Page 103 - 1959-04

Nr. 1355
In zilele de 27 şi 28 aprilie
1959 a avut loc la Varşovia con­
ferinţa miniştrilor Afacerilor Ex­
terne ai ţărilor participante la
Tratatul de la Varşovia şi al
R. P. Chineze.
La Conferinţă au participat:
din partea Republicii Populare Alba­ exprimat convingerea că adop­
nia — B. SHTYLLA, ministrul Afaceri­
lor Externe;
din partea Republicii Populare Bul­
garia — K. LUKANOV, ministrul Afa­
cerilor Externe:
din partea Republicii Cehoslovace —
V. DAVtD, ministrul Afacerilor Ex­
terne ;
din partea Republicii Populare Chi­
neze — CIAN VEN-ŢIAN, locţiitor a!
ministrului Afacerilor Externe;
din partea Republicii Democrate Ger­ tru arma atomică şi armă rache­
mane — L. BOLZ, vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri şi ministrul A- permanent de încordare şi de
facerilor Externe;
din parlea Republicii PopiiTare Po­
lone — A. RAPACKY, ministrul Afa­
cerilor Externe;
din partea Republicii Populare Ro-
mîne — A. BUNAC1U, ministrul Aface­
rilor Externe;
din parlea Republicii Populare Un­
gare — J. PETER, prim-locţiitor al
ministrului Afacerilor Externe;
din partea Uniunii Republicilor So­
vietice Socialiste •— A. A. GROAtlKO
ministrul Afacerilor Externe.
La conferinţă a avut loc un
schimb de păreri în legătură cu
apropiatele tratative de la Gene­
va între statele din Est şi Vest
în problemele referitoare la Ger­
mania, inclusiv Tratatul de pace
şi problema Berlinului.
Conferinţa a demonstrat de­
plina unanimitate în aprecierea
situaţiei internaţionale actuale şi
în privinţa modului de abordare
a rezolvării problemelor arzătoa­
re în interesul întăririi păcii şi
al asigurării securităţii popoa­
relor.
Conferinţa subliniază că în
urma eforturilor statelor iubitoa­
re de pace îndreptate spre înce­
tarea „războiului rece“ şi dez­
voltarea colaborării internaţiona­
le pe baza principiilor coexisten­
ţei paşnice a statelor cu orînduiri
sociale diferite, s-au îmbunătăţit
în mod simţitor perspectivele de
slăbire a încordării internaţio­
nale.
Participanţii la conferinţă con­
stată cu satisfacţie că în momen­
tul de faţă, în urma tratativelor
cu puterile occidentale, s-a ajuns
la un acord cu privire la con­
vocarea conferinţei miniştrilor A-
facerifor Externe şi a conferinţei
la cel mai înalt nivel. Popoarele
aşteaptă de la aceste conferinţe
asemenea soluţii ale probleme­
lor internaţionale arzătoare care
Olt-.î.-?»«te»<>.!>-O-
(Ormare din pag. l-a)
plină, în toate domeniile, asu­
pra orînduirii capitaliste.
Şi celelalte ţări ale lagărului
socialist întîmpină ziua de 1
Mai cu importante succese în toa­
te domeniile construcţiei socialis­
te. Faţă de anul 1937, ritmul de
creştere al producţiei industria­
le în ţările de democraţie popu­
lară a înregistrat, în 1958, o
creştere de cinci ori. In R. P.
Chineză producţia industrială a
crescut, în perioada 1950—1958,
de aproximativ 10 ori. In com­
paraţie cu nivelul dinainte de
război, producţia industrială a
crescut în R.P. Polonă de 5,5
ori, în R. Cehoslovacă de 3,3
ori, în R. P. Bulgaria de 9 ori,
în R. P. Ungară de peste 4 ori
etc.
Oamenii muncii din ţara noa­
stră, întîmpină tradiţionala săr­
bătoare muncitorească — 1 Mai
— mîndri de succesele obţinute
şi sînt hotărîţi să traducă în
viaţă programul de dezvoltare
al economiei naţionale, de creş­
tere a nivelului de trai al popo­
rului, elaborat de plenara
C.C. al P.M.R. din noiembrie
1958. Pentru clasa muncitoare
din ţara noastră 1 Mai din a-
cest an are o semnificaţie deo­
sebită : se împlinesc 15 ani de
cînd la 1 Mai 1944 s-a înche­
gat Frontul unic muncitoresc de
luptă al clasei muncitoare, ex­
presia unităţii de acţiune a cla­
sei muncitoare din ţara noastră.
nferinfa miniştrilor
riicipanfe la Irately! de la
Republicii Populare
să însănătoşească în mod radi­
cal atmosfera în relaţiile dintre
state, şi să asigure cotitura atît
de necesară în evoluţia situaţiei
internaţionale, pentru a crea
popoarelor condiţii de viaţa paş­
nică şi liniştită.
Participanţii Ia conferinţă şi-au turi nestînjenite cu lumea exte­ cauzei creării unei atmosfere fa­
tarea de către conferinţa de la
Geneva a miniştrilor Afacerilor
Externe a unor hotărîri de co­
mun acord în două dintre cele
mai acute şi importante probleme
ale contemporaneităţii — înche­
ierea Tratatului de pace cu Ger­
mania şi lichidarea regimului de
ocupaţie în Berlinul occidental —
va pune pe o bază trainică cau­
za păcii în Europa.
Lipsa unui tratat de pace cu
Germania este folosită de forţele
ostile cauzei păcii în scopul re­
învierii militarismului german,
pentru promovarea făţişă a unor
pretenţii revanşarde şi transfor­
marea Germaniei occidentale în
principala bază a N.A.T.O. pen­
tă. Menţinerea rămăşiţelor regi­
mului de ocupaţie în Berlinul
occidental creează acolo un focar
conflicte. Sontinua amînare a
reglementării paşnice cu Germa­
nia ca şi a rezolvării problemei
Berlinului nu poate să ducă de-
cît la intensificarea pericolului
de război în Europa.
Ţările participante la confe­
rinţa miniştrilor Afacerilor Ex­
terne aprobă şi susţin în una­
nimitate propunerile Uniunii So­
vietice privind încheierea Tra­
tatului de pace cu Germania şi
lichidarea regimului de ocupaţie
în Berlinul occidental.
Proiectul sovietic al Tratatu­
lui de pace cu Germania pre­
vede garanţii sigure pentru se­
curitatea popoarele europene, a-
sigură deplina restabilire a su­
veranităţii poporului german şi
crearea condiţiilor necesare dez­
voltării paşnice şi democratice
a Germaniei. Reglementarea
paşnică cu Germania ar consti­
tui un pas important înainte pe
drumul reunificării Germaniei
pe o bază paşnică şi democra­
tică. Tratatul de pace ar impu­
ne celor două state germane o-
bligaţii egale şi le-ar acorda
drepturi egale, ceea ce ar crea
o bază adecvată apropierii din­
tre R.D.G. şi R.F.G.
Semnarea Tratatului de pace
cu Germania ar pune de ase­
menea capăt regimului de ocu­
paţie în Berlinul occidental.
Statele reprezentate la con­
ferinţă consideră că în condiţi­
ile actuale o rezolvare accepta-
Prin închegarea Frontului unic
muncitoresc, Ia 1 Mai 1944, s-a
pornit pe drumul de a se pune
capăt dezbinării de peste 20 de
ani din sînul mişcării muncito­
reşti şi s-a format coloana ver­
tebrală a concentrării tuturor for­ Producţia globală a industriei
ţelor patriotice, antifasciste din
Romînia în lupta pentru făurirea
unităţii clasei muncitoare, a par­
tidului ei unic — Partidul Mun­
citoresc Romîn.
Clasa muncitoare din ţara
noastră şi-a făurit statul ei ma­
jor — Partidul AAuncitoresc Ro­
mîn. Aceasta este o mare izbîn-
dă a forţelor progresiste din ţara
noastră îri lupta lor pentru fă­
urirea regimului democrat popu­
lar. Sub conducerea P.AA.R.
poporul nostru a obţinut victori;
însemnate pe drumul construc­
ţiei socialiste, al făuririi bună­
stării materiale şi culturale a
poporului muncitor.
Ziua de. 1 Mai este întîmpina-
tă de către oamenii muncii din
ţara noastră cu succese tot mai
remarcabile pe drumul făuririi
vieţii noi, socialiste. Producţia
industrială a ţării noastre a cres­ productivităţii muncii, reducerea
cut în 1958, faţă de 1937, de a-
proape 4 ori. In anii care s-au
scurs de la instaurarea regimu­
lui democrat popular a crescut
simţitor nivelul de trai al popo­
rului, s-a dezvoltat mult ştiinţa
şi cultura,
Luptîrîn pentru traducerea în
viaţă a sarcinilor pe care Con­
gresul al 11-lea al P.AA.R. le-a
DRUMUL SOQALISMULUI 5 \
CAT acrr” i JOEBSBUSBBBBBBBtBSttEEtt
In 1957, în Uniunea Sovietică cestor şapte ani numai la Mos­
se construiau 10,6 apartamente cova se prevede să se construi
la 1.000 de locuitori, în S.U.A. iască aproximativ 20.000.000 me-:
— 6,7 apartamente, în Anglia — tri pătraţi de suprafaţă locuibilă
5,9. — ceea ce ca volum reprezintă
de două ori Aăoscova dinainte de
bilă a problemei Berlinului ar forţă“. Ţările membre ale cul cuvenit la masa tratativelor Potrivit prevederilor planului revoluţie.
la conferinţa de la Geneva. septenal, în perioada 1959-1965
putea fi acordarea unui statut N.A.T.O., care întreprind ase­ în U.R.S.S. urmează să se con­ ?
Participanţii la conferinţă îşi struiască locuinţe cu o supra­
de Oraş liber Berlinului occiden­ menea acţiuni, fac un prost ser­ exprimă speranţa că toate sta­ faţă totală de 650-660 milioane Baza construcţiilor moderne o
tele care vor fi reprezentate la metri pătraţi, adică 15.000.000 constituie betonul-armat prefa­
tal, a cărui securitate şi legă­ viciu cauzei păcii în general şi conferinţa de la Geneva vor de­ de apartamente. bricat. In anii septenalului, pro­
pune eforturi pentru succesul ducţia de beton armat va creşte
acestei conferinţe. Din partea 15.000.000 de apartamente noi pînă la 42-45 milioane metri
lor, ei declară că guvernele lor în anii septenalului înseamnă cubi pe an.
rioară ar fi garantate de ma­ vorabile pentru apropiatele trata­ sînt gata să facă tot ce depinde 2.100.000 apartamente pe an,
de ele pentru asigurarea succe­ sau aproximativ 5.870 aparta­ Dacă din toată această canti­
rile puteri cu participarea Orga­ tive internaţionale de la Geneva, sului acestor tratative. Ei fac mente pe zi. tate de beton armat s-ar forma
apel la guvernele marilor pu­ un tub cu un diametru de 800
nizaţiei Naţiunilor Unite. Ele în special. Este de la sine înţeles teri şi ale tuturor statelor eu­ In felul acesta, pînă la sfîr- mm, această conductă s-ar în­
ropene să nu întreprindă nici şitul septenalului în oraşele tinde pe o distanţă de 670.000
pornesc de la faptul că dacă toa­ că guvernele acestor ţări îşi a- un fel de acţiuni care ar putea şi aşezările muncitoreşti din km, adică ar acoperi aproape de
te statele interesate ar dori a- sumă o grea răspundere pentru să ducă la ascuţirea situaţiei în U.R.S.S. fondul de locuinţe va două ori distanţa dintre Pămînt
Europa şi la înrăutăţirea pers­ creşte de 1,6 ori. In decursul a- şi Lună.
ceasta, există posibilitatea de asemenea acţiuni şi o asemenea pectivelor ce s-au conturat pen­
tru rezolvarea problemelor liti­ ----------- — -----—~~~ Trebuie subliniat că în
ai se realiza un acord a- politică. gioase prin tratative între Est U.R.S.S. creşterea producţiei de
şi Vest. Datorită avîntului pe care l-a produse alimentare duce la creş­
supra garanţiilor efective care Miniştrii Afacerilor Externe luat creşterea animalelor, în terea continuă a consumului,
Guvernele Republicii Populare U.R.S.S. creşte considerabil pro­ iar îmbunătăţirea alimentaţiei
să asigure dezvoltarea Oraşului consideră că încercările de a Albania, Republicii Populare ducţia de lapte şi carne. In se realizează pentru întreaga
Bulgaria, Republicii Cehoslova­ 1965 se va produce de 1,7—1,8 populaţie, pentru toate popoa­
liber Berlinul occidental ca o lega examinarea problemelor ce, Republicii Populare Chine­ ori mai mult lapte, de două ori rele din Uniunea Sovietică. Or,
ze, Republicii Democrate Ger­ mai multă carne decît în 1958. se ştie că în ţările capitaliste,
unitate politică independentă, în urgente ale reglementării paş­ mane, Republicii Populare Po­ în spatele cifrelor medii se as­
lone, Republicii Populare Ro- Un loc important în alimen­ cunde o uriaşă discrepanţă în­
treburile căruia să nu se ames­ nice cu Germania şi ale Berli­ mîne, Republicii Populare Un­ taţia populaţiei îl ocupă produ­ tre producţie şi consum, dintre
gare şi Uniunii Republicilor So­ sele de pescărie. Dacă înainte nivelul de alimentaţie al clase­
tece nici un stat. nului occidental de alte proble­ vietice Socialiste vor continua de război consumul de produse lor avute şi cel al oamenilor
neclintit lupta pentru cauza pă­ de pescărie reprezenta 5 kg. pe muncii, precum şi dintre cel a)
Participanţii la conferinţă me, ca unificarea Germaniei, nu cii în lumea întreagă, fiind con­ an pe cap de locuitor, în pre­ populaţiei din metropole şi al
vinse că în această luptă ele se zent reprezintă 9,5 kg., iar în populaţiei din colonii.
subliniază că guvernul Republi­ pot contribui la succesul lucră­ vor bucura de sprijinul popoare­ 1965 va fi de 12-13 kg. şi va
lor întregii lumi, care se pro­ depăşi actualul nivel al consu­
cii Democrate Germane a adus rilor conferinţei de la Geneva. nunţă împotriva pericolului u- mului de peşte din S.U.A.
nui nou război. Ele sînt convin­
o mare contribuţie la eforturile In prezent, cînd pe teritoriul se că în prezent există condiţii
pentru a împiedica războiul şi
îndreptate spre reglementarea Germaniei există două state ger­ a asigura o pace trainică pe
pămînt.
problemei Berlinului. Eî salută mane de sine stătătoare, reuni-
S-au împlinit 5 ani de la sosirea
hotărîrea R. D. Germane de a ficarea Germaniei este o pro­ în regiunea premuntoasă K ara-Tau
respecta întrutotul statutul Ora­ blemă internă germană care din stepa cazahă a primilor construc­
şului liber Berlinul occidental poate fi rezolvată numai de tori ai noii mine de plumh din Mirga-
şi de a participa la garantarea germanii înşişi, pe calea apro­ limsaise. Urmînd indicaţiile istorice ale
pierii şi înţelegerii între R. D. celui de al XX-lea Congres al P.C.U.S.
securităţii acestuia. tinerii patrioţi au transformat cu dîr-
Reţine atenţia faptul că, în Germană şi R. F. Germană, zenie această regiune premuntoasă,
ultimul timp, guvernele S.U.A., fără vreun amestec din afară. construind în sudul stepei cazahe pri­
R.F.G., Italiei şi altor cîtorva De asemenea, încheierea Tra­ mele mine şi un important oraş in­
state membre ale N.A.T.O. în­ tatului de pace cu Germania dustrial pe care le-au denumit ,,Ken-
treprind măsuri grabnice în sco­ precum şi reglementarea proble­ ton“.
pul creării de baze americane mei Berlinului nu pot fi condi­
pentru arme rachetă şi arme a- ţionate de rezolvarea problemei IN FOTO: Baian Sarsembaev, o
securităţii europene. Fiecare din tînără cahază, care la sosirea ei la
tomice pe teritoriul participan­ aceste probleme, luate în parte, Kenton nu avea nici o specialitate.
ţilor europeni la N.A.T.O. Nu se Acum ea a terminat cursul de 3 ani
este complicată prin ea însăşi al tinerilor mineri şi a ajuns cel mai
poate să nu se acorde o deose­ şi cel care le leagă într-un sin­ bun mecanic.
bită atenţie liniei periculoase pe gur nod caută, evident, să în­
care o urmează în această ches­
tiune guvernul R.F.G., care a greuneze adoptarea unor hotă­
rîri de comun acord atît în pro­
trecut în prezent la intensifica­ blemele Tratatului de pace cu
rea măsurilor avînd ca scop în­
Germania şi Berlinul occidental,
zestrarea armatei vest-germane cît şi în problemele securităţii
cu arma nucleară şi arma ra­ europene.
chetă. Luînd aceste măsuri gu­
vernul R.F.G. acţionează de a- Participanţii la conferinţă sînt
semenea împotriva oricăror pro-- convinşi că, în vederea pregăti­
puneri urmărind slăbirea încor­ rii cu succes a Tratatului de
dării internaţionale şi rezolvarea pace cu Germania, este necesa­
problemelor dezarmării, inclusiv ră participarea activă la aceste
împotriva propunerii poloneze lucrări a reprezentanţilor ţări­
în problema creării unei zone lor care au fost victime ale a-
denuclearizate în Europa cen­ gresiunii din partea Germaniei
trală. O ameninţare serioasă a hitleriste. Participanţii la confe­
securităţii ţărilor vest-europene rinţă consideră că la conferin­
o constituie amplasarea de baze ţa de la Geneva a miniştrilor
militare şi depozite ale Bundes- Afacerilor Externe şi la confe­
wehrului pe teritoriile lor. rinţa la cel mai înalt nivel tre­
buie să se asigure participarea
Judecind după toate acestea, deplină a Poloniei şi Cehoslova­
se manifestă tendinţa de a pune ciei, ca state vecine cu Germa­
apropiata conferinţă de la Ge­ nia, care au fost primele vic­
neva a reprezentanţilor Răsări­ time' ale agresiunii hitleriste şi
tului şi Apusului în faţa unui care au adus cu forţele lor un
fapt împlinit. aport însemnat la zdrobirea
Statele participante la confe­ duşmanului comun.
rinţă condamnă în unanimitate
Statele reprezentate la con­
o astfel de politică, ca fiind în­ ferinţa miniştrilor Afacerilor Ex­
dreptată spre complicarea situa­ terne consideră că reprezentan­
ţiei şi spre continuarea politi­ ţii R. D. Germane şi R. F. Ger­
cii falimentare de pe „poziţii de mane au dreptul de a ocupa lo­
de partid, oamenii muncii şi-au doara, al treilea turbogenerator din regiunea noastră se ridică cu ţările din sud-estul Europei,
în prezent la 138 şi cuprind un a dezvoltării unor relaţii priete­
îndreptat eforturile înspre desco­ de 50 M. W. de la termocentra­ număr de peste 17.000 familii neşti şi a unei largi colaborări
cu mai mult de 55.000 hectare a ţărilor din Balcani.
60 perirea şi punerea în valoare a la Paroşeni. Constructorii dau teren agricol.
rezervelor interne din întreprin­ bătălia pentru terminarea con­ Ţara noastră a salutat şî a
pus în faţa întregului popor, oa­ Făcînd bilanţul succeselor ob­ susţinut prin toate mijloacele
menii muncii de la oraşe şi sate deri, pentru mărirea indicilor de strucţiei laminorului de 650 mm., ţinute în întrecerea desfăşurată iniţiativele guvernului sovietic
au dobîndit succese însemnate în cinstea zilei de 1 AAai oame­ cu privire la încetarea experien­
în toate ramurile de activitate. utilizare a agregatelor şi obţi­ a noii turnătorii de la Călan şi nii muncii din regiunea noastră ţelor şi producerii de arme ato­
îşi afirmă din nou hotărîrea lor niiceyşl se pronunţă pentru ori­
In comunicatul Direcţiei Cen­ nerea pe această bază a unei a altor construcţii siderurgice. fermă de a lupta cu abnegaţie ce iniţiativă care poate duce <a
trale de Statistică, dat publicită­ pentru consolidarea şi dezvolta realizarea dezarmării, Ia asigu­
ţii la începutul acestui an, se producţii sporite de metal. Oamenii muncii de pe ogoare rea succeselor obţinute, pentru rarea liniştei şi încrederii între
arată că în anul 1958, planul obţinerea de noi victorii în lupta popoare. Guvernul romîn susţi­
producţiei globale a fost înde­ In întrecerea socialistă în cin­ întîmpină ziua de 1 Mai făcînd pentru traducerea în viaţă a sar­ ne propunerea Uniunii Sovietice
plinit în proporţie de 103,9 la stea zilei de 1 Mai colectivele bilanţul realizărilor obţinute în cinilor încredinţate de partid, de a se convoca conferinţa la
sută, iar cel al producţiei-marîă pentru făurirea bunei stări şi nivel înalt şi a declarat că este
în proporţie de 103,2 ia sută. întreprinderilor, raportează cu cei peste 10 ani care s-au scurs fericirii poporului nostru munci­ gata de-a participa la o aseme­
rnîndrie îndeplinirea angajamen­ de la plenara C.C. al P.AA.R. tor. nea conferinţă ca şi la conferin­
mijloacelor de producţie a cres­ telor luate, faptul că au dat pa­ din 3-5 martie 1949, plenară ţa premergătoare a miniştrilor
cut cu 10,1 la sută, a industriei triei sute şi mii de tone de me­ care a elaborat măsurile nece­ Remarcabilele succese şi reali­ de externe.
bunurilor de consum cu 9,1 la tal, cărbune, minereuri de fier sare luptei pentru transformarea zări dobîndite de oamenii muncii
sută, iar productivitatea muncii, etc. Colectivul Combinatului si­ socialistă a agriculturii în ţara în lupta pentru înfăptuirea poli­ Politica externă a statului
faţă de anul 1957, a crescut cu derurgic Hunedoara, aflat în în­ noastră. Ca urmare a puternicii ticii partidului nostru constituie nostru, politică a luptei active
5,3 la sută. trecere cu muncitorii reşiţeni, a lui ajutor politic şi economic a- o dovadă grăitoare a superiori­ pentru pace şi înţelegere între
obţinut succese importante. De cordat de către clasa muncitoa­ tăţii sistemului socialist asupra popoare, se bucură de aprobarea
Oamenii muncii din regiunea la începutul anului şi pînă Ia re, aliatului său firesc, viaţa ţă­ orînduirii capitaliste. - Succese!? fierbinte a poporului romîn ale
noastră, alături de întregul popor 25 aprilie s-a produs peste plan rănimii muncitoare s-a schimbat obţinute de poporul nostru, ală­ cărei interese le serveşte. Ea
muncitor, luptă cu avînt patri­ 21.526 tone cocs, 3.972 tone fon­ obţinîndu-se succese hotărifoare turi de succesele celorlalte ţări face să crească în continuu nu­
otic pentru a da viaţă progra­ tă, 15.157 tone oţel, 9.380 tone în opera de organizare socialistă ale iagărului socialist în frunte mărul prietenilor ţării noastre,
mului măreţ de dezvoltare a! e- laminate. Bravii mineri ai Văii a satului. Pînă acum convingîn- cu Uniunea Sovietică, contribuv ridică prestigiul ei pe plan inter­
conomiei naţionale pe 1959 ela­ Jiului au dat peste sarcinile de du-se de justeţea liniei politice la consolidarea şi întărirea prie naţional.
borat de plenara C.C. al P.AA.R. plan, în aceeaşi perioadă, 43.000 a partidului, şi de avantajele teniei şi colaborării frăţeşti, ia
din noiembrie 1958. Luptînd pen­ tone de cărbune cocsificabil si muncii în comun cu mijloace întărirea şi apărarea cauzei pă Cu prilejul acestui nou 1 Mai,
tru traducerea în viaţă a sarci­ energetic. Pe întreaga regiune noi pe baza liberului consimţă cii în întreaga lume. întregul nostru popor muncitor
nilor economice stabilite de că­ s-au realizat, în primul trimes­ mînt, peste 2.200.000 de ţăran' işi manifestă încă odată dragos­
tre Conferinţa regională de par­ tru, economii de cca. 10.000.000 Politica externă a guvernului tea sa fierbinte faţă de partid şî
tid, pe baza hotărîri for plenarei muncitori din totalul de 3.600.000 nostru este o politică de apăra­ guvern, ataşamentul său de ne­
C.C. al P.AA.R. din noiembrie a- lei. re şi consolidare a păcii, de co­ clintit faţă de regimul democrat
nul trecut, muncitorii, inginerii au intrat în gospodării colective şi laborare şi prietenie cu toate
şi tehnicienii din întreprinderile Succese, remarcabile au obţi popoarele. Alături de celelalte popular. La 1 Mai, oamenii mun­
regiunii şi-au luat angajamente nut în întrecerea pentru creşte­ întovărăşiri. In momentul de fată ţări socialiste, ţara noastră a
sporite în întrecerea socialistă rea producţiei şi productivităţii duce o contribuţie activă la lup­ cii îşi afirmă puternic voinţa lor
privind creşterea producţiei, o muncii minerii de Ia Ghelar, Te­ sectorul socialist al agriculturii ta pentru slăbirea încordării in
fernaţionale, pentru promovarea fermă de a merge înainte pe ca­
cuprinde 63 la sută din întrea­
preţului de cost şi realizarea de politicii de coexistenţă paşnică' lea socialismului, de a-şi aduce
ii uc, Gurabarza, Ţebea, construc­ ga suprafaţă agricolă a ţării..
economii. şi întărirea păcii. Sînt bine cu­ din plin contribuţia la triumful
Sub conducerea organizaţiilor torii de la I.C.S.H., siderurgiştii ^ In regiunea noastră <ot mai
de la uzina „Victoria" Călan. noscute iniţiativele şi eforturile păcii şi democraţiei în întreaga
muncitorii de la Atelierele C.F.R mulţi ţărani muncitori păşesc cu
neobosite ale guvernului romîn lume.
Simeria, ceferiştii de la Teiuş încredere pe calea agriculturii
Coşlariu, Petroşani şi Simeria. socialiste. De la începutul anu­ în vederea dezvoltării relaţiilor Trăiască 1 Mai. ziua solidari­
muncitorii de la fabricile „Arde­ lui şi pînă în prezent au fost tăţii internaţionale a celor ce
leana", „Sebeşul“ şi altele. inaugurate 77 noi gospodării a- muncesc!
Constructorii au dat în acest gricole colective în care au in­
an în exploatare două cuptoare trat mai mult de 12.500 familii
carbofluid la secţia de semicoc.- de ţărani muncitori cu peste
de la Călan, melanjorul de la 39.000 hectare teren. Numărul'
noua oţelărie Martin din Hune­ total al gospodăriilor colective
o