Page 104 - 1959-04
P. 104
Pag. 6 DRUMUL SOC A U S MU LUI N r. 1355
__ JSCSBT____ ___ «K.-
mBKFzxm m *
Scrisoarea de mulţumire a fus fl S. Hruşciov xUAlnxele şjtlrd • axltim eie ş lirx • xdiim ela s iir i •
pentru felicitările ce i-au fosa adresate eu prilejui
împlinirii a 85 de ani
MOSCOVA 29 (Agerpres). — probarea exprimată de ei faţă de Tovarăşul Avram Bunaciu a părăsit Un rezultat al „ajutorului american": Partidul Comunist
TASS a n u n ţă : Intr-o scrisoare activitatea Comitetului Central al Varşovia îndreptîndu-se spre ţară din Argentina a fost scos
publicată de ziarul ..Pravda“ Partidului şi guvernului sovietic S.U.A. au devenit ţara cea mai
N. S. Hruşcio\’, prim-secretar al îndreptată spre construirea cit .VARŞOVIA 29 Coresponden ciu şi Al. hăzăreanu au fost con detestată din lume în afara legii
Comitetului Central al Partidu mai grabnică a comunismului în tul Agefpres transm ite: In sea duşi de tovarăşii Adam Rapacky.
lui Comunist al Uniunii Sovieti ţara noastră, spre întărirea păcii ra zilei dc 28 aprilie tovarăşul ministrul Afacerilor Externe al WASHINGTON 29 (Agerpres) scriu : „Un număr de ţări din BUENOS A1RES (Agerpres). -
ce. preşedintele Consiliului fte şi securităţii internaţionale a Avram Bunaciu, ministrul Afa R. P. Polone, Jerzl Grudzinski, La 27 aprilie guvernul argentinian
Miniştri al U.R.S.S., exprimă popoarelor, pentru urările calde cerilor Externe al R. P. Romî- director în Ministerul Afacerilor Ziarele „Washington Post“ şi Europa centrală, Asia de sud şi a publicat un decret prin care Par
cele mai cordiale mulţumiri tu pe care mi le-au exprimat nc, care a participat Ia confe Externe al R. P. Polone, precum tidul Comunist din Argentina este
turor organizaţiilor şi persoa mie personal. rinţa' miniştrilor Afacerilor Ex şl de ambasadorii ţârilor priete „Star" au publicat raportul cu din zona Pacificului au primit scos in afara legii. Sediile partidu
nelor care i-au adresat felicitări lui din întreaga ţară au fost închise.
Puteţi fi convinşi, dragi prie privire la „programul guverna un ajutor militar în valoare lo Toate publicaţiile partidului au fost in
cu prilejul împlinirii a 65 de ani. teni, scrie. în încheierea scrisorii terzise.
sale N. S. Hruşciov, că nu mi
Doresc să mulţumesc din toa voi precupeţi torţele pentru a In ajunul publicării acestui decret
sluji scumpul Partid Comunist, la 2fi aprilie, partidul comunist a ob
tă inima tovarăşilor sovietici şi poporul sovietic, pentru întări ţinut un important succes la alegerile
rea păcii în întreaga lume. din marea provincie .Mcndoza din
prietenilor noştri din străinătate vestul Argentinei.
scrie N. S. Hruşciov, pentru a- —O—
-------------- âFL terne ai ţărilor participante la ne acreditaţi la Varşovia. mental de asigurare a securită ială de peste zece miliarde do Agenţi americani
Tratatul de la Varşovia şi al A fost de asemenea de faţă organizează provocări
Vizifa de priefenie in R. P, Chine2ă R. P. Ghincze, a părăsit Varşo Iov. Marin Florea Ionescu, am ţii mutuale“, pregătit de organi lari. Şi totuşi, unii din benefici
fasciste în Cuba
zaţia „Comitetul cetăţenesc pen ari manifestă o alitudine ostilă
HAVANA (Agerpres). — Ziarul
a delegaţiei de partid şi guvernamentale via îndreptîndu-se spre ţară. îm basadorul R. P. Romîne în R P. tru problemele ajutorării state faţă de SIaţele Unite. In felul „Noticias de Hoy" a publicat decla
preună cu tovarăşul Avram Bu- Polonă, precum şi membrii am raţia Partidului Popular Socialist din
a R. P. Ungare naciu a plecat şi tov. Al. Lă/ă- basadei. lor străine“. acesta înir-o bună zi ne vom Cuba care face apel la poporul cuban
rearui, adjunct al ministrului A- să-şi întărească vigilenţa împotriva a-
In aceeaşi zi au părăsit Var Cuprinsul raportului scoate la pomeni cu armele furnizate de gcnjilor şi conspiratorilor imperialişti.
iveală eşecul aşa-nuraituluî pro noi îndreptate asupra noastră*. In declaraţie se arată că agenţi spe
ciali americani au organizai o serie
PEKIN 29 (Agerpres). China R. P. Ungare şi R. P. Chineze, faceriior Externe, care l-a înso şovia delegaţiile R. P. Alban.a gram de ajutorare a statelor „In fapt. ajutorarea statelor de provocări şi au format grupuri de
fascişti care se dedau la acţiuni anuale
Nouă anunţă : Răspunzînd invi delegaţia de partid şi guverna ţit la conferinţă. R. Cehoslovace. R. D. Germane. străine. Raportul arată că pro străine este o încercare vicleană impolriva populaţiei. Recent, arată de
taţiei G. 6. al P. G. Chinez şi mentală a R. P. Ungare a fost La plecare tovarăşii A. Buna R. P. Bulgaria. gramul nu nu- de a cumpăra de claraţia, la un miting al Partidului
popular socialist, care a avut loc în
guvernului R. P. Chineze, la 29 intîmpinată de Cin En-lai, vice votamentul lor localitatea (iuatanamo, in apropiere
de baza navală militară americană
aprilie a sosit la Pekin într-o vi preşedinte al G. G. al P. C. Chi Succesul expoziţiei de artă populară mai cdarl i , T RECUNOAŞTERI AMARE care, dună cum Caimanera, grupuri de huligani fascişti
zită de prietenie delegaţia de nez, premierul Consiliului de au atacat pe participanţii la miting.
pa părerea corni-«—— —— miu¦mt awi—SSB«wăm—im se crede, ar fi
partid şi guvernamentală a R. P. Stat al R. P. Ghtneze, Cen 1, He romînească în R. F. Germană telului, a exercitat o influenţă ne- dc vînzare. In ţările care pri
Ungare condusă de Perene Lun, Ne Jun Gijen, membri ai
gativă asupra politicii externe a mesc ajutor, programul nostru
Miinnich. membru al Biroului Biroului Politic al G.G. al P. C. Slatelor Unite, precum şi asu de ajutorare a statelor străine
Politic al G.G. al Partidului Chinez, locţiitori ai premierului NÜRNBERG 29 (Agerpres). fre Fritz Griebel, membru al A- pra situaţiei financiare şi eco slîrneşte confuzie, o înţelegere
.Muncitoresc Socialist Ungar, Consiliului de Stal şi alţi con Zilele acestea sălile de expozi cademiei de arte plastice din nomice a ţării. greşită, iar uneori haos. După
preşedintele guvernului revolu ducători ai C.C. al P.. C. Chinez ţie ale Institutului de arte şi Nürnberg, oare a vizitai R. P. In raport se arată că, în ciu cit se pare, la aproape 15 ani de
ţionar muncitoresc, ţărănesc un şi guvernului R. P. Chineze. Au meserii din Nürnberg (R. F. Romînă în urmă cu un ari şi ju da uriaşelor cheltuieli pentru a- la punerea în aplicare a progra
mătate. Prof. Griebel a amintit
gar. fost de faţă fruntaşi ai vieţii pu Germană) au găzduit o expozi de o bogată viaţă culturală a jutorul militar, mai cu seamă inului de ajutorare a statelor
Pe aeroportul din Pekin, pa blice din Pekin si membri ai ţie de artă populară romînească populaţiei germane din Romî- cel acordat ţărilor membre ale străine, noi am devenit ţara cea
nia, de Casa de cultură „Frie
voazat cu drapele de stat ale corpului diplomatic. organizată de Institutul romîn drich Schiller" din Bucureşti, N.A.T.O.; programul dc ajutora mai detestată din lume !“.
de bogatele colecţii ale muzeu
pentru relaţiile culturale cu stră lui Brückenthal din Sibiu, de re a statelor străine nu a putut Arătînd în încheiere că pro
Linus Pauling crfiică poziţia S, U, A. inătatea. cultivarea moştenirii culturale. modifica în favoarea puterilor gramul de ajutoare a statelor
Expoziţia, prezentată pină a- Ziarul „Nürnberger Nachrich
occidentale raportul de forţe in străine, înfăptuit de guvern, este
ter“ publică de asemenea un ar
I n ia rlc ltaa G e n e v a cum cu un deosebit succes la ticol elogios la adresa expoziţiei domeniul militar. „principial greşit“, autorii rapor
Göttingen, Bremen şi Nürn
de artă populară romînească. Referindu-se la problema aju tului preconizează un şir dc mă
„Cea mai bogată ni s-a părut
NEW YORK 29 (Agerpres). nucleare subie) ane şi la o aft:tu- berg, prezintă o bogată imagine colecţia de costume naţionale, torului militar american acordat suri avînd ca scop o reconside
La New York a avut loc un ce cuprinde piese deosebit de
mare miting la care au partici dinc de peste 50 km. a artei specifice fiecărei regiuni preţioase care necesită multă altor ţări, autorii raportului rare radicală a acestui program
pat peste 2.000 de persoane. Mi muncă, ardoare şi imaginaţie —, ... --
tingul a fost convocat pentru a Pauling a criticat de aseme a R. P. Romîne. creatoare. Piesele de îmbrăcă
cere interzicerea experienţelor cu minte din piele — -împodobite In Camera Comunelor:
arma nucleară. nea aspru comisia americană „Costumele, obiectele lucrate cu broderii îneîntătoare sau cu
motive aplicate din piele policro
La miting a,, luat cuvîntu! cu pentru energia atomică şi alte in lemn şi îndeosebi piesele de mă ¦— sînt de o rară frumuseţe".
noscutul biochimist dr. Linus instituţii guvernamentale din ceramică exprimă o puternică
Pauling, laureat al premiului S.U.A. deoarece snbapreciază torţă creatoare" — scrie zia Ziarul „Industriekurier" din Deputafii laburişti cer încetarea experienţelor
Nobel. primejdia creală de precipitaţiile rul Fränkische Tagespost“ din Düsseldorf, care a publicat o
radioactive pentru sănătatea oa Nürnberg. „întreaga expoziţie fotografie a expoziţiei, anunţă cu arma nucleară şi retragerea
El a cerut încetarea totală a demonstrează o artă populară
experienţelor cu arma nucleară menilor. trupelor străine din Berlin
Mitingul a tost organizat din vie, nealterată, pe care o întil-
şi a criticat recenta propunere a neşti pretutindeni, atit în sate
iniţiativa „Comitetului din Bro le Carpaţilor, cit şi în cîmpia LONDRA 29 (Agerpres). In tul Ghristopher Mayheu şi-a ex menea cuvîntui un număr de
guvernului Statelor Unite de a oklyn de luptă pentru o politică Dunării pină la Marea Neagră". cadrul dezbaterilor de politică primat satisfacţia în legătură cu deputaţi conservatori care.fie.că
nucleară rezonabilă“. In ultime externă în Camera Comunelor, faptul că, după cum reiese din au stăruit asupra menţinerii ar
permite efectuarea experienţelor după discursurile lui Selwyn discursul lui Lloyd, guvernul en mei nucleare ca faimos „miitoc
le luni organizaţii de acest gen Ziarul redă de asemenea frag- Lloyd, ministrul Afacerilor Ex glez se pronunţă ca şi înainte de reţinere", fie că au cerut „să
au tost create şi in alte o/aşe . mente dintr-o cuvântare rostită terne, şi a lui Aneurin Bevan, pentru constituirea unei zone nu se separe" problema interzi
i la deschiderea expoziţiei de că- reprezentantul opoziţiei laburis de inspecţie şi de limitare a ar cerii acestei arme de problema
din S.U.A. te, s-ati desfăşurat discuţii însu mamentelor în Europa centrală. upei dezarmări generale contro
fleţite. Luînd cuvîntui, laburis- El şi-a exprimat de asemenea late. Totuşi, şi în aceste decla
că în prezent remarcabila expo părerea că în momentul de faţă raţii a ieşit în mod clar în evi
JL AÉÉÍÁ există o posibilitate cu totul denţă recunoaşterea că sînt ne
V-'TSr’ reală de a se ajunge la un a- cesare tratative cu Uniunea So
tratative cu guvernul irakian în cord în problema încetării expe vietică.
ziţie de artă populară tomîne'â'S- legătură cu întărirea relaţiilor rienţelor nucleare. Mayheu a ce
între cele două ţări. rut guvernului englez să facă Dennis Healv a rostit cuvîntui
Imagini din ţările de democraţie ca poate fi văzută la’ München. tot ce-i stă în putinţă pentru a de închidere din partea opozi
BAGDAD: Ziarele au publi contribui la traducerea în viaţă ţiei laburiste.
R. P. P o l o n ă - - fa cai declaraţia lui Muhamed Ha- a acestei posibilităţi.
did, ministrul de Finanţe al Re „A sosit timpul, a spus Heafy
MOSCOVA : In dimineaţa zi publicii Irak, cu privire la pro In acelaşi sens s-a exprimat în continuare, pentru a declara
lei de 29 aprilie, N. S. Hruşciov, iectul de buget pe anul 1959. şi Barbara Castle, preşedintele de-a dreptul şi fără echivoc ă
preşedintele Consiliului de Mi Capitolul cheltuieli prevede su comitetului executiv al partidu guvernul Germaniei occidentale
niştri at U.R.S.S., a primit la ma de 102.878.180 dinari ira lui laburist. Apoi a rostit o cu- nu este îndreptăţit să ceară a-
Kremlin pe feldrnareşalul Mont- kieni, iar capitolul venituri vînlare laburistul Emrys Hughes. tiaţilor săi... o atitudine absolut
gomerv. suma de 95.343.500 dinari. O- Acesta şi-a exprimat părerea că, nerealistă faţa de guvernul Ger
prindu-se pe scurt asupra unor cu cit mai repede vor fi retrase maniei răsăritene". Germania
MOSCOVA: La 28 aprilie, prevederi din noul buget minis trupele străine din Berlin, cu a- occidentală, a spus el, trebuie
la Academia de arte a U.R.S.S., tru! de Finanţe a spus că chel tif va fi mai bine. de asemenea să renunţe o dată
s-a deschis expoziţia pictorilor tuielile pentru nevoile Ministe şi pentru totdeauna la orice pre
Mihail Kuprianov, Porfiri Kri- rului Invăţămîntului au sporit Contactele stabilite cu condu tenţii în legătură cu schimbarea
lov, Nikolai Socolov, cunoscuţi cu 5,5 milioane dinari. In total cătorii Uniunii Sovietice de că frontierelor estice, fixate la
sub numele de Kukriniksi. în acest scop se vor cheltui tre primul ministru al Angliei sfîrşitul războiului.
16.800.000 sau 16,2 Ia sută din cu prilejul vizitei la Moscova,
PARIS: Agenţia France Pres- buget. Alocaţiile pentru ocroti a subliniat Hughes în încheiere, Iri numele guvernului a ros
se anunţă c.ă în după-amiaza de rea sănătăţii vor creşte cu trebuie urmată de o linie nouă, tit cuvîntui de închidere Ormsby
26 aprilie, a avut loc la Paris, 6.099.000 dinari. bine definită, a politicii noastre Gore, ministru de stat pentru A-
la reşedinţa preşedintelui Repu externe. Trebuie să se pună ca facerile Externe. El a repetat in
blicii, o întrevedere între preşe păt experienţelor nucleare şi în linii mari tezele cuprinse în
dintele de Gaulle şi secretarul tregii strategii a războiului nu discursul tui Lloyd şi a declarat
de stat al S.U.A. Herter, sosit clear. că problema asigurării securită
în capitala Franţei pentru a ţii europene trebuie rezolvată
participa ia conferinţa miniştri La dezbateri au luat de ase „treptat, pe etape".
lor de Externe occidentali.
IN CLIŞEU : Vedere exterioară a Combinatului siderurgic .Lenin" din Nova-Huta. 1 şi 2 M A I 19 59
MOSCOVA: La 28 aprilie a
R. P, D. Coreeană sosit la Moscova, venind din S pectacole cinem atografice
S.U.A., un grup de veterani ai
celui de-al doilea război mon DEVA : Născuţi in furtună ; PETRO de atracţie : BRAD : Soldaţii : PAROŞENT : Simfonia Leningradului j
dial. Grupul este condus de Jo- ŞANI : Prima zi î Marinarul îndră SEBEŞ : Balada voinicului; ILIA; ZLATNA ; inimă de oţel i BARE MAI*
sef Polovski. gostit: ALBA IUL IA : Anul I9I8 Pescarii din Arai : SI MERI A : RE : F iu l; LONEA : Erupţia ; GA-
Garnizoane nemuritoare; ORAŞT1E: LAN; Razia: APOLDU DE SU S:
BAGDAD: ba Bagdad a so R ita; HAŢEG: Un nou număr Omul mec drag ; TEIUŞ : Botagoz ; Un nou număr de atracţie.
sit o delegaţie din Guineea în
frunte cu Habb Taat, locţiitorul R ADIO
preşedintelui parlamentului, în-
WUE ţr-o vizită oficială de 4 zile. La Vineri 1 mai 1959. Programul l şi II: 15.30 „Hai să-ntindem hora mare''; Muzica uşoară; 19,05 Muzică din o-
sosirea delegaţiei la Bagdad, 6.20 Muzică populară romînească; 19.30 Solişti de muzică uşoară: 20,05 perete; 20,15 .Muzică populară inter
In preajma zilei de 1 Mai constructorii bateriei 'de cocsificare ' nr. ¦2 a uzinei metalurgice Huănhe ucreaza Yussef Sharif, preşedintele ad 8,30 Transmisie de la demonstraţia oa Jocuri populare romîneşti; 20.20 „Pri pretată de solişti şi formaţii sovietice
ministraţiei pentru problemele menilor muncii din Capitală, în cins măvară bucurcşteană“ — reportaj li care ne-au vizitat ţara; 21,00 La mi
ţi ma! multă însufleţire. Cocseria va intra in funcţiune înainte de. 15 august 1959. ,, islamice, a declarat că Seku Tu tea zilei de 1 M ai; 13,00 Jocuri popu terar; 21,00 Muzică de dans; 22,30 crofon; „Salira şi Umorul": 21,30 Me
re, primul ministru al Republi lare romîneşti; 13,15 Muzică dc es Din cele mai cunoscute melodii ale lodii populare romîneşti; 22,30 Muzi
IN CLIŞEU : Pe şantierul bateriei de cocsificare nr. 2. cii Guineea, a trimis premieru trada ; Programul l : 14,00 Solişti de popoarelor; 24,00 Muzică de dans. că de dans. Programul II: 14,15 Con
lui Kassem un mesaj de salut. frunte ai muzicii populare romîneşti; cert de muzică populara romînească:
El a arătat că delegaţia va duce 15.20 Muzică uşoară; 16,15 Din co Sîmbătă 2 mai 1959: Programul 1: 15,30 Călătorie muzicală; 16,00 Solişti
moara folclorului nostru; 16,45 Muzi 7,15 Muzică uşoară; 7,50 Muzică popu şi formaţii de amatori; 17,00 Muzică
Timpul probabil că uşoară de compozitori romîni; 17,35 lară romînească; 9,10 Mari ansam distractivă; 17,30 in virtejul jocului)
Răsună cântecul şi jocul pe întinsul bluri corale; 10,00 Cu cîntecul şi jo 18.00 Solişti de frunte ai artei inter
în regiunea noastră patriei ; 19,00 Drumeţii veseli; 19,45 cul prin lumea întreagă: 11,20 Muzi pretative romîneşti; IS.'ln „La Hanu
Jocuri populare romîiieşli: 20,20 Mu că uşoară de compozitori romîni; 12,30 Ancuţei“ — Maestrul Mihail Sado-
Vreme nestabilă, cu cerul va zică dc dans; 21,20 ' Concert de mu Solişti şi orchestre de muzică populară veanti citeşte din Divanul Persian"?
riabil, mai mult noros în cursul zică populara romînească: 22.30 Mu din diferite oraşe ale ţa rii: 13,30 Al 19.00 Muzica uşoară: 20,00 Muzică de
zilei, favorabil ploilor slabe lo zica de dans. Programul II: 14,15 bum sportiv; 14,00 Muzică de estra dans; 20,40 Muzică de dans; 21,15
cale. Temperatura staţionară, Concert de muzica din operete: 15,00 dă; 15,35 „Bucuria muncii împlinite": Muzică corala romînească; 21,30 Mu
ziua va urca între 19-23 grade Mari orchestre de muzică populară ro emisiune de cîntcce; 16.30 Concert zica. de dans' 22,36 f)in muzica po
iar noaptea între 3-9 grade. mânească; 15,40 Muzică de estradă; popular de muzică romînească; 17,30 poarelor; 24,(V; M.iuică de dans.
Vini slab pînă la moderat din
sectorul sudic.
Pentru următoarele 3 zile —
timp schimbător, -favorabil ploi
lor slabe. Temperatura in uşoa
ra scădere.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 18SI 189175. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafica ,1 Mai" — Deva