori, cu gospodării
MINERUL. FURNALISTUL \ Siderurgiştii hunedoreni individuale din raioanele Alba. Sebeş, Orăştie, Acum, lucrătorii de pe ogoarele regiunii dau
şi-au îndeplinii plano! lunar llia. Hunedoara, llaţeg şi Brad au terminat in- bătălia pentru a termina praştia l-a la floarea-
Ghcorghe Mi- In cahlale de 1 sămlriţările din campania agricolă de primă- soarelui şi sfecla de zahăr, plivitul culturilor de
cliiev, esle şeful la producţia globală vară. toamnă etc.
prim - iopdor, Ale- ^
După muncitorii din G.A.S., colectiviştii din faptul că Insămînţările din primăvara aces-
unei brigăzi de xandru Comşa,
tinerei de la sec
torul II ai minei | Cconduce una din ^ olectivul de muncitori, teh combinatului, se' află colective1? regiunea noastră, avînd un puternic sprijin din pp an au josţ terminate într-o perioadă atît de
nicieni şi ingineri din C.S. secţiilor a Il-a furnale şi cocse-
brigăzile care de- ] partea S.M.T. Miercurea, Qrăstie şi Alba au SCurt.ă, deşi s-au însăminţat suprafeţe mai mari
servesc furnalul 1 Hunedoara, întîmpină ziua de 1 rie, care şi-au îndeplinit planul obţinut frumoase rezultate im campanie. Antre- ?eclt in anii trecuţi, indică o creştere simţitoare
Peirila. nr. 5 din Combi- -j Mai cu planul global de produc lunar cu 4 zile înainte de Ier
Cu ocazia con nan in întrecerea socialism, cotei IHisti, au In- capacităţii organizatorice a unităţilor soda-
men şi ale secţiilor aglomerator sămîntat 758 ha. sfeclă de zahar, 480 ha. floa- 1 f„
sfătuirii forme naiul siderurgic •) ţie pe luna aprilie îndeplinit cu şi oţeiărie electrică care şi-au în
lor tinereşti de două zile înainte de termen. deplinii planul lunar cu trei zile rea-soarelui. 9.699 ha. porumb, 1.218 ha. car- llste dm agricultura. Din acest succes insem-
niuncă din Va Hunedoara. Cu J înainte de termen. De asemenea,
lea Jiului, briga In fruntea întrecerii socialiste (ofi etc. in hune condiţiuni agrotehnice. nat iese de asemenea în evidentă o simţitoare
da sa a primii regularitate inrc- 1 ce se desfăşoară între secţiile luminătorii de la laminorul de
800 mm. şi-au îndeplinit planul In cele mai multe gospodării colective din creştere a productivităţii muncii in cadrul
gistrează insem. T
lunar în 28 aprilie, dînd pesle regiunea noastră insămînţările din fiecare epocă S.M.T., G.A.S., gospodăriilor colective şi a into-
nalc depăşiri de -j planul la zi 2.064 tone laminate.
l drapelul de fruntaşă pe raion. normă. Astfel, pînă In prezent şi-a j —O— s-au terminal în mai. puţin ele 10 zile, cit s-au vărăşirilor.
îndeplinit norma de . producţie in 1 S w ccese angajat colectiviştii prin răspunsul lor la che- Ţoale aceste succese obţinute de către lăcră
C Aplicind iniţiativele noi in pro- proporţie de 115,02 la sută, conlri-
duefie, colectivul de tineorib.,.ţ.inceoncdeul,es mat ea lansată de G.A.C. „1 Aja/ Sădudia In ^ .. ^ ogoare in executarea la timp si in
de Gheorgke Michiev Inund ast'fel la elab,orarea ce, lor ,a- ¦J;
L proape 2.000 tone fonta peste plan i fenoară. De pildă, ta G.A.C. din Bretea Mure- ¦ ,, ¦ ,
sanp _ raion.ul nune condiţiuni ¦agrotehnice a lucrărilor ¦agn-
L mai bune rezultate •tn creşterea pro-
de la începutul anului. ] Cj olectivul fabricii „Cerami llia, G.A.C. din note din campania de primăvară sînt închinate
C ducUvităţii. muncii şi reducerea pre- ca“ din Baru Mare a or A infraf în funcţiune fabrica de material'e Cîlnic — raia- marii sărbători a oamenilor muncii — 1 Mai.
TEXTILISTA de construcţii din Bîrcea
l {ului de cosi. Graficul realizării angajamentelor
I ganizat în ziua de 28 aprilie un în cinstea zilei de i Mai,
i 1 schimb de onoare în cinstea zi
t CEFERISTUL De clnd lu- 1^ la C. 5. Hunedoara, pînă la data
¦crează la fabrica
Pînă na de de ciorapi „Sebc- -j lei de 1 Mai. In ziua respectivă, a fabrica de materiale de rodajul principalelor agregate şi
construcţii din Bircea s-au utilaje.
f, H P midi, comunistul şui“ din oraşul j planul producţiei de cărămizi re efectuat zilele trecute ultimele
Vasile Pietrarii probe la racordurile de alimenta Ieri după-amiază, noua fabri
tv _ _ l i era şef de grupă Sebeş Iov. Maria ) fractare a fost depăşit cu 55 la
Cs ......... in secţia mecanic Bodoroagă s-a a- .j sută. O contribuţie deosebită la re cu energie electrică, apă că a produs primele blocuri din de 25 aprilie
şef din cadrul A-
cc ielierclor C .F .R . firmat ca o bu- -j acest succes au adus-o echipele etc. S-a terminat de asemenea zgură granulată. ! cocs
Simeria. De cu- nă organizatoare j
c rind el conduce
a locului de num- j conduse de Ion Vancea, Vasile Graficul realizării angajamentului
tc
că, fruntaşă in ) Neacşu, Crăciun Şotîngă, Gavri-
i
c lucrările de revi- întrecerea socia- 1 lă Manea, .Maria Boldeanu. Ma pe anul 1959, de către minerii
utilafelor listă. Ca membră ) ria Sein, Constantin Cărăgui şi
rL
si instalaţiilor in de Paríid W duce la blln sTir?il sar* ) alţii. Văii Jiului, pînă la data de 26 aprilie
L calitate de maistru. ’ cinilc încredinţate. La maşina de în- Rezultatele schimbului de o-
is’i •I! noare au făcut ca planul la că
Lr I,n cinst.ea zilei de 1 Mai lovară,şul, cheiat ciorapi, la care, lucrează, ea de jJ
lr P_i.et.rarii a .ac. u.t . d.o.ua. . inovaţ.i.i. care depă,şeş,te cu „regularitate norma rămizi retractare pe luna aprilie
*[¦red,uc număru' l d,e post.uri., asi:gura o producţie cu 8-10 la sută. ^
] să fie depăşit cu 2 Ia sută, iar
[ calitate superioară lucrărilor şi reaii- INVAJATOAREA rebuturile să se redpcă cu 50 la
1 zeazăînsemnate acumulări peste plan.
COLECTIVISTUL învăţătoarea Ma- 1 sută faţă de sarcina planificată.
ria Dragosin de ^
..v:»,?,-. Tovarăşul Ionii ta şcoala elemen- - ION ŞOLCOI
Dărăbanţ este co tară din Vinţu de j fcojespondent
lectivist in echi Jos, raionul Alba, 1
pata IV-a a bri este o bună peda- f
găzii de ciinp din gogii şi activistă -j C iti ţi în pagi V -a
G. A. C. „Ogor culturală. Este J
nou“ Simeria Ve responsabilă a1
che. In anul trecut
1 C O M U N IC A T
s-a numărat prin de agitaţie a că- } cu privire la Conferinţa R E A L IZ A T
tre colectiviştii ca minului cultural 1 miniştrilor A facerilor
smmmaeaaaammBSBmamsamaa
re au realizat ce Externe ai fărilor p a rti
le mai multe zile- şi autoare a rcpcrloriilor brigăzii. cipante la Tratatul de la a h g a o a m eh t
Varşovia şi al Republicii ) I
muncă şi, bineînţeles, a obţinui cele Pentru calitatea interpretării şi con- -i LAMINATE
t? mai mari ’venituri. Roadele muncii sale l•inului educativ al re1pertoriului, bri*ga- j>
[ l-au făcut să îndrăgească şi mai mult da arhslică din Vinţu de los esle con- i
(. munca si viata în colectivă. siderală fruntaşă pe raion. Populare Chineze REALIZAT LAMINORUL DE 600mm
r
«i J >— f \— I \~J '— / >— l u-J w J x, J — >\— I w / »—! w / V.