Page 13 - 1959-04
P. 13
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VAI
r ORCAN A l COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A l SFATULUI POPULAR RI6I0NAL Tinerii utemişll
Ecaterina Silvassţ)
Anul XI Nn 1333 Sîmbătă 4 aprilie 1959 4 pagini 20 bani şi Oscar Rubin lu
crează La labora
L A Mi N A A N IN P A S A : torul semicocseriei
Citiţi în pag. Il-a clin Călan. Coitştiin-
cioşi In muncă, el
In prima zi din noua lună Comunicatul execută la timp a-
nalizele şi cu mul
tă precizie.
Clişeul nostru ii
înfăţişează în tim
pul muncii.
In zori, cînd !a uzină sirena Gheorghe şi Bodo Francisc din Direcţiei Centrale
anunţa reînceperea lucrului din acelaşi sector. Prin aportul lor, de Statistică
prima zi a lunii aprilie, în aba planul primei zile de lucru din asupra îndeplinirii
tajele sectorului II al minei A- noua lună a fost întrecut la sec planului de stat -ffitSSăS-
ninoasa, munca începuse deja. torul II cu peste 20 la sută. al Republicii
Minerii din ultimul schimb al M ă atenţia încheiml în bune n e tiţU
lunii ce se încheiase au predat ¦Ar Populare Roraîne
lucrul ortacilor lor cu hotărîrea pe anul 1958
de a continua şirul succeselor Sute de tone într-o singură zi.
obţinute în primul trimestru al Atît cărbune a ieşit ila suprafaţă
în prima zi a lunii aprilie, din
abatajul cameră nr. 5 al celui
anului cînd ei, minerii sectorului mai mare sector al minei.
II, au stat în fruntea tuturor sec In acest loc de muncă lucrea
a anului p i a r l i M ţăm in tu l de partid la satetoarelor minei Aninoasa. Tină- ză cunoscuta brigadă a mineru
rul brigadier Hegedus Daniel — lui Opreanu Ioan, cea care în Brigada artistică
cel care a înscris cele mai fru luna martie a realizat un ran de agitafie
moase realizări pe sector în pe dament de 5,89 tone pe post. Or
rioada ce a trecut din acest an tacii tovarăşului Opreanu vor Formată din tineri muncitori „Una din condiţiile esenţia locului de muncă, de nivelul raionale, orăşeneşti, de între
a început lucrul hotărît să obţină ca ^randamentul obţinut în luna şi tractorişti, brigada artistică le ale victoriei în lupta pentru
cele mai importante realizări pe martie să-l sporească în mua de agitaţie de ta G.A.S. Călan construirea socialismului — se membrilor şi candidaţilor de prindere şi comunale de partid
sector. Alături de tinerii lui or lună. De aceea, au luat din t;mp şi-a îmbogăţit mult in ultima spune în raportul de activitate partid, reuşind să cuprindă, în au primit sarcina să răspundă
taci, brigadierul Hegedus a toate măsurile iehnico-organiza- vreme repertoriul. Cu specta al G.G. al P.M.R. la Congresul
muncit spornic. Aceasta o dove torice menite să ducă la îndepli colele pregătite, brigada artis al II-lea al partidului — este acest an, un număr mai mare de 1—2 cercuri sau cursuri pe
deşte rezultatul obţinut după nirea ritmică a planului. Prima tică de agitaţie a dat progra educaţia marxist-leninistă a
cele trei schimburi din prima zi : zi a lunii aprilie Îe-a adus roa me în satele învecinate Călanu- membrilor partidului, înarmarea de membri şi candidaţi de par întreaga durată a anului de în
planul brigăzii a fost întrecut dele aşteptate. După trei schim lui, fiind de fiecare dată pri lor cu o cunoaştere profundă a
cu 48 tone cărbune. buri de muncă entuziastă, mine mită cu multă căldură de spec teoriei marxist-leninste, a legi tid şi o parte însemnată a ce văţământ.
rii din brigada tovarăşului O- tatori. La cele 8 spectacole pre lor şi forţelor motrice ale dez
Dar nu numai minerii de la preanu au raportat că planul pri voltării societăţii, a concluziilor lor din activul fără de partid, Preocuparea laţă de desfăşu
figuri au înscris succese remar mei zile a fost îndeplinit de două zentate de brigadă, au partici pe care le trage partidul nostru
cabile în prima zi. Cu 8-29 tone ori şi chiar depăşit cu cîteva va- din tezele învăţăturii marxist- în sistemul învăţământului de rarea în bune condiţiuni a în
şi-au întrecut sarcinile planifi gonete. pat cca. 900 de ţărani muncito leniniste pentru practica sa re
cate şi membrii brigăzilor con voluţionară. In ţara noastră, partid. văţământului de partid, este do
duse de Gosma Remus, Codrea . LICIU LDC1A ri, care au aplaudat mai ales ideologia marxist-leninistă stă
la temelia vieţii de stat şi exer Succese însemnate s-au înre vedită şi de faptul că multe or
pe artiştii amatori, loan Dan, cită o înrîurire tot mai puterni
că asupra vieţii sociale“. gistrat şi în organizarea învă gane şi organizaţii de partid au
Maria Toloş, Patrichi Popa şi
10 AN I L EA, îndrumate de către Comitetul ţământului politic U.T.M., în analizat în mod periodic învă
Estera Cristof.
este unul dintre cei mai buni fie care au fost cuprinşi un mare ¦ ţământul şi au luat măsuri co
rari de la Atelierele C.F.R. Sime-' Dacă brigada artistică de a-
ria Triaj. Muncilor cu o bogală\ număr de utemişti şi neutemişti. respunzătoare în vederea îmbu
experienţă in producţie, el lucrea gilaţie de la G.A.S. Călan, va
ză cu multă conştiinciozitate şi dra Toate aceste rezultate se dato- nătăţirii activităţii cercurilor şi
goste faţă de meserie, depăşindu-şi' merge mereu pe acelaşi drum
lunar, norma in medie cu •2—3 laţ resc conducerii concrete de către cursurilor şi asigurarea purită
sută.
biroul Comitetului regional- de ţii ideologice. Aceasta, a ,făcut
partid, organele şi organizaţii ca lecţiile să fie mai strîns le
le de -partid, controlului şi îndru gate de practica construirii so
Din fier vechi — otel nou mării rnai calificate - exercitate cialismului la sate, de sarcinile
de către aparatul comitetului ce stau în faţa organizaţiilor de
In foto: tov. Ioan llea lucrind bun, cu ocazia concursului ra regional de partid, organele şi regional şi al comitetelor raio partid şi U.T.M. săteşti şi ca
la un ciocan pneumatic. Conştienţi 'de fap cipă cu multă însu anului şi pînă acum, ional, va avea multe şanse de organizaţiile de partid din re nale de partid. propaganda să fie mai concretă
tul că industria noa fleţire şi tinerii de tinerii de aci au a se situa printre brigăzile ar giunea noastră acordă o tot mai şi eficace.
Realizări stră are nevoie de la Depoul de loco strîns aproape 30.000 tistice fruntaşe pe raion. In- mare atenţie studierii în mod Ga urmare a recomandărilor
importante cît mai multă ma motive G.F.R. Sirne- kg. fier vechi, din structoarea de brigadă, tov. Vic organizat a marxism-leninismu- date de către Comitetul regio Ga urmare a preocupării cres-
ria care, în timpul care peste 9.000 kg. toria Cazan, a depus mult in lui. Legarea propagandei de nal, organele şi organizaţiile cînde laţă de învăţământ, expu
Unele secţii ale cooperativei terie primă, tinerii, lor liber, depistea teres şi dragoste la pregătirea partid de practica construcţiei de partid, acordă mai multă aten nerile şi convorbirile se ţin cu
meşteşugăreşti „Retezatul" din mobilizaţi de orga ză şi colectează fie au şi fost predate. programelor brigăzii. socialiste, de problemele con ţie desfăşurării învăţământului. mai multă regularitate, irecven-
Haţeg au obţinut în ultimul timp nizaţiile de bază rul vechi din incin In acţiunea de co crete ale industriei şi agricul Pentru a se asigura expunerea ţa este din ce în ce mai bună.
realizări importante pe linia în ta depoului. Din a- NICOLAE TIMOFTE turii, ajutorarea în mod practic lecţiilor la un nivel corespunză Majoritatea cercurilor şi cursu
deplinirii şi depăşirii planului de U.T.M., participă cest fier vechi, uzi lectare a fierului corespondent a organizaţiilor de partid şi a tor, pentru evitarea confuziilor rilor sînt cu lecţiile la zi, res
producţie. De pildă, secţia ciz cu entuziasm la ac maselor largi de oameni • ai şi denaturărilor, dezvoltarea spi pectând programele de desfăşu
mărie şi-a îndeplinit planul de ţiunea de strîngere nele siderurgice faG vechi s-au eviden —Q— muncii ’.ut rezolvarea sarcinilor ritului de vigilenţă şi asigura rare a învăţămîntului de partid
producţie pe luna martie în pro a fierului vechi. oţel nou. ţiat utemiştii Gheor A care le sţait în faţă, ă constituit rea purităţii ideologice, propa şi politic U.T.M.
porţie de 111,60 la sută, secţia şi constituie una din preocupă gandiştii au fost recrutaţi din
reparaţii radio şi maşini de scris La această acţiu De la începutul ghe Sima, Ion O- In cea mai mare rile de frunte ale organelor lo rîndul membrilor de partid bi Pentru asigurarea unui bo
ne. patriotică parti prean, Pavel Ghi- ne pregătiţi din punct de vede gat conţinut ideologic şi îmbu
lea şi alţii. gospodărie colectivă cale de partid. re politic şi profesional, cu ex nătăţirea metodelor de muncă
în conducerea învăţămîntului de
în proporţie de 160,30 la sută ÎN NUMAI DOUA ZILE din regiune Pe baza indicaţiilor date de perienţă în munca . de . partid şi partid, o atenţie deosebită este
iar secţia de înrămat geamuri către biroul Comitetului regional care, în mare parte, au fost şco acordată pregătirii propagandiş
şi-a îndeplinit planul în propor După ce au încheiat lună chimice a dat peste plan 403 — Sîntem chemaţi la întrece de partid, organele şi organiza larizaţi. Tuturor activiştilor de tilor cu temele cuprinse în pro
ţie de 224,55 la sută. Datorită martie cu succese deosebite în tone cocs metalurgic. Furnaliştii re de colectiviştii din Nădăştia'. ţiile de partid s-au ocupat mai partid li •s-a încredinţat condu gramul de învăţământ. Pentru
acestui lucru cooperativa a reu muncă, siderurgiştii hunedoreni secţiei a Il-a au produs peste Ei propun obiective grele, dar temeinic de organizarea învă- cerea concretă în calitate de ca în pregătirea propâgandişti-
şit ca pe luna martie să-şi de au pornit încă din primele zile planul celor două zile 172 tone realizabile. Să nu ne lăsăm 1 ţămîntului, ţinînd seama în sta propagandişti a cîte unui cerc
păşească planul la încasări în ale acestei luni hotărâţi să con fontă iar cei de la secţia I-a bilirea formelor de specificul sau curs. Membrii comitetelor (Conlinuare In pag. 3-a)
numerar cu 1,77 Ia sută. Un a- tinue şirul victoriilor. 70 de tone. Colectivul secţiei Gu aceste cuvinte li s-a adre
port deosebit Ia îndeplinirea şi O.S.M. nr. 1 a elaborat peste sat secretarul organizaţiei de Muncă rodnică pe ogoare
depăşirea sarcinilor de plan pe Primele două zile din luna plan 102 tone oţel, iar cei de bază din G.A.G. Daia, raionul
luna martie l-au adus coopera aprilie au însemnat şi primele la secţia oţelărie electrică 67 de Sebeş, colectiviştilor la începe G. A. S . din Petreşti vă numai în 22 martie a.c. colectiviştii cu diferite culturi din epoca I-a, har
torii Angheluţă Hondru, Ioan succese în întrecerea socialistă. tone. rea campaniei de primăvară. Şi din -satul Aurel Vlaicu raionul Oraş- nicii colectivişti din G.A.G. „Drumul
Alimpescu, Petru Pascotescu, Astfel, colectivul uzinei cocso- colectiviştii din Daia îi urmea
Dumitru Gălugăru, Gheorghe ză îndemnul. Nu se lasă. In nu
Mărgineanu, Iosi.f Popa şi alţii. mai cîteva zile au semănat 100
ha. sfeclă de zahăr, 40 na cu
Noii c o le c tiv işti floarea-soarelui, 120 ha. cu ovăz, Primăvara aceasta a fost întîmpină- tie au obţinut frumoase rezultate în lui Lenin“ Geoagiu au început lucră
20 ha. orz, 20 ha. gnu de primă tă de ,către muncitorii de la gospodă efectuarea lucrărilor agricole din cam rile pregătitoare pentru însămînţările
Luptă pentru a-şi realiza vară. 100 ha. cu borceag şi 200 ria agricolă de stat din Petreşti cu pania de primăvară. Folosind din plin din epoca a 11-a. Pînă în ziua de 2
ha. de trifoi. In total s-au însă- ’realizări deosebite, terminînd încă de atelajele proprii în cîteva zile ei au aprilie a.c., folosind atelajele proprii şi
rnînfat 600 de hectare în mai acum cîteva zile însămînţările din e terminat însămînţările din epoca I.a. două tractoare de la S.M.T. ©răştie, ei
puţin de 10 zile. Printre altele colectiviştii de aici au au arat toate cele 50 ha. pe care vor
poca I-a. Pe o suprafaţă de 170 ha, însămînţat sfeclă de zahăr pe o supra ţilanta cartofi de toamnă. Pînă în sea
Un obiectiv al întrecerii socia ei au însămînţat grîu de primăvară,
angajamentele s » liste între gospodăriile colective, ovăz, sfeclă de zahăr, borceag şi tri faţă de 10 ha., floarea soarelui pe 7 ra aceleiaşi zile au şi fost plantate
acela în care se spune: „Vom ha. etc. cca. 5 ha. cu cartofi. De asemene?,
termina însămînţările di» fie foi şi au tăvălugit 130 ha. culturi de s-a pregătit peste 95 la sută din su
toamnă. In ce priveşte culturile din Concomitent cu însămînţările din e-
HAŢEG. (De la subredacţia şt de însămînţat o suprafaţă de tie am început grăpatul cultu care epocă în cel mult 10 zile de epoca a Il-a a fost pregătit terenul pe poca I-a, colectiviştii din satul Aurel prafaţa de 480 ha. planificată a se în-
noastră voluntară). 7 ha. teren. Insămînţaseră aici rilor de toamnă pe care am a- la începerea perioadei respecti o suprafaţă de 400 ha. destinată cul Vlaicu au grăpat peste 180 ha. din sămînţa cu porumb.
sfeclă de zahăr, şi cartofi tim plicat şi îngrăşămintele chimice ve“, a fost astfel realizat de co cele 200 ha. cultivate cu grîu de toain-.-
Am participat la inaugura purii. necesare. Colectiviştii noştri lectiviştii din Daia. Urmează a turii porumbului. In sectorul viticol s.a nă. P în ă .în -2 aprilie a.c., ei au gră- In fruntea întrecerii socialiste dinire
rea gospodăriei colective din participă cu toţii ta lucru. Pen fi realizate altele. Şi trebuie ştiut executat dezgropatul viei pe o suprafa pat şi cele- 215 ha. ogorîte din toamnă brigăzile de cîmp, continuă să se men
Toteşti, care a avut loc nu cu Frumoasă treabă aţi făcut, tru nimic în lume nu poţi să-l că ei nu stau. Au început să ţă de 129 ha. şi destinate culturii porumbului. ţină brigada a 11I-a condusă ¦de co
mult timp în urmă. Am auzit tovarăşe preşedinte. ţii pe unul acasă. Munca în pregătească terenul pentru însă lectivistul Aurel Moga şi brigada a
atunci pe colectivişti luîndu-şi comun parcă le-a dat aripi. A- mînţările din epoca a Il-a. Au şi In aceste munci cei mai harnici In întrecerea socialistă dintre bri IV-a a colectivistului Ioan Şofronie.
angajamente îndrăzneţe, am vă — Da, au lucrat bine colec cest lucru ne dă speranţa că pregătit peste 200 de hectare. s-au dovedit tractoriştii Andrei Detv
zut cum fierbea în ei dorinţa tiviştii. Dar să vedeţi, noi mai vom realiza şi chiar depăşi an Culturile de toamnă au fost gră- ghel, Vlad Gheorghe, Constantin Co-, G„ A. C. din Petreşti
de a realiza aceste angajamen avem însămînţată o suprafaţă pate pe o suprafaţă de 150'hec
te, de a face ca gospodăria tor de 11 ha. cu ovăz. O parte din gajamentele pe care ni le-am tare şi urmează să grape şi ce a tirlea, Ion Stenţel, maiştrii viticoli, găzi se evidenţiază' 'pînă în prezent Oameni harnici s-au dovedit a fi în
să devină puternică. Am ţinut atelaje lucrează acum din plin luat în cadrul întrecerii socia măi rămas. Aşa că se poate Ernest Triun şi Mihai Gyorfi şi munci, brigada a IV-a de cîmp condusă de acest an şi colectiviştii din Petreşti.
neapărat ca după un timp oa la transportul gunoiului. In liste dintre gospodăriile colec spune că, colectiviştii din Nădăş torii Mihai Bulcheşer, Miiler Zigfrid şi tov. Aurel Bota iar în întrecerea din Acest lucru îl dovedeşte faptul că ei
recare să trec din nou prin a- numai cîteva zile s-au dus la tive din regiune. tia, Pricaz, Simeria Veche şi al alţii. tre colectivişti sînt în frunte tov. Popa au reuşit să însămînţeze 7 ha. cu grîu
ceastă tînără gospodărie colec cimp mai mult de 80 tone gu ţii au un adversar serios. Ion Paştiu, Lazăr >Garaşca,- Nicolae de primăvară, 4 ha. cu floarea soare
tivă să văd cum luptă colecti noi. / ' SIDONIA RUSAN G.A.C. „Aurel Vlaicu“ lui, 2 ha. cu orzoaica, 3 ha. cu sfeclă
viştii pentru a da viaţă anga de zahăr, 18 ha. cu trifoi. Pe lingă
jamentelor. Din discuţiile pe care le-am Deşi constituiţi în gospodăria colecti " Văidean şi' alţii. ' aceasta ei au tăvălugit culturile din
avut cu preşedintele am aflai •toamnă admlnistrîndu-le îngrăşăminte
11 cunoşteam de la inaugurare că 'unele- atelaje lucrează la Y G. A. C. din Miceşti suplimentare de superfosfat şi au în
pe preşedinte. De fapt, pe tova pregătirea terenului pentru îri- ceput aratul terenului pentru plantat
răşul Ion Lada din Toteşti îl sămînţărite din epoca a 11-a şi oooooooooo2ooooo2ooooog ooooO0,oo Colectiviştii din Miceşti au sporit cartofi.
Hunosc toţi ţăranii muncitori de că s-a pregătit o suprafaţă în anul acesta suprafaţa destinată însă.
arin' împrejurimi ca un om har semnată. Ei vor să termine de m O OOOOOOO m înţărilor'cu legume şi zarzavaturi la G. A. C. din Gelmar
nic, un gospodar destoinic şi pregătit întreaga suprafaţă îna 14 ha.' Pentru a obţine şi în acqst an
priceput. De aceea membrii inte de-a începe însămînţările Colectiviştii de la venituri mari din cultura legumelor şi Colectiviştii din G.A.G. „Mureşul“
gospodăriei colective „Dr. Pe porumbului pentru ca in cel Veţel care lu zarzavaturilor ei au pornit încă de pe Gelmar se pregătesc intens în vede.
tru Groza“ din Toteşti .l-au ales mult 5—6 zile să poată termina crează la plan acum la însăm înţâîea'lor. Pînă în'ziua rea începerii însămînţărilor din epoca
preşedintele gospodăriei. de însămînţat şi această cul tatul puieţilor de 2 aprilie ei au însămînţat 2,30 ha. a II-a. Ei au grăpat întreaga supraia-
tură. ascultă cu alen-, cu ceapă, 1,50 ha. cu cartofi, 1 ha. cu ţă de 104 ha., ogorîtă din toamnă şi.
L-am căutat la sediul gospo ţie îndrumările ridichi,, un ha. cu salată de mai şi planificată a se însămînţa cu porumb.
dăriei, la sfatul popular, dar — Mă bucur că angajamen organelor silvi 26 de ari cu morcovi şi pătrunjel. In De asemenea, au schimbat prin „Agrc-!
nu l-am găsit. tele pe care vi le-aţi luat la ce cu privire la acelaşi' timp colectiviştii au pregătit .şi sem“ Alba întreaga cantitate de pc-1
înfiinţarea gospodăriei suit res tehnica, planta-, îngrăşat întreaga suprafaţă ce va fi rumb necesară în'sămînţării acestei
— Preşedintele nostru nu stă pectate — i-am zis. tului. însămînţată cu legume şi zarzavaturi. suprafeţe, primind pentru porumbul de
pe 1a. birou, tovarăşe — mi-a soi local, porumb dublu hibrid 0 22
spus cineva. Dacă vreţi să-l — Ceea ce aţi văzut nu-i to Printre cei mai harnici colectivişti ce
întilniţi, mergeţi la cim p! tul. Membrii gospodăriei noas au contribuit la aceste frumoase reali
tre colective au mai înfăptuit şi zări se numără Marin Sîrbu, Gheorghe
Am plecat şi nu peste mult alte realizări. Noi am plantat Şoancă; ’ Ioan Purdi, Gheorghe Grişan,
timp l-am găsit în „cîmptil în primăvara aceasta o livadă Petru Crăciun şi Ion Moldovan.
^ .0 Reii". Erau acolo şi colectiviş cu 656 pomi fructiferi, dintre
G. A. C. din Geoagiu
ti. Tocmai terminaseră de arat care 105 sînt cireşi. La 30 mar După ce au însămînţat 202 ha. teren generaţia a Il-a.