Page 14 - 1959-04

Pa? 2
Direcţiei Centrale de Statistică asupra îndeplinirii planului de stat
In anul 1958 oamenii muncii economiei naţionale şi în acti­
din tara noastră au obţinut rea­ vitatea social-culturală.
lizări însemnate în dezvoltarea
L Dezvoltarea industriei
Pe ansamblul industriei socia-
liste planul producţiei globale a
fost îndeplinit în proporţie de
103,9 la sută, al producţiei-
marfă în proporţie de 103,2 la
i •; ş
MINISTERUL INDUSTRIEI GRELE
Departamentul Energiei Electrice
— Departamentul Cărbune şi Minereuri
— Departamentul Siderurgiei
— Departamentul Construcţiilor de Maşini
— Departamentul Mecanicei de Precizie
MINISTERUL INDUSTRIEI PETRO-
LULCJI SI CHIMIEI
— Departamentul Foraj, Extracţie Ţi ţei şi Gaze
— Departamentul Prelucrării Ţiţeiului
.— Departamentul Chimiei Organice
— Departamentul Chimiei Anorganice
MINISTERUL CONSTRUCŢIILOR Şl
MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII
— Departamentul Materialelor
MINISTERUL INDUSTRIEI BUNURI-
LOR DB CONSUM
— Departamentul Industriei Uşoare
— Departamentul Industriei Alimentare
— Departamentul Industriei Cărnii şi Laptelui
ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE MI­
NISTERULUI AGRICULTURII ŞI
SILVICULTURII
ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE MI­
NISTERULUI TRANSPORTURILOR
ŞI TELECOMUNICAŢIILOR
ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE MI­
NISTERULUI INVAŢAMINTULUI
ŞI CULTURII
ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALESFA-
TURILOR POPULARE
UNIUNEA CENTRALA A COOPERATIVELOR
MEŞTEŞUGĂREŞTI
In comparaţie cu anul 1957,
producţia globală a crescut cu
9.7 la s u tă ; în industria mij­
loacelor de producţie cu 10,1 la
sută. iar în industria bunurilor
de consum cu 9,1 la sută. Pro-
ducţia-mariă a crescut în ace­
laşi interval au 9,6 la sută.
Dezvoltarea industriei grele,
îndeosebi a siderurgiei şi a con­
strucţiilor de maşini, a căror
producţie- a crescut cu 18. ia
sută, respectiv ou 12,4 la şută,
a făcut posibilă dotarea între­
prinderilor noastre cu mai mul­
te maşini şi utilaje produse în
ţară.
Productivitatea muncii a cres­
cut cu 5,3 la sută faţă de anul
1957, planul fiind îndeplinit în
proporţie de 100.1 la sută.
In industria producătoare de
mijloace de producţie planul pe
anul 1958 a fost îndeplinit şi
depăşit la majoritatea produselor
principale ca : minereuri de fier,
Fontă
Oţel
Laminate finite (inclusiv ţevi)
Cocs metalurgic
Cărbune brut extras
Ţiţei extras
Gaz metan
Energie electrică
Motoare cu combustie internă
Motoare electrice
Tractoare
Combine de cereale
Vagoane, de marfă şi cisterne
în echivalent vagoane
pe patru osii
Autovehicule
Strunguri paralele
Rulmenţi
Sodă calcinată
Sodă caustică
îngrăşăminte chimice
Coloranţi organici
Ciment
Cherestea
Geamuri -trase
Ţesături
încălţăminte
Aparate do radio
Frigidere
Maşini de cusut
Biciclete
Mobilă
Carne
Preparate de carne
Peşte proaspăt
Peste semiconservat
Lapte
Unt
Brînzeturi
Uleiuri comestibile
Zahăr
DRUMITE 'Ş0QIÂ ElSMULUI Nr. 1333
c o n u nr a tu l
al Republicii Populare Romîne pe anul 1958
AAAV^ lelor. La sîîrşitul anului, sec­ în întreaga ţară s-au însămînţat muncitorilor de peste 2.000.000.
Salariul mediu al salariaţilor
• Planul producţiei globale pe ansamblul industriei socia-1 torul socialist al agriculturii de­ în condiţii agrotehnice mai bu­
liste a fost îndeplinit în proporţie de 103,9 la sută. In compa-' a crescut în anul 1958 faţă de
[raţie cu 1957, producţia globală în industria mijloacelor de pro- < ţinea cu 39 la sută mai multe ne peste 3.350 mii ha. anul 1957 cu 6,7 la sută.
ducţie a crescut cu 10,1 Ia sută, iar în industria bunurilor de [
consum cu 9,1 la sută. Faţă de 1957, productivitatea muncii în porcine, cu 31 la sută mai multe Volumul arăturilor adinei de Potrivit datelor obţinute din
industrie a crescut cu 5,3 la sută. cercetarea bugetelor familiilor
ovine, cu 23 la sută mai multe toamnă pentru însămînţările de de salariaţi şi gospodăriilor ţă ­
• Au intrat în funcţiune, între altele: 3 cuptoare Martin răneşti, în anul 1958, faţă de
şi laminorul bluming de 1000 mm. la Combinatul siderurgic, bovine decît în anul 1957. In primăvară este de aproape două anul 1957, a crescut consumul
Hunedoara, instalaţii noi în in dustria petroliferă, noi fabrici familiilor de muncitori, la car­
sută, iar pe ministere, departa- şi secţii în industria chimică, în industria lemnului şi a mate­ gospodăriile agricole de stat, ori mai mare decît cel realizat ne cu 9,1 la sută, la lapte c.u
mente, organizaţii economice rialelor de construcţii şi în industria bunurilor de consum etc. 7,1 la sută, la ouă cu 18,1 la
centrale şi întreprinderile sfatu- numărul ovinelor cu lină lină în anul 1957. sută, la zahăr cu 4,9 la sută,
rilor populare, după cum ur- ° Agricultura a fost înzestrată cu încă 8.700 tractoare! iar al gospodăriilor de ţărani
m eazâ: (convenţionale de 15 c.p.), 3.690 semănători mecanice pentru; şi semifină a ajuns la 93 la su­ In silvicultură, planul anual muncitori, la carne şi grăsimi
porumb, 5.820 combine C. 1 pentru păioase, precum şi cu cu 13 la sută, la făină de grîu
alte maşini şi utilaje. tă din electivul total, produc­ la lucrările de împădurire a fost şi secară cu 18,4 la sută, la ouă
cu 11,3 la sută, la lapte cu 5
• In gospodăriile agricole de stat producţia medie de grîu [ ţia medie de lină pe cap de oaie realizat în proporţie de 112 la la sută, la zahăr cu 23,2 la
la hectar a fost cu 48 la sută, iar în gospodăriile agricole co -; sută.
lective cu 27 la sută mai mare decît în sectorul individual. a crescut cu 20 la sută, iar pro­ sută, iar planul de punere în
Sa urmare a întăririi econo-
Procentul de îndeplinire ° Comparativ cu 1957, în oraşe, centre muncitoreşti şi înl ducţia medie anuală' de lapte valoare a masei lemnoase ce ur­ mico-organizatorice a gospodă­
a planului mediul rural au crescut desfacerile principalelor mărfuri indus­ riilor agricole colective şi a'
triale şi alimentare. Consumul familiilor de muncitori a crescut’ pe cap de vacă cu 9 la sută faţă . mează să fie exploatată în 1959 creşterii veniturilor băneşti şi
Ia carne cu 9,1 la sută, Ia lapte cu 7,1 la sută, la ouă cu 18,1 în natură ale colectiviştilor, con­
producţiei producţiei [la sută, la zahăr cu 4,9 la sută, iar al gospodăriilor de ţărani de anul 1957. a fost realizat în proporţie de sumul acestora a fost în anul
globale marfă s’muncitori, Ia carne şi grăsimi cu 13 la sută, Ia făină de grîu. 1958 mai mare decît consumul
? şi secară cu 18,4 la sută, la zahăr cu 23,2 !a sută etc. Pentru producţia anului 1959 113 la sută. ţăranilor cu gospodărie indivi­
duală (inclusiv chiaburi) cu 22
• Salariul mediu al salariaţilor a crescut în 1958 faţă de' III. îndeplinirea planului în transporturi la sută Ia' carne şi grăsimi, cu
[ anul 1957 cu 6,7 la sută. 36.3 la sută la făină de grîu şi
105,4 104,6 Planul transporturilor de mărfuri şi călători pe anul secară, cu 43,7 la sută la za­
104,5 107,3 ° Oamenii muncii au prim it în folosinţă în 1958 un nu­ 1958 a fost îndeplinit a stfel: hăr, cu 40,3 la sută la brîn­
108,3 108,0 măr de peste 13.500 apartamente. zeturi, cu 4,9 la sută la ouă.
103,3 103,5 Procentul de îndeplinire
106,4 104,9 ° Cheltuielile social-cultura Ie finanţate de la bugetul de[ a planului Soldul depunerilor populaţiei
102,3 101,5 stat au fost de 11,2 miliarde Iei, reprezentînd 25 la sută din to-[ pe librete CEC a crescut cu 34
talul cheltuielilor bugetare. Mărfuri expediate — total 103 la sută faţă de anul 1957, iar
103,2 103,4 — pe cale ferată 104 numărul depunătorilor cu 30 la
102,8 103,1 (Din comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică)' — cu autovehicule 100 sută.
101,8 101,2 103
102,8 103,9 Parcursul mărfurilor — total 104 In anul 1958 cheltuielile so­
105,4 105.4 — pe cale ferată 103 cial-culturale finanţate de la
— cu autovehicule 98 bugetul de stat au fost de 11,2
105,5 105,6 98 miliarde lei ( + 3,9 la sută faţă
105,4 105,3 Parcursul călătorilor — total 99 de anul 1957) reprezentînd 25
— pe cale ferată la sută din totalul cheltuielilor
102,8 101,5 — cu autobuse bugetare. Pentru învăţămînt
104,6 103,8 s-au cheltuit 2,8 miliarde lei ( +
105,3 101,3 Transportul pe calea ferată a zile, cit a fost în anul 1957] 2.3 la şută), pentru sănătate,
95,9 96,7 continuat să se îmbunătăţească. a crescut de asemenea viteza cultură fizică şi sport şi pre­
Rulajul vagonului de marfă a comercială şi greutatea trenu­ vederi sociale 3,4 miliarde lei
109,5 106,4 scăzut la 3,94 zile faţă de 4,12 rilor de marfă. ( + 14,3 la sută), pentru aloca­
ţia de stat pentru copii 1,5 mi­
102,7 103,0 A continuat să se îmbunătă­ parării amestecurilor şi a opera­ IV. Investiţii şi construcţii
ţească calitatea produselor in­ ţiilor de formare în turnătorii a liarde lei (+ ' 4,2 la sută), pen­
105,2 106,2 dustriale, îndeosebi a tractoare­ crescut simţitor, depăşindu-se In anul 1.958 volumul investi­ de 100.000 tone pe an la Uzina tru cultură 0,9 miliarde lei ( + ’
lor, combinelor de cereale, mo­ planul cu 19,2 la sută, respec­ ţiilor din întreaga economie a „Petru Poni“-Valea Călugăreas­ 7.4 la sută).
100,1 100,1 toarelor electrice, vaselor din tiv cu 29,4 la sută. lost de aproape 15 miliarde lei, că, o secţie de sodă caustică
tablă emailată, ţesăturilor de cu circa 8 la sută mai mare de­ electrolitică de 13.200 tone pe In anul 1958 oamenii mun­
103,0 105,5 bumbac, încălţămintei pentru co­ Au fost introduse sau extinse cît investiţiile din anul 1957. an la Uzinele chimice T urda; cii au primit în folosinţă un nu­
noi procedee tehnologice ca fa­ măr de peste 13.500 aparta­
pii etc. bricarea semicocsului prin flui­ Staturile populare au investit — ÎN INDUSTRIA LEMNU­ mente cu o suprafaţă construită
In anul 1958 s-au înregistrat dizare, care a creat condiţii pen­ 1,6 miliarde lei, cu 16 la sută LUI SI A MATERIALELOR DE de circa 950.000 m.p.
tru mai buna valorificare a căr­ mai mult decît în anul 1957, în­ CONSTRUCŢII: Fabrica de
progrese în ceea ce priveşte ri­ bunilor cocsiîicabili indigeni, deosebi pentru dezvoltarea acti­ plăci aglomerate din aşchii de In anul şcolar 1958/1959 au
dicarea nivelului tehnic al pro­ s-au fabricat vagoane rle mar­ vităţilor social-culturale. lemn-Brăila, secţia de furnir îost cuprinşi în şcoli şi facul­
ducţiei industriale. fă descoperite de 28 tone, turbi­ estetic la Fabrica de placaj, tăţi la cursurile de zi peste
ne de foraj secţionale de 8 ţoii, Au fost puse în funcţiune noi panel, furnir-Rm. Vîlcea, un a- 2.200.000 elevi şi studenţi, cu
Astfel, în industria cărbunelui batoze de porumb de 10 tone, capacităţi de producţie: telier de beton diatomit cu o 8 la sută mai mulţi decît în a-
fontă, oţel, laminate finite pline, transportul mecanizat în abataje tipuri noi de pompe centrifuga­ capacitate de 10 milioane echi­ nul şcolar 1957/1958.
cocs metalurgic, plumb, zinc, cu­ a crescut cu 10,4 la sută, depă- — IN INDUSTRIA SIDE­ valent cărămizi pe an la Fa­
pru, cărbune, ţiţei, gaze natura­ şindu-se prevederile planului cu le, aparataj electric de înaltă RURGICĂ : la Combinatul Si­ brica de materiale de construc- Numărul spectatorilor la' ci­
le, energie electrică, motoare cu 6,6 la sută, tăierea mecanizată derurgic Hunedoara — 3 cup­ ţie-Pătîrlagele, staţia de conca- nematografe, teatre, instituţii
combustie internă, motoare elec­ în abataje a crescut cu 8,3 la tensiune pentru staţii de 110 toare Martin, cu o capacitate sare şi sortare la cariera Săn- muzicale şi circuri a fost de
trice, tractoare, combine tractate sută, planul fiind depăşit cu 2,6 de 420.000 tone oţel pe an şi duleşti-Turda ; circa 131 milioane, cu 2,4 la
pentru cereale, semănători de la sută. In industria construcţi­ kV, plăci aglomerate din aşchii laminorul bluming de 1.000 sută mai mare. decît în 1957.
porumb, locomotive de cale în­ ilor de maşini mecanizarea pre- mm., cu o capacitate de 1.000.000 — ÎN INDUSTRIA BUNU­
gustă, motonave, ceamuri, rul­ de lemn şi altele. ' tone oţel lingouri pe an, la u- RILOR DE CONSUM: două a- In anul 1958 s-au produs 29
menţi, anvelope, coloranţi, car­ zina „Gristea Nicolae“-Galaţi batoare la Brăila şi Bacău, o filme artistice de scurt şi lung
bid, ciment, cărămizi, geamuri IS. Dezvoltarea agriculturii — linia a Il-a de laminat ta ­ fabrică de gheaţă în Bucureşti, metraj. Editurile de stat au e-
trase, carton asfaltat, cherestea, şi silviculturii blă subţire, cu o capacitate de două frigorifere la Tecuci şi ditat 2.544 titluri de cărţi şi
parohete, hîrtie şi la alte produ­ 20.000 tone pe a n ; Lupeni, centre de vinificare la broşuri într-un tiraj de aproape
se. In cursul anului 1958 secto- La sîîrşitul anului, cooperati- Vîrteşcoiu, Diocheţi şi Sascut. 30 milioane exemplare.
— IN INDUSTRIA ENER­ A fost mărită capacitatea de
De asemenea, au fost depăşite rul socialist al agriculturii a vizarea agriculturii se caracteri- GIEI ELECTRICE: un grup producţie la fire pieptănate cu In anul 1958 s-au înfiinţat
prevederile planului l a : ţesături de 50 MW. la Termocentrala 800 tone pe an, producţia de peste 260 biblioteci săteşti, nu­
şi tricotaje de bumbac, de lîflă continuat să se dezvolte. zează prin următoarele d a te : „Steaua Roşie“ Sîngeorgiu de ciorapi, tricotaje şi altele. mărul lor pe întreaga ţară a-
şi de mătase, încălţăminte, apa­ Pădure, 5 staţii de transfor­ jungînd la aproape 1.300.
rate de radio, biciclete, maşini Existent la 31 XII 1958 mare de 110/35/6 kV la Sluj, îndrumaţi şi mobilizaţi 'de
de cusut, mobilă, preparate de Reşiţa, Roman, Hunedoara-Peş- partid, oamenii muncii din con­ Numărul total al paturilor e-
1In cifre absolute In % faţă tiş şi Oţelul Roşu; s-a dublat strucţii au obţinut în anul 1958 xistente în spitale la sîîrşitul
carne, peşte, lapte, unt, brînze- de 31 XII 1957 linia Floresti-Bucuresti; unele rezultate pozitive în re­ anului ă ajuns la peste 94.000,
turi, uleiuri comestibile, precum ducerea costului locuinţelor, în­ îndeplinindu-se sarcina prevă­
şi la alte bunuri de consum. TOTAL' 4.039 120 — IN INDUSTRIA PETRO­ deosebi în oraşul Bucureşti, re­ zută în plan.
! .855 128 LIFERĂ : o instalaţie de craca­ giunea Sluj, Regiunea Autono­
In anul 1958 producţia prin­ — Suprafaţă arabilă — mii hă. re termică, cu o capacitate de mă Maghiară şi regiunea Pi­ Numărul circumscripţiilor me-
— Familii — mii 1.662 119 350.000 tone păcură pe an şi o teşti. Această acţiune continuă dico-sanitare a crescut cu pes­
cipalelor produse indusfriale se Din total : 462 123 instalaţie de desalinare electri­ să se dezvolte în toate regiu­ te 200 unităţi, adică cu 7,5 la
Gospodării agricole colective • că cu o capacitate de 1.200.000 nile ţării. sută faţă de numărul lor din
prezintă după cum urm ează: 2.359 121 tone ţiţei pe an la Rafinăria nr. 1957, iar numărul caselor de
— Suprafaţă arabilă — mii ha. 1.386 129 1-Ploeşti, o instalaţie de disti­ In activitatea organizaţiilor naştere a crescut cu 53 .unităţi,
lare primară cu o capacitate de de construcţii-montaj mai sînt ajungînd la 1.621.
Producţia din anul 1958 — Familii — mii 600.000 tone ţiţei pe an şi o li­ încă lipsuri. Preţul de deviz şi
întovărăşiri agricole nie de uleiuri cu o capacitate preţul de cost al construcţiilor In decursul anului peste
In % faţă de 40.000 tone pe an la Rafi­ s-a menţinut la un nivel ridicat. 500.000 persoane, au fost trimi­
In cifre de anul — Suprafaţă arabilă — mii ha. năria nr. 3-Teleajen, conducte Organizaţiile de construcţii-mon­ se la odihnă sau la cură bal­
U.M. absolute — Familii — mii de transport gaz metan pentru taj nu au acordat atenţia cu­ neară.
1957 deservirea producţiei şi popu­ venita realizării planului de
laţiei, în lungime de peste 320 dare în funcţiune. Atinisterele, Ga urmare a ^îmbunătăţirii
mii tone 737 107,4 Baza tehnico-materială a a- zervele de stat stabilite şi unele organele centrale şi sfaturile condiţiilor de viaţă şi a măsu­
mii tone 932 107,8 griculturii s-a întărit prin dota­ cantităţi de produse agricole Km.; populare regionale au îndepli­ rilor sanitare, mortalitatea in­
mii tone 777 117,2 rea cu încă 8.700 tractoare pentru export. — ÎN INDUSTRIA CHIMI­ nit numai în parte sarcina de fantilă în anul 1958 a fost sub'
mii tone 563 129,2 (convenţionale de 15 c.p.), cu reducere a valorii devizelor. 7 la sută, fiind cea mai scăzută
mii tone 7.387 104,7 4.570 pluguri de tractor, 3.690 Contribuţia sectorului socia­ CĂ : Uzina de superlosfaţi şi mortalitate atinsa pînă acum
mii tone 11.336 101,4 semănători mecanice pentru po­ list al agriculturii la formarea acid sulfuric —- Năvodari (par­
mii. m3 5.075 109,6 rumb, 3.090 cultivatoare meca­ fondului centralizat de stat de ţial), o secţie de superlosfaţi în ţara noastră.
mil. kWh 6.184 113,7 nice, 5.820 combine 6. 1 pen­ produse agricole vegetale este
mii C.P. 240 117,9 tru păioase, precum şi cu alte precumpănitoare. In anul 1958, V* Circulaţia mărfurilor In cursul lunii* mai 1958
mii kW 373 135,7 maşini şi utilaj agricol. sectorul socialist al agriculturii
buc. 7.003 127,3 a participat la formarea fondu­ Comparativ cu anul 1957, în sută, cărţi şcolare cu 17 la sută, populaţia R.P. Romîne a de­
buc. 5.901 256,5 Staţiunile de maşini şi trac­ lui de stat cu 60 la sută la grîu- oraşe şi centre muncitoreşti des­ mobilă cu 16 la sută, cărămizi
toare au efectuat în anul 1958 secară, cu aproape. 50 la sută facerile principalelor mărfuri cu 8 la sută, ţigle cu 27 la sută, păşit 18 milioane locuitori.
buc. 3.470 130,4 un volum total de lucrări de la porumb, cu peste 60 la sută au crescut a stfel:, pîine albă şi carton asfaltat cu 13 la sută,
buc. 6.842 127,8 aproape 7 milioane ha. arătură la sfeclă de zahăr, cu 46 la su­ specialităţi cu 5 la sută, carne ciment cu 17 la sută şi altele. Rezultatele obţinute în 1958
buc. 1.022 102,2 normală, depăşind cu 26 la su­ tă la floarea-soarelui, cu 57 la cu 13 la sută, preparate de car­
mii buc. 2.839 122,0 tă volumul lucrărilor efectuate sută la cînepă luior. ne cu 16 la sută, slănină-untură S-au redus preţurile de des­ de oamenii muncii constituie
tone 83.323 123,5 în anul 1957 şi cu 18 la sută cu 35 la sută, brînzeturi cu 29 facere la ţesături, tricotaje şi
tone 41.053 122,6 planul de stat pe anul 1958. In gospodăriile, agricole socia­ la sută, lapte cu 5 la sută, fruc­ obiecte de uz casnic din lire premisele unor noi succese în
tone echiva. liste, datorită creşterii gradului te proaspete cu 8 la sută, ouă sintetice şi mase plastice.
28.926 158,7 Gospodăriile agricole de stat de mecanizare la principalele cu 46 la sută, cartofi cu 6 la viitor, pe linia trasată de Ple­
lent substan- 3.082 115,4 au mărit, de asemenea, în anul lucrări şi aplicării pe scară mai sută, articole electrotehnice cu Comerţul exterior a continuat
ţă activă 2.687 111,0 1958, volumul lucrărilor efec­ largă a măsurilor agrotehnice, 11 la sulă, articole cultural-spor­ să se dezvolte atît cu ţările la­ nara din noiembrie 1958 a Co­
3.496 99,6 tuate mecanic cu 49 la sută, producţiile medii lâ ha. au de­ tive cu 13 la sută, mobilă cu gărului socialist cit şi cu ţă­
tone 11.618 113,8 principalele lucrări fiind meca­ păşit cu mult pe cele din gos­ 12 la sută, materiale de con­ rile capitaliste, volumul lui cres- mitetului Central al Partidului
mii tone 110,5 nizate în proporţie de 98 la su­ podăriile ţăranilor individuali. strucţie cu 12 la sută şi altele.
mii m3 273 110,2 tă la arat, 96 la sută la semă­ cînd cu 5 la sută comparativ cu Muncitoresc Rornîn, pentru con­
mii m2 24.078 122,7 nat, şi 92 la sută la recoltat Astfel, la grîu producţia me­ In mediul rural vînzările au
mii. m2 138.642 203,8 cereale păioase. die la ha. a {ost în gospodării­ crescut după cum urm ează: anul trecut. Volumul expor­ struirea socialismului în patria
mifc por. 160,2
buc. 5.433 163,7 Producţia de cereale în anul le agricole de stat cil 48 la su­ pastele făinoase cu 19 la sută, tului de maşini şi utilaje a cres­ noastră.
buc. 49.057 120,2 1858 a fost de 7,3 milioane to­ tă, iar în gospodăriile agricole
buc. 100.004 112,7 ne. Producţia de struguri şi colective cu 27 la sută mai ma­ orez cu 20 la sută, preparate de cut cu 42 la sută faţă de anul DIRECŢIA CENTRALA
buc. 111,6 fructe a depăşit cu 45 la sută re decît în sectorul individual. 1957.
mii. lei 651 107,6 la struguri şi cu 43 la sută la La porumb, producţia medie carne cu 17 la sută, încălţăminte DE STATISTICA
tone 226.296 114,2 fructe, producţia medie a ultimi­ obţinută în gospodăriile agrico­ In anul 1958 R .P. Romînă a DE PE LINGĂ
tone 116,5 lor 5 ani. le de stat a fost cu 34 la sută, de cauciuc cu 12 la sută, arti­
tone 46.534 153,9 iar în gospodăriile agricole co­ avut relaţii cu 73 ţări şi a par­ CONSILIUL
tone 33.815 133,5 Ga urmare a condiţiilor cli­ lective, cu 37 la sută mai mare cole cultural-sportive cu 16 la
mii hl. 7.978 110,4 materice nefavorabile, produc­ decît în sectorul individual. De ticipat la 20 tîrguri şi expoziţii DE MINIŞTRI
tone 101,5 ţiile medii la ha. la majoritatea asemenea, în sectorul socialist
tone 1.101 culturilor de cîmp nu au atins s-au obţinut producţii medii la internaţionale. AL R. P. ROMÎNE
tone 10.161 ha. ce depăşesc cu mult pe cele
tone 36.636 nivelul prevăzut. din sectorul individual şi la orz, VI Realizări în domeniul îmbunătăţirii
63.842 ovăz, floarea-soarelui, fasole. condiţiilor de viaţă
188,082 Cu toate că producţia agrico­
In anul 1958 gospodăriile a- ale oamenilor muncii
lă a fost mai mică decît cea din
gricole socialiste au realizat In anul 1958 numărul total cialist al economiei naţionale a
anul 1957, s-a asigurat aprovi­ al salariaţilor din sectorul so- fost de 2.900.000, din care al
progrese şi în creşterea anima-
zionarea populaţiei, materiile
prime necesare industriei, re­