Page 11 - 1959-04
P. 11
Nr. 1332 DRUMUL '!O CIALlSM U rni Pag. 3
M.
i ^?m2ifijiiSEB3SL3ESBS BHBBSnKKinftfBa^^
ÎN TR EC ER EA SIDERURG IŞTILO R
La silrşil In lu p ta p e n tru o p r o d u c ţie
d e forată, o ţe l ş i la m in a te
UÎ
irliicsfri i
jSS
SHuQo rcilflrii «gajaiiciiclir li inlreterca CIT MAI MULTE Mai multă atenţie reducerii
mitre siic n r g şil ®iiici®rosi şi rcşilcni SARJE RAPIDE
pe triiicsfriil 1 1959 preţului de cost
Principalele produse ‘l / S . Hunedoara "0.' M.1 Reşjfâ" " ’............ O us, in pavilionul social, in biroul Cu toate acestea, realizări au fost. Siderurgiştii de la Hunedoara s-au coio unde există preocupare şi unde se
O economistului, un grafic cu du Exceptând ultima zi a lânii martie, angajat ca anul acesta să spo valorifică mai bine rezervele interne, ,se
Tone în contul Indici de utili Preţ de cost în Tone în contul Indici de utili Preţ de cost în | rata şarjelor pe cuptoare şi oţelărie, numărul şarjelor rapide se riefică la rească producţia de oţel, fontă şi lamipot realiza importante economii.
angajamentului zare realizaţi lei pe tonă angajamentului zare realizaţi lei pe tonă 28 pe total secţie. Cele mai bune re nate şi să dea patriei cel puţin Din păcate însă, ţa Combina
ţinut la 2i> LU dă posibilitatea să con zultate, aşa cum s-a pulul deduce din 12.500.000 lei economii prin reducereatul siderurgic din Hunedoara nu
Aglomerat 16,71 -4,68 staţi aproximativ in ce măsură mişca cifrele anterior amintite, le-au ;obţinui preţului de,cost. Ei au lansat chemareatoate secţiile s-au încadrat în
rea privind elaborarea şarjelor rapide echipele de ia cuptoarele., 11 şi III
Cocs -5 ,4 0 0,852 prinde viaţă• Zilele în care durata de (12 şi respectiv 13 şarje rapide). Re la întrecere către metalurgiştij de la marea bătălie pentru reducerea
Fontă J6.902 0,789 -14,82 165 0,763 4-18,82 elaborare a şarjelor eşie ' sub 10 ore cordul îl deţine echipa condusă de Reşiţa şj sini hotărîţi şjj cîştige această
0,789 885,1 6,56 -16,97 — durată angajament — nu sînt ra prim-topitorul Mihai Tîrpescu de la întrecere. In ultimele luni, atenţia mun. preţului de cost, fapt care se
44.917,3 —61,16 re. Aşa bunăoară, în zilele de 6, 13 cuptorul III cu 6 şarje rapide. Să-l citorilor şi tehnicienilor din flecare sec reflectă în rezultatele genera ie
şi 21 martie, durata medie a şarjelor nesatisfăcătoare. Furnaliştii de ia
ţie s-a concentrat spre îmbunătăţirea secţia l-a, oţelarii şi alte colective de
Otel 13.625 4,94 +1,84 indicilor de utilizare a agregatelor şi muncă nu şi-au spus în-’ă cin’înlul ho.
Laminate -I- *—-?•125,,1229((ttaabţ!augmleu)ri)] 6.679,7 -10,12 Luată pe întreaga secţie, a fost de 9,20, căutăm dect pe iov. Tirpescu, Spre în acesl domeniu au dobîndit bune re tărîtor în ceea ce priveşte realizarea de
9,43 şi respectiv 9,40 ore. zultate. economii, iar angajamentele lor din
12.134 regretul nostru nu ham. putut îtUHni.
N. R. Realizările la preţul de cost sînt luate după calcu Urmărind acelaşi lucru pe cuptoare Fusese bolnav şi la data vizitei noas Sporirea producţiei de oţel, fontă şi primele luni au rămap nerealizate. Nit
lele operative şi reflectă situaţia numai din luna martie.' Sem şi zile, lucrurile devin şi mai suges- tre se afla în convalescenţă, laminate e doar un obiectiv al între se poate spune că în aceste sectoare nt|
nul —; (m inus) reprezintă reducerea preţului de cosi în lei ttve. In ziua de 14, la cuptorul 11, cerii siderurgiştilor. In ultima vreme există intenţii bune pentru obţinerea
pe tonă, iar semnul + ’ (plus) reprezintă depăşirea costului şarjele au durat doar 7,42 ore i în In locul lui l-am găsit pe tînăriil însă, muncitorii şi tehnicienii combi unor rezultate deosebite, dar preocupă»
planificat în lei pe tonă. ziua de 6, la cuptorul III, 9,05 ore prim-topilor loan Drăghin. Acesta, natului din Hunedoara s-au obişnuit să rile nu sînt canalizate spre principalii
în ziua de 21 la cuptorul 11, 3,33 ore, bun cunoscător al metodei amintUe, cîntărească şi în bani activitatea pe factori care pot duce Ia asemenea re.
S id e ru rg işti, ne-a spus în minutele rămase libere care o desfăşoară. zultafe.
Că aceste şarje au josţ rapide nu mai — pregătea evacuarea — cîteva din
Succesele din primul trimestru tainele elaborării şarjelor rapide. Desigur că nu se pot face previzi La O.S.M. nr. 1, ca de altfel şi la
p u t e a u şi mai -mari ! încape îndoială. Afirmaţia e dovedită uni dacă şi cum va fi depăşit angaja ofelăria nouă, se obţin indici mai buni
de zecile de tone de oţel peste plan, „Principalul lucru e aprovizionarea mentul luat în întrecerea cu reşiţenii, de utilizare a cuptoarelor, se depăşeşte
u trecut trei tuni de cînd siderur- m.c. volum util. In luna martie însă, unui ritm intens de întrecere în tot de indicii de utilizare care au trecu la timp cu toate cele', necesare. Avînd dar realitatea arată că acolo unde aproape cu regularitate planul cantita
gişţii hunedoreni au chemat la în furnaliştii au dus lipsă de cocs, mine timpul care s-a scurs. Îndeosebi mun de 7 şi chiar 8 tone pe m.p. vatră fier veohi, fontă, dolomită, fero-altaje, există preocupare rezultatele sînt din tiv. dar rebuturile, pierderile de oţel,
trecere colectivul combinatului metalur reul li s-a livrat neritmic, descărcă ca de la om la om, prin discuţii, con mijloace de evacuare asigurate, pro cele mai bune. In primele 3 luni ale şi consumurile, grevează serios preţui
gic din Reşiţa, pentru a spori producţia rile au fost întîrziate din lipsă de vorbiri la locul de muncă, etc. n-a fost Spre rşgreiul nostru, graficul pre blema şarjelor rapide e uşor de re anului, de exemplu, furnaliştii de la de cost.
de oţel, fontă şi laminate pe baza ri oale. Toate acestea au făcut ca pro Ia înălţimea cerinţelor. Unele birouri zintă concomitent cu pceastă lăudabi zolvai. Pornind de la ajustare şi pînă
dicării cu 10 la sută a indicilor de ducţia să scadă, iar din cele 20.000 ale organizaţiilor de bază n-au in lă stare de lucruri şi aspecte contra la spargerea şticuUti, la fiecare fază secţia a Ii-a au realizat aproape 3 mi Cam la fel se petrec lucrurile Ia sec
utilizare a agregatelor. Trei luni de tone de fontă peste plan, pe care s-au struit cu cele mai actuale probleme colec rii. Şi partea tristă, e că aceste as de operaţiuni se poate economisi cî lioane de lei economii prin reducerea ţia l-a furnale, cu singura deosebire că
muncă intensă, de întrecere pasionată, angajat să le producă anul acesta fur- tivele de agitatori, iar acestea din a . pecie predomină. B semnificativ jap teva minute. Cheia şarjei rapide — preţului de cost în urma eforturilor aci nu se produce prea mult peste plan
de succese mai mari sau mai mici I naliştii, să nu se realizeze nimic. De ceasiă cauză, au adus o contribuţie mai tul că abia în zilele de 10 şi 13 mar cheile mai bine spus — sînt ajusta proprii. Şi cifrele se schimbă de la o şi în acelaşi rittn, dar se realizează
lată-ne acum la sfîrşitul acestei prime fecţiuni de acest ordin au exiâtat şi mică la mobilizarea muncitorilor, teh iie durata medie de elaborare a şar rea şi încărcarea cuptorului. In faza lună la alta. După situaţia operativă multă fontă declasată şi se depăşesc
etape. Bilanţul tonelor de metal date la fabrica de aglomerare a minereului nicienilor şi inginerilor pentru a depune jelor ‘s-a apropiat de limita 10: adică ajustării se ciştigă .timp prin înce a preţului de cost de la 1 la 25 mar cheltuielile de producţie.
peste plan în contul angajamentelor se şi chiar şi la oţelarii unde planul a toate eforturile în această întrecere pa 10,10 şi respectiv 10,16 ore. In gene perea acestei operaţiuni încă în timpul tie, fiecare tonă de fontă a costat cu
ridică la peste 25.000. încheierea a- fost depăşit simţitor. Este necesar ca triotică. O contribuţie sub nivelul po ral această durată oscilează in jurul evacuării şarjei. Trebuie însă avut 54 lei mai puţin. E important mai a- Realizările bune dobjpdife pînă acum
cestui prim bilanţ bucură îndeosebi pe direcţia aprovizionării din combinat să sibilităţilor, în această direcţie, au avut a 11— 12 ore. Se constată de dseme- în vedere ca ajustarea să nu se jacă les faptul că această economie s-a ob sînt garanţia că există largi posibilităţi
oţelari, lainiqatori şi epesari. Oţelarii ia toate măsurile posibile în scopul în perioada amintită şi comitetele sin de mântuială. La încărcare de aseme ţinut prin îmbunătăţirea indicilor de u- pentru sporirea volumului de economii,
au dat patriei peste pian 13.025 tone îmbunătăţirii aprovizionării secţiilor cu dicale de secţie şi organizaţiile de A nea se poate cîştiga timp, prin folo tilizare a furnalelor şi reducerea con dar şiiuaţia generală a preţului de cost
oţel /Vţartin şi electric, laminatorii au materii şi materiale, la timp şi în bază U.T.M. sirea judicioasă şi în plin a¦ macara sumurilor specifice. dovedeşte că s-a făcut prea puţin.
produs cu 12.134 tone mai multe blu cantităţi suficiente. nea o supărătoare inconstanţă în ce lelor de şarjare. Ţin să precizez im
muri, brame şi ţagle, iar cocsarii au Paralei cu îmbunătăţirea aprovizio priveşte durata şarjelor şi legat de a- portanţa care irebuie dală dozării: Realizări frumoase în ceea ce pri In timp ce unele sectoare reali
dat peste prevederile planului 16.902 Un alt factor care a contribuit în nării, cu aplicarea în practică a unor ceasta, a cijrei indicelui de utilizare. o dozare bună permite respectarea veşte economiile s-au obţinut şi în alie zează sute de mii şi chiar mili
tone de cocs. Despre celelalte secţii de deosebi la nerealizarea preţului de noi măsuri tehnico-organizatorice, cu procesului tehnologic, evită prelungi sectoare. Bunăoară, cocsarii, care au oane de lei economii, celelalte le
bază ale combinatului se pot spune cost, este procentul ridicat de rebu descoperirea şi valorificarea de noi ir rea staţionării şarjei în cuptor. Men depăşit planul de producţie de la în. diminuează cu pierderile produse.
mai puţine cuvinte de laudă. Dacă tur turi care se mai produc atît la oţe- rezerve interne, este necesară o îmbu In ziua de 15 martie, prim-iopiiorul ţinerea unui regim termic conform
na lişţii secţiei a l-a şi.au realizat pla lării cît şi la laminoare. Nerespecta. nătăţire simţitoare a muncii politice de Enache de la cuptorul II, îmi spunea prescripţiunilor, de asemenea are c ceputul anului şi pînă acum cu peste Reqliiafea arată că lp fiecare loc de
nul trimestrial la data de 30 martie, rea întocmai a procesului tehnologic, masă. Comitetul de partid al combina cu o deosebită satisfacţie că „ieri am influenţă mare asupra duratei şarjei“.
defecţiunile la formarea tronurilor de tului, comitetul U.T.M. şi comitetul de realizat ceva ce multă vreme ne-a 16.600 tone cocs metalurgic, au reali muncă există rezerve pentru reducerea
părut imposibil: la cuptorul nostru, După clte se vede, pot fi elaborate zat în două luni economii din eforturi preţului de cost şi realizarea de. econo
în decurs de 24 ore, am elaborat Ş şarje rapide şi la noua oţelărie Martin,
şarje, deci şarje rapide“. Iată că obiec• începutul a fost făcut. 28 şarje rapide proprii în valoare de peste 825.000 le:. • mii. Valorificarea lor însă cere, o or.
tivtfţ.^e început al muncii oţelarilor a Intr-adevăr nu e muli. Luînd însă în
!ost atins: schimbul şi şarja. Cea mai mare parte dintre ele sînt re ganizare mai bună, aprovizionarea ia
Ce păcat însă că acest rezultat e considerare începutul, dOfinţa oţela
aăt de rar întîlnit. Ce păcat că unele zultatul depăşirii planului de producţie timp cu cele necesare şi conducerea
şarje stau în cuptor nu 8 ore, ci 14, 15 rilor de a da cît mai midie aseme
şi chiar mai multe ore. Această in — ca urmare a îmbunătăţirii indicilor procesului de producţie cu multă com
constanţă în ce priveşte durata ela
borării şarjelor şi implicit realizarea de utilizare şi aplicarea unor inovaţii petenţă. Fiecare muncitor, inginer şi
importante — şi reducerii consumuri tehnician trebuie să fie anlrepat ca să
lor specifice. contribuie zi de zi cu ceva la realiza-
cei din secţia a Il-a au rămas Sub turnare în oţelarii şi arderile de lin întreprindere, sînt datoare să îndrume unui indice de utilizare înalt, se ex nea şarjet putem afirma că viitorul — Merită de asemenea să fie amintite rea de economii. In acest sens, orga-
plan, fapt care a făcut ca la fontă, gouri în cuptoarele adînci la lami şi să sprijine într.o măsură tot mai plică prin o semnă de deficienţe în şi nu cel îndepărtat — va aduce con şi rezultatele laminaturilor de la blu- nizajiile de partid şi comitetele de sec
colectivul combinatului să rămînă da noare, sînt principalele cauze ale pro mare colectivul de siderurgişti în a- activitatea secţiei.. Dacă în ce priveşte firmarea spuselor Iov. Drăghin: „Nu ming, care, în decurs de o lună au dat ţie m ai'au încă multe de făcut pentru
tor cu mai multe sute de tone. De a- centului ridicat de rebuturi. Atît la o- ceastă patriotică întrecere pentru mai aprovizionarea, situaţia s-a normalizat peste mult timp o şarjă rapidă pe zi aproape 600.000 Iei economii din redu mobilizarea oamenilor (a realizări şi
semenea, colectivul fabricii de aglome ţelării cît şi la laminoare, există posi mult metal. oarecum, vechile doleanţe ale oţelari la cuptor va ji un lucru obişnuit“. cerea preţului de cost. mai frumoase.
rare a minereului şi-a realizat planul bilităţi pentru a elimina rebuturile. lor cum ar fi asigurarea la iiinp cu
doar în proporţie de 96,63 la sută. Este necesară însă o muncă mai te Dezvoltînd succesele obţinute în a- trenuri de turnare, cu oale de turna- A. JURCA Exemplele amintite arată clar că a- Ş. GORJANU
meinică de la om la om, sînt necesare cest prim trimestru, lichidînd lipsurile re, vane de zgură şi nu rareori fonia
Succese au obţinut siderurgiştii hu măsuri tehnico-organizatorice mai efi şi deficienţele care se mai fac, harnicii lichidă, au rămas încă nerezolvate. IN SPRIJINUL ÎNDEPLINIRII
nedoreni, îndeosebi în luna martie şi cace. siderurgişti din Hunedoara pot obţine
în ce priveşte angajamentul de a rea roade şi mai bogate în întrecerea cu SIDERURGIŞTI ANGAJAMENTELOR
liza 12.500.000 lei economii la preţul întrecerea siderurgiştitor hunedoreni siderurgiştii reşifeni. Ei trebuie să aibă HUNEDORENI!
de cost. După calculele operative, pre ar fi putut obţine rezultate şi mai bo în permanenţă în faţă sarcina pe care
ţul de cost în luna martie a fost re
dus cu 14,82 lei pe tonă la fontă, cu gate, dacă era mai mult sprijinită, partidul ie-a trasat-o, de a da patriei în în tre ce re cu side- C olectivul de muncitori, ingineri, de partid, şi-a luat angajamente spo buie să desfăşoare munca politică
15,28 lei pe tonă la blumuri şi cu mai atent urmărită, făcută mai vie, cantităţi tot mai mari de fontă, oţel şi rurgsşîis reşifeni m obi- tehnicieni şi funcţionari de h rite în întrecerea cu furnaliştii reşiţeni, de la om la om, în scopul mobilizării
5,40 tei la cocs. In privinţa reducerii mai pasionantă. In această direcţie, laminate. Sîntem siguri că, sprijiniţi lizafi~vă «oafe fo rfe le secţia a Il-a furnale a Combinatului privind sporirea producţiei de fontă şi întregului colectiv la îndeplinirea pre
preţului de cost, oţelarii au rămas de irebuie să remarcăm faptul că organi mai mult, muncitorii, tehnicienii şi in siderurgic Hunedoara, luptînd pentru reducerea preţului de cost al meta vederilor planului de producţie. Agi
ficitari. Pe total oţel Martin şi elec zaţiile de partid puteau să mobilizeze ginerii marelui combinat siderurgic vor perdra s da patriei fot înfăptuirea sarcinilor economice sta lului. tatorii informează periodic muncitorii
tric, preţul de cost a crescut în luna mai activ agitatorii pentru menţinerea înfăptui cu cinste cuvîntul partidului. mai m ultă fo n tă , ©fel bilite de către Conferinţa regională cu privire la îndeplinirea angajamen
martie după calculele operative cu şi lam inate! In angajamentul acestui colectiv se telor şi a rezultatelor întrecerii cu
1,84 lei pe tonă. Dacă ţinem seama prevede producerea peste sarcinile a- furnaliştii din Reşiţa.
nuale de plan a 10.000 tone tontă şi
că şi în lunile anterioare, în secţiile
realizarea unei economii de 1.700.000 Comitetul sindical de secţie, a fost
de oţelarii preţul de cost a fost peste olectivul secţiei laminorul de 800 Toate obiectivele M irt!, trebuia să se ţină cu fochiştii în sco lei la preţul de cost al producţiei. Îndrumat şă facă o largă popularizare
ce! planificat, se poate iiiăge conclu pul găsirii căilor pentru reducerea Pentru a veni în sprijinul îndepli
zia că aici nu s-au depiid eforturi su C mm. s-a angajat în întrecerea ou procentului de lingouri arse, s-a tran a cifrelor de plan, angajamentelor,
ficiente pentru ieftinirea oţelului, că sformat pînă la urmă într-o simplă nirii angajamentelor luate în întrece rezultatelor şi succeselor ee se obţin
rebuturile continuă să greveze serios siderurgiştii reşiţeni să producă anul conferinţă. De asemenea, schimbul de rea socialistă, organizaţia de partid bl întrecerea socialistă. Astfel, s-au
costul planificat. acesta; peste prevederile planului, 6.000 experienţă ce trebuia să aibă loc între a luat mai multe măsuri politice şi luat măsuri şi ş-au confecţionat gra
organizatorii de grupă sindicală nu organizatorice. Pe baza recomandări fice de producţie prin care se urmă
Bilanţul acestui prim trimestru din tone de laminate. îndată ce chemarea s:a ţinut; Se poate' trage concluzia lor organizaţiei de bază, conducerea reşte realizarea cifrelor de plan şi a
anul 1959, ne arată că în combinatul . că, dacă în activitatea sa, comitetul sectorului defalcă planul de producţie angajamentelor pe schimburi,
siderurgic din Hunedoara, succesele i i fie sprijiniteîn aceeaşi misri !a fost lansată, comitetul sindical de sindical de secţie ar fi fost mai per în fiecare 'lu n ă pe furnale, schimburi,
amintite se datoresc în bună măsură severent, ar fi adus o contribuţie mai brigăzi, zi şi lună. Comitetul sindical In acelaşi timp fruntaşii şi succe
preocupării care a existat în direcţia secţie a trecut la organizarea mai mare la desfăşurarea întrecerii pri de secţie, organizează în fiecare lună sele lor sînt popularizate la -ziarul
sporirii indicilor de utilizare a agre vind înfăptuirea tuturor obiectivelor discutarea largă, îij consfătuirile de local „Uzina noastră“, staţia de am-,
gatelor. In perioada de care vorbim, temeinică a' întrecerii pe " schimburi, chemării, iar rezultatele de la sfîrşitul producţie, cu întreaga masă de mun plificare a combinatului şi gazeta de
indicele mediu de folosire a cuptoare acestui trimestru ar fj fost mai bo citori a cifrelor de plan şi măsurile perete. In fiecare decadă a lunii este
lor în oţelarii a fost de 4,94 tone pe echipe şi oameni. In acest scop, mai puneri care au fost extrase pe tabele creîndu-se condiţii şi mai bune pentru gate. tehnico-organizatorjce> în scopul cu popularizată brigada de furnalişti care
metru pătrat vatră şi zi calendaristică, îjitîi aţi fost larg popularizate obiec şeparate şi pentru a căror rezojyare desfăşurarea întrecerii. noaşterii lor de către fiecare muncitor a obţinut cele mai frumoase realf-
iar la bateriile de cocs de 0,789 tone tivele întrecerii, pentru a fi bine cu s-au stabilit terniene şi responsabilităţi Trimestrul care s-a încheiat de cî şi a mobilizării întregului colectiv , la zări în producţie şi sînt chemaţi toţi
noscute de toţi laminatorii, prin con pe oaiţienj, De pildă, în consfătuirile Preocuparea comitetului de secţie teva zile, trebuie să constituie prile lupta pentru realizarea lor. furnaliştii să-i urmeze exemplul.
pe m.c. de volum util,, socotit numai sfătuirile de producţie, prin panouri şi de la .începutul lunii martie, în sco pentru buna organizare a întrecerii în jul cel mai nimerit pentru o analiză
cocsul metalurgic. Şi în celelalte sec grafice, de la om la om. Pentru ca pul ca întrecerea cu laminatorii; reşi- tre schimburi, echipe şi oameni, care a rezultatelor obţinute, a lipsurilor O măsură bună luată de către or Ca urmare a măsurilor politice şi
ţii. acest indice a crescut. în fiecare zi să se poată cunoaşte si ţeni să se desfăşoare, cîţ mpi bi'ner- a avut loc sub permanenta îndrumare care au existat, şi pe baza propune ganizaţia de bază este şi aceea a re organizatorice luate de către organi
tuaţia îndeplinirii angajamentelor pe mulţi muncitori, şi .tehnicieni au ve a organizaţiei de bază de partid, a rilor ce se vor face, să se pornească partizării în mod just a membrilor şi zaţia de bază pentru a veni în spri
Dar tot bilanţul pe primul trimestru schimburi, s-a întocmit un grafic de nit cu propuneri preţioase, pe care făcut ca în primul trimestru din a- cu şi mai mare avînt la înfăptuirea candidaţilor de partid pe locurile de jinul îndeplinirii angajamentelor luate
al anului ne arată că deşi s-au obţinut urmărire a realizărilor, grafic care se comitetul sindical le-a luat în sea cest au, laminatorii să dea peste plan cu cinste a ' angajamentelor în între producţie. Mulţi membri şi candidaţi colectivul acestei secţii a reuşit să
succese, ele nu sînt pe măsura posibi complectează cu regularitate. Tot în aproape 2.500 tone de ţagle, In luna cere. Laminatorii au posibilităţi .să de partid îndeplinesc funcţii de răs obţină rezultate însemnate. Astfel, s-a
scopul de a se menţine vie întrecerea, mă şi luptă pentru rezolvarea lor. Nu martie, în frunteaîntrecerii pe schim desfăşoare o întrecere mnj vje,.'să ob pundere în conducerea producţiei. Tu produs peste planul lunii pe martie
lităţilor de care dispune combinatul. comitetul sindical de secţie a întoc buri, s-a situat cel condus de maistrul ţină rezultate în producţie tot mai fru turor comuniştilqr li s-au încredinţat mai mult de 1,300- tone fontă şi s-a
O seamă de factori de care în viitor mit un grafic comparativ, în care a- meroşi' muncitori, printre care Ion Iosif Trifu, care şi-a realizat sarci moase. Cele aproape 2.500 tone de sarcini concrete. Fiecare membru al realizat un indice de utilizare a vo
va trebui să se ţină cont, au umbrit lături de rezultatele ce se obţin la Topîiceanu Pop Dragalin, Gemăt Du nile de plan în proporţie de 110,44 la laminate peste planul acestui trimes biroului organizaţiei de bază are de lumului util de 0,860 tone pe m.c.
laminorul de 800 mm., se trec din mitra, Ion Pavel, Gli. Andrăşescu sută. Şi celelalte schimburi însă, au tru constituie o premisă preţioasă a asemenea sarcini concrete de care volum util, faţă de 0,842 tone plani»
multe din realizările acestui harnic co două în două zile, rezultatele ce te etc., au propus- să. se ia măsuri pen încheiat luna cu planul depăşit. viitoarelor succese. Sprijiniţi şi mai răspunde. ficate. De asemenea, un succes' deo
lectiv Faptul că la fonf.ă, siderurgiştii obţin în întrecere laminatorii reşiţenj. tru izolarea -termică a cabinei de la mult de comitetul sindical de secţie, sebit de important a înregistrat acest
iniţiativa aceasta, care de fapt şe masa de, comandă, praful de cocs să In activitatea comitetului de sec îndrumaţi permanent de organizaţia Organizaţia de bază acordă o mare
au rămas datori patriei cu mai multe aplică în toate secţiile combinatului fie depozitat în - incinta balei, să se ţie au. existat însă şi unele lipsuri în de partid, avînd în frunte pe comu atenţie înfăptuirii propunerilor tăcute colectiv în ce priveşte reducerea pre
sute de tone, se datoreşje îndeosebi siderurgic din Hunedoara, are un rol monteze o conductă de, apă care să ce priveşte organizarea întrecerii, Ne nişti, laminatorij vor .putea nu numaj de pătre comunişti privind buna des ţului. de cost al producţiei. Wumai îri
aprovizionării defectuoase cu cocs, mi mobilizator deosebit de însemnat şi răceaşcă. cuţitele ip , foarfe.ca de .1-000 referim îndeosebi la faptul că nu a să-şi înfăptuiascăcu cinste . iingaja- făşurare a procesului de producţie, lunile ianuarie şi februarie s-ă rea
nereu şi calcar. In luna februarie, cînd trebuie continuată cu aceeaşi regulari- mentul luat, dar să-l şi depăşească realizarea de economii şi îndeplinirea lizat o economie la preţul de cost de
iate. tone, în scopul reducerii consumului dat aceeaşi atenţie luptei împotriva cu mult, şi totodată, să reducă sim angajamentelor. Cei 29 de agitatori 2.760.748 lei, iar în luna martie^ după
aprovizionarea a fost satisfăcătoare, la • Comitetul sindical de secţie a avut de cuţite, gă fie, reparat podul de ia rebuturilor ca celei pentru sporirea pro ţitor procentul de rebuturi. ai organizaţiei de bază sînt reparti datele operative, s-a realizat o econo
o preocupare deosebită şi în direcţia canalul de scurgere a apei cu ţun- ducţiei. Şi dacă în momentul de faţă, zaţi pe toate schimburile şi locurile mie de 1.200.000 lei. Angajamentul
secţia l-a furnale, s-au putut realiza în creării condiţiilot tehilîco-orgănizato- der, şi altele. Toate aceste propuneri, procentul de rebuturi se află peste cel de muncă. Ţoi la două săplămîni ei luat, de a realiza în acest an o. eco
unele zile indici de peste 0,950 tone pe rice peniru ca întrecerea să se des au fost studiate împreună cu condu admis, şi comitetul sindical de secţie sînt instruiţi asupra modului cum tre nomie la preţui de cost de 1.700.000
făşoare cît mai bine. Ca dovadă stau cerea secţiei -şi s-a trecut lp •rezol îşi are partea sa de vină. In planul lei, a fpg-ţ îndeplinit şi depăşit.
varea lor. In momentul- de faţă, la de muncă ai comitetului pe primul
minorul este în' reparaţie periodică trimestru au fost trecute obiective in
numeroasele propuneri făcute în con- >mijlocie şj cg această ocazie, toate te re s a i^ dar nu toate au fost înde
şfătuirile de grupă şi de secţie, pro- aceste propuneri vor fi rezolvate, plinite. De pildă, consfătuirea care
v •' r e - . , ;
¦ ¦¦ ............ -. ¦ o - •¦j»... . "-i.-v. , , !v ¦¦' h 1
