Page 102 - 1959-04
P. 102
Pdq 2 m u iv m m M A T jsM u w i Nr. 1355
VtBsasmaw&xrumm
. y. ( 3 ^ i K m 7 r I ^ I ? ^ J J Í ^ 7 ^ Q L 2 í ® n {L 3 & z n z a g UtS g g g g g g g g g g gg M g M IM g BgggaggjggjMgg^gMjjjg^^MBWBaM
B rig a d a I!I- a ECHIPĂ DE DANSURI M ANIFESTĂRI
şi-a respectat angajamentul ® Gospodăriile colective asi =*= FRUNTAŞĂ =*= ce vor avea loc
gură membrilor lor un nivel de
viaţă din ce în ce mai ridicat. cu ocazia lui 1 Mai
Nici tovarăşului 1. Stanici, secre lucrări de bună calitate. Truda lor n-a Ga urmare a veniturilor reali Peste tot, în toate oraşele şi şalele
tarii! organizaţiei de bază din S.M.T. fost zadarnică. Angajamentele au regiunii noastre, oamenii muncii s-au
Orăştie, nu prea ii venea să creadă prins viaţă. Piuă în 27 aprilie, briga zate în G.A.C., colectiviştii îşi pregătii cum nu se poate mai bine
că tractorişti’ din brigada IU-a işi vor da IlI-a de la S.M.T. Orăştie şi-a în vederea zilei de I Mai. Ei rapor
îndeplini angajamentul. Să depăşeşti realizat sarcinile de plan pe campanie construiesc case noi, cumpără tează, în această zi de mare sărbă
planul pe campanie cu 50 la sută şi în proporţie de 170,53 la sută, efec- toare, partidului şi guvernului, reali
să mai faci şi economii de carburanţi tuîrtd 1.142 haniri faţă de 693 cit îi mobilă, haine, biciclete, motoci zările obţinute în fabrici, uzine, mine
şi lubrefianţi în valoare de 5.000 lei, era planul. Angajamentul economiilor şi pe ogoare. Este sărbătoarea oame
nu-i glumă. Avea el încredere in bă a fost şi el depăşit. Prin folosirea ra clete, maşini de cusut şi diferite nilor muncii de pretutindeni, minunat
ieţi, dar totuşi... Candidatul. de partid ţională a tractoarelor şi prin înlătu prilej de trecere în revistă a tot ceea
Avram Alihăilă, utemiştii Andrei Pi rarea ' isipei, brigada a economisit aite obiecte de valoare. Numai ce s-a realizat în anii regimului de
per şi Gheorghe Tai, se făcuseră cu 4.723 litri motorină, 815 kg. ulei mocrat-popular.
noscuţi prin hărnicie, pricepere şi con „Gost", 390 liiri benzină, 66 kg. va în Daia, raionul Sebeş, şi-au
ştiinciozitate. Dar nu erau toţi la fel selină şi 52 kg. valvolină. Valoarea Programul zilei de 1 Mal este atră
in brigadă. Nicolae Suba nu inspira economiilor realizate de brigadă se construit case un număr de pes gător. Oamenii muncii de pe întreg
suficientă încredere. Anul trecut a exe ridică la peste 7.000 lei. cuprinsul regiunii noastre vor asista
cutat lucrări de slabă calitate şi nici te 40 colectivişti. In Miercurea Ia mitinguri, adunări festive, manifes
planul nu şi l-a îndeplinit. Cel doi utemişli, Andrei Piper şi tări artistice şi sportive pregătite cu
Gheorghe Tat, s-au situat în fruntea a fost construit un adevărat car Formaţia de grijă încă cu mult timp înainte.
— Să aveţi grijă de el — i-a şop întrecerii din brigadă. Ei au făcut cele tier a! colectiviştilor. Numeroşi dansuri popu
tit secretarul cină i-a strîns mina to inai multe economii şi totodată şi-au colectivişti din Gîrbova, Dobîr- lare romîneşti La Deva, va avea loc mai întîi de
varăşului Andrei Piper. E cel mai ii- realizat planul pe campanie în pro ca, Apoldu de Sus şi din multe care activează monstraţia oamenilor muncii, cînd vor
năr şi trebuie ajutat. porţie de 221 şi respectiv 220 la sută. alte G.A.C. din regiune şi-au in cadrul clubu trece prin faţa tribunei pionieri şi şco
Ceilalţi membri ai brigăzii, Avram construit de asemenea case noi. lui muncitoresc lari, muncitori, ingineri, funcţionari,
— Eu, i-a răspuns tractoristul An Mihăilă, Ioan leic, Josif Popa, Nico din Gugir. oameni de ştiinţă şi cultură, sportivi.
drei Piper, m-am angajat să fac două lae Suba şi Cornel Doica, şi-au rea ® In G.A.C. din Pricaz, valoa După-amiază, ca şi în alţi ani, pe
norme în această campanie. Dar îl rea zilei-muncă s-a ridicat în a- terenul de la cetate, în faţa scenei
ajut şi pe e i O să înţeleagă că e lizai planul în proporţie de 149—158 improvizate, se va desfăşura un bogat
în joc onoarea noastră şi o să se la sută. Singur traciorisiul Florea nul trecut Ia peste 70 lei. Veni program artistic prezentat de forma
străduiască. O să ne străduim cu Tovic şi-a depăşii planul „numai" cu ţiile artistice din întreprinderi, insti
toţii / 30 la sulă, căci în armă cu vreo tul total obţinut din vînzarea le tuţii şi şcoli. Serbarea cîmpenească va
cinci zile a plecat să-şi petreacă con dura pînă seara tîrziu.
— Să nu uitaţi băieţi, le mai zise cediul la băile „Victoria" din regiunea gumelor de G.A.C. din Miceşti,
odată secretarul înainte de plecare, că Oradea. La Hunedoara, cetatea metalului, si-
in cinstea lui 1 Mai trebuie să înde raionul Alba, s-a ridicat în a- derurgiştii, constructorii, şi alături de
plinim planul din campania de primă Cu toate realizările pe care le-au ob ei toţi cei ce muncesc şi trăiesc aici,
vară... Ăsta-i angajamentul nostru, al ţinut, tractoriştii din brigada IlI-a nu nul trecut ia 188.878 lei. De pe vor avea adevărate momente de des
tuturor. sint încă pe deplin mulţumiţi. Lucrea tindere. După ce vor demonstra în fa
ză parcă cu şi mai multă rivnă. Au un singur hectar cultivat succe ţa tribunei, arătînd importantele rea
Vremea. a trecut cu repeziciune. Nu auzit că cei din brigada V il I-a con lizări obţinute în muncă, se vor de
odată, „băieţii“ din brigada lll-a au dusă de comunistul Nicolae Crlslea, siv cu varză după cartofi, s-a plasa la pădurea Chizid pentru a asis
înfruntat greutăţi. Ba nu aveau carbu se apropie cu paşi repezi de realizările ta Ia bogatul program artistic pre
ranţi, ba ploaia le oprea elanul. Pe lor. Şi apoi, mai sînt şi alte brigăzi realizat un venit de 47.092 lei. Gine n-a auzit de dansatorii ni lor tot ceea ce pot ei. Oame oa cu telul cum unii dansatori zentat de brigăzile artistice de agita
Mmp ploios se adunau cu ioţii şi ci care i-ar putea ajunge şi chiar de Ca urmare, colectiviştii au pri din G ugir! In cei zece ani de nii de aici sînt fare pretenţioşi frecventau orele de repetiţii. Dar ţie, formaţiile de dansuri, solişti vocali
teau. Alteori se sfătuiau. Odată i-au păşi. Oricum, cei din brigada III-a mit 35,50 lei Ia zi-muncă, în a- activitate neîntreruptă, de cînd oînd e vorba de dansuri. Se pri el nu s-a lăsat pînă ce nu i-a şi instrumentişti, taratele de muzică
atras atenţia lui Suba. Dar numai şi-au respectat angajamentul luat în fară de cereale şi alte produse. cep de minune, iar cînd văd că convins pe toţi să vină regulat populară romînească ale I.C.S.H.,
odată, atunci cînd făcuse greşuri în cinstea zilei, de 1 Mai. Şi nu sini e ceva nelalocul lui, spun di la repetiţii. Acum se bazează pe C.S.H. etc. In ziua de 2 mai, side-
arătură. A doua oară n-a mai fost singurii. De aceea, la 27 aprilie pla Familia colectivistului Teodor a luat fiinţă, echipa de dansuri rect, fără ocolişuri. De aceea, toţi cei care compun echipa. Şi rurgiştii vor face o excursie pe mun
necesar. Tînărul tractorist şi-a însu nul staţiunii pe întreaga campanie a dansatorii din Gugir aveau de pe ascuţitorul Nicolae Florea, şi tele Retezat, iar în 3 mai o excursie
şit critica şi de-acum urma exemplul fost îndeplinit în proporţie de 105 la Gargă a primit în numerar su a fost nelipsită la concursurile trecut un examen greu. Şi l-au pe turnătorul Alexandru Dodoc, la Sibiu.
tovarăşilor săi. sută. In plus s-au economisit carbu ma de peste 25.000 lei, plus cî- formaţiilor artistice de amatori. trecut cu succes. După aceasta şi pe lăcătuşul loan Strîmbu, şi
ranţi şi lubrefianţi în valoare de peste teva mii de kg. grîu, porumb, La toate concursurile se punea s-au prins în horă cu Toii cei pe matriţerul Ioan Popescu, şi La Petroşani, a intrat în obişnuin
Cînd brigada se afla toată la G.A.C. 17.000 lei. cartofi şi alte produse. lalţi şi au dansat şi s-au bucu pe muncitoarele Elena Giopa, ţa minerilor ca după demonstraţie să
din Orăştie, înir-o singură decadă, rat împreună. Maria Urbănescu, Sînza (Bîn- se deplaseze la poeniţa din Surdtic.
harnicii tractorişti au realizat 320 han- ...Acestea sint doar ciieva din rea ® Văzînd viaţa îmbelşugată întrebarea: Pînă unde vom a- droiu, pe toţi. Dansurile prefe Aici îşi vor da concursul formaţiile
iri. Apoi au fost împărţiţi pe la gos lizările cu care mecanizatorii din Multe lucruri frumoase des rate, suita de dansuri arde artistice de amatori de la întrepri •
podăriile colective din Pricaz şi Beriu, S.M.T. Orăşlie intimpină măreaţa săr pe care o trăiesc colectiviştii, junge ? O să ne calificăm pen pre activitatea echipei de dan leneşti, Fecioreasca, Bârbunoul, derile şi instituţiile oraşului Petroşani,
la întovărăşirea din Sibişel etc. Peste suri din Gugir, despre oameni, nu erau suficiente pentru faza din Vulcan, Aninoasa, Petrila ele.
iot unde au lucrat, au efepluat numai bătoare a oamenilor muncii. mase tot mai largi de ţărani tru faza de regiune ? Dar pe ţa poate spune instructorul echi raională a concursului care se Programe artistice vor fi prezeniale şi
muncitori se îndreaptă spre ră ? Şi răspunsul venea numai pei, electricianul Gheorghe Ma- apropie. Pentru aceasta, ei mai în ziua de 2 mai. O parte din oame
G.A.C. De la 1 ianuarie a.c., au după ce dansatorii părăseau sce troş. Gînd a' fost numit instruc pregătesc un dans din Ţara Oa nii muncii din Valea Jiului vor face
luat fiinţă în regiune 77 noi gos na şi aflau de la juriu nota ob tor, avea numai 17 ani. Oame şului, o suită de dansuri locale excursii în zilele de 2 şi 3 mai >n
podării colective, în care au in nii îl priveau cu admiraţie pe şi un dans sovietic. Dar şî aşa, Parîng, Voevod şi Straja.
acest băieţandru, care era ascul dansatorii din Gugir îşi pun în
trat 12.706 familii cu 3U.251 ha. ţinută. De multe ori au ajuns tat de nouă perechi de dansa trebarea : vom ajunge în taza pe
tori. Aceasta se întîmpla prin regiune ? Dar pe tară ? Este şi
teren. In prezent, există în re să se califice şi în faza regio anul 1952. Gheorghe Matroş ştia fireso să gîndească aşa : în re
giune 138 G.A.C. cu 17.011 fa- nală. Gu cîtva timp în urmă tot el ce ştia. Gîndul lui era nu nu giunea noastră sînt multe for
îamilii şi 55.507 ha. , ei, dansatorii din Gugir, urcau mai acela de a ajunge la con maţii bune care şi ele se pre
agate la munte, spre satul curs în întrecere cu cele mai gătesc la fel de intens.
® Numărul familiilor din înto bune formaţii din regiune.
vărăşirile agricole este în pre V. A.
Este drept că la început,
zent de 57.458, iar suprafaţa de Bucur. Ii invitaseră ţăranii mun Gheorghe Matroş nu se împă-
ţinută de acestea de 127.164 ha. citori de aici să ia parte la săr
® Procentul de cooperativiza bătoarea lor. Se inaugura o în
re în regiune este în prezent de tovărăşire zootehnică. Şi s-au
54,5 la sută, faţă de 31 la sută dus. Au început, să arate sate-
cit era la începutul acestui an.
->/—»/—>/—* /—>/——' /—1;—' r~' i ' <
CARNET CULTURAL
Festivaluri ale tineretului
In ziua de 26 aprilie a. c. au avut toc trei festivaluri inter-comunale ale j
tinerilor. Festivalurile s-au desfăşurat in centrele comunale Geoagiu, Marti- J
neşti şi Beriu din raionul Orăştie. Tinerii din satele Geoagiu, Foit, Bobîlna,
[ Mărtineşti, Dineu Mare, Turdaş, Jeledinţi, Tămăşasa, Pricaz, Orăşlioara de -j Creşte nivelul tehnic şi rentabilitatea
I Sus, Sibişel şi Bucium, încadraţi in formaţii de cor, dansuri, brigăzi a rtis-j
U ice de agitaţie, au prezentat cu această ocazie un bogat program la care]
I âu participat în total peste 1.300 de cetăţeni din ceie trei centre comunale. J G. A. S.
S-au evidenţiat în mod deosebit formaţiile artistice din Geoagiu, Bo- -j
[ bîlna, Foit, Turdaş, Jeledinţi, Dineu Mare, Beriu, Bucium şi Orăştioara de ]
L Sus. 1 Dna din gospodăriile de stat din tale a muncii din cc In ce mai ridi In care se serveşte o masă consisten
> AUREL TOMESCU, VAS1LE FLOREA, 1 regiunea noastră, al cărei nivel de colă. In primăvara acestui an, de e- tă la un preţ redus. Muncitorii parti
p înzestrare tehnică s-a ridicat la înăl xeniplu, preţul de cost pe hantru a cipă la diferite manifestări artistice şi
IOAN COSMESGU, corespondenţi -j ţimea unei agriculiuri moderne este fost redus cu aproape 70 lei faţă de culturale. Aceasta a făcut ca un marc
şi cea din Petreşti. Pe lingă maşinile anul 1956, productivitatea muncii a grup de munciiori sezonieri, In spe
i Seară literară ] existente, ea a primit anul acesta două crescut cu aproape 20 la sulă iar prin cial din Rîmnica Vîlcea, să fie pre
tractoare U.T.O.S. 26, o tocătoare de aplicarea complexului de măsuri agro
La căminul cultural din Mihăieşti, raionul llia, a fost organizată, de că- ; siloz mecanică şi multe alte maşini tehnice se va asigura o recoltă bo zent în fiecare an la muncă în pe-
moderne, de mare productivitate. gată la loate culturile, la un preţ de
(. tre căminul cultural din Roşcani, o reuşită seară literară închinată vieţii cosi sub cel planificat. rioadele de lucru.
înzestrarea tehnică a permis gospo Creşlerea productivităţii muncii şi
I şi operei marelui poet ardelean Geor ge Coşbuc. -j
reducera preţului de cost al produse
^ Despre viaţa şi opera poetului a vorbit prot S. Popescu. In vederea ]
lor recoltate în cadrul gospodăriei a
[ acestei acţiuni, tinerii loan Blidaru, ioan Moraru, Marin Muntcanu, Olivia ]
f Moraru din satul Mihăieşti au citit cele mai frumoase poezii ale poetului J
t năsăudean. -j
N-au lipsit nici cîntecele create de compozitorii noştri, pe versuri de ] dăriei să obţină însemnate cantităţi Consiliul de conducere al gospodă avut un efect pozitiv şi asupra sala
de produse ieftine, să fie un ~exemplu riei şi-a îndreptai atenţia şi înspre rizării muncitorilor. Mecanizatori ca
[_ George Coşhuc. Astfel, tinerii ţărani muncitori Emil Trif, Gheorghe Bli- J înaintat in lucrarea pămintului. Gra continua dezvoltare a gospodăriei. Andrei Denghel, Ioan Slenţel st alţii,
dul înalt de mecanizare a permis gos Anul acesta va fi mărită ferma de au obţinut în primăvara aceasta un
[ dam, Olivia Moraru şi Meiania Muu teanu au interpretat cu măiestrie cîn- -| podăriei din Petreşti să lucreze la vaci cu animale de mare productivi- salariu mediu de peste 1J300 lei. Mulţi
timp şi în condiţii optime lerenul de laie şi vor fi irigate aproape 100 ba nuincilori din cadrul gospodăriei, da
C teceie: „Pe umeri pietele-i curg nu", „La oglindă" şi „Rea de plată". •] care dispune, la un preţ de cost din de porumb Warwik. In sectorul viti torită salarizării bune, a sprijinului a-
Doi „rivali" din brigada a IlI-a de tractorişti de la S.M.T. Orăştie: Un public numeros a urmărit cu satisfacţie desfăşurarea serii literare, ]
Andrei Piper în stingă, şi GheorgheTat în dreapta. In cinstea zilei de 1
Mai ei şi-au realizat planul pe campanie în proporţie de 221 şi respectiv ^ închinată poetului George Coşbuc. 1
220 la sută, economisind totodată importante cantităţi de carburanţi şi lu
P. SABIN
corespondent
brefianţi. ce In ce mai scăzut, cu o productivi- col lucrările au fost terminate şi a- cordal de gospodărie, şi-au construil
< i& > -<k> -O- O •<',L><L><&>< $ i - -• cum se plantează 13 ha. cu oiţă de case noi. intre ei se numără Simion
soi. This, Nicolae Lupii, Mihai This şi
FILE DIN ISTORIA
Gine sînt milionarii, cum aspect satului — acela de şan Una din preocupările de seamă ale alţii.
Temelia milioanelor a fost colective milionipe şi-au creat milioanele? Răspun tier de construcţie. In Pricaz e consiliului de conducere este grija Rezultatele obţinute pînă acum ara
pusă în decembrie 1950. Atunci, sul îl poate da oricare din cei pe terminale construcţia şcolii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
39 de familii au întemeiat în ce stăpînesc împreună această se construiesc două grajduri în muncă şi viaţă ale muncitorilor. Anul tă că gospodăria de stat din Petreşti
Pricaz nucleul marii gospodării avuţie. Ioan Popa, preşedintele, căpătoare, se munceşte la con acesta mi fost amenajate dormitoare a obţinui progrese de seamă în lupta
colective de astăzi. Anii au tre este unul din cei care a pus te strucţia unui patul dublu cu o pentru îndeplinirea sarcinilor trasate
cut de atunci repede. Fiecare a
adus cu el noi succese, bogăţie tatea în muncă a noilor colecti ceam singur pămîntul pe care-1 melia bogăţiei. Să-i dăm cuvîn- capacitate de 15 vagoane, a u- penlru muncitorii sezonieri, o cantină de partid şi guvern.
mai multă, viaţă din ce în ce vişti. au înlăturat însă cioturile aveam“. Şi, printre altele, el a t u l: nor poduri, magazii, silozuri etc.
mai fericită. Şi cel mai conclu veninoase semănate de duşmani ţinut să exemplifice afirmaţia
dent exemplu al bogăţiei, al fe în calea gospodăriei. Şi, an de cu fapte semnificative. In fie — In fiecare an, ne-am în In cîmp, culturile semănate la
ricirii îl constituie viaţa însăşi an, veninul răspîndit de ei nu care an belşug de produse în
a oamenilor ce au păşit pe ca mai prindea pe nimeni. Fila a- casă, cumpărarea unei case de dreptai atenţia spre întărirea timp promit recolte bogate. In
lea colectivei la îndemnul par anului 1953 e edificatoare în a- locuit, întreţinerea a doi copii
tidului. Istoria anilor scurşi, cest sens. Atunci, prin munca la şcoală, unul în Orăştie, iar puterii economice şi organiza anul trecut, valoarea zilei-mun
consemnată cu rigurozitate nu colectivă, mecanizată, se reali Stela la Institutul „Maxim Gor- torice a gospodăriei. Avînd la că s-a ridicat la peste 70 lei.
numai în documentele gospodă zase o recoltă ce nu se mai ob ki“ din Capitală, haine cumpă bază acest obiectiv, ajutaţi de In anul acesta va fi mult mai
riei, ci şi în memoria oameni ţinuse niciodată pe aceste me rate şi altele, iată cîteva din
lor, vorbeşte convingător des leaguri, o recoltă ca-n basme, aceste fapte. organizaţia de partid, am mun mare. Acesta este un indiciu de
pre acest lucru. Iată cîteva file cum spun cei din Pricaz, —
din această istorie. 2.350 kg. grîu în medie la ha. Şi drumul colectivei continuă cit din an în an mai bine, am belşug şi bunăstare a oamenilor.
Anul 1951 e consemnat ca pri In casele colectiviştilor îşi face ascendent. In 1955 colectiviştii dezvoltat ramurile anexe aducă Afirmaţia amintită o dovedesc
mul an de muncă, propriu-zisă. loc belşugul. Pe calea colectivei, sărbătoresc două evenimente de
Chiaburii, uneliele lor, „preves la îndemnul comuniştilor, por seamă din viaţa lo r : aducerea toare de mari venituri, am con casele nou construite de colec
teau“ netrăinicia gospodăriei, o nesc noi familii de ţărani. A- în sat a lămpii lui Ilici şi în
sabotau. Recoltele bogate obţi tunci se înscrie şi Aron Crişan, tregirea avuţiei lor obşteşti la tractat cu statui mari cantităţi tiviştii Ioan Dutca, Zaharia
nute încă din primul an, fermi omul care în cîteva cuvinte sim un milion. Acum, după patru
ple îşi exprima acum cîteva zile ani, de la această dată memo de produse vegetale şi animale, Jude, Ioan Adam, Nicolae Han-
un gînd, care de fapt e general rabilă în istoria colectivei, avu
în concepţia colectiviştilor din ţia lor tinde să depăşească do am mărit fondul indivizibil, iar ciu, Ioan Leha, antenele apa
P r i c a z „ d e cînd sînt în colec uă milioane. Şi nu numai atît. prin munca de lămurire am a- ratelor de radio ce se înalţă a-
tras în familia noastră, a colec proape pe fiecare casă, felul oa
tivă mi-am cîştigat o viaţă no Astăzi tot satul s-a unit în tiviştilor, oamenii harnici ai sa menilor de a se îmbrăca, vese
tului. ' Exemplificarea acestor lia, hărnicia lor.
uă, de cîteva ori mai bogată de- marea familie, toţi, cu forţe u-
cît o trăiam atunci cînd mun nite contribuie la prosperitatea cuvinte e oglindită în planul de Acum, după cum spunea zi
obştească.
producţie pe acest an unde este lele trecute brigadierul Petru
prevăzută creşterea numărului Voina, colectiviştii din Pricaz
de vaci de lapte la 163 capete, au încă un obiectiv în faţă : să
a oilor la 500, a scroafelor de realizeze angajamentele luate în
prăsilă la 23. Au fost contrac întrecerea dintre gospodăriile Anul acesta G.A.S. Petreşti a fost înzestrată cu numeroase maşini şi
tate produse vegetale şi anima colective lansată de colectiviştii utilaje moderne.
le cu statul în cantităţi sporite din Nădăstia' Inferioară. Şi ho-
faţă de anii trecuţi. tărîrea cu care ei muncesc este IN CLIŞEU : Unu! din tractoarele U.T.O.S. 26 şi o remorcă, d* cur'rnd
o garanţie că îşi vor respecta sosite la gospodărie, sînt folosite la transportul îngrăşămintelor chimice.
Golectivişlii au dat şi un alt cuvîntul.