Page 15 - 1959-04

Mr. 1333
agaagreigggrsEg
Să organizăm cît mai raţionalSă realizăm indici superiori în folosirea agregatelor!
Probleme de rezolvai:
aprovizionarea m cocs ţ mijloace
e evacuare
In ziua 'de 23 februarie, la fur­
nalul nostru a fost realizat cel
mai înalt indice de utilizare din
istoria furnalelor vechi : 0,950
tone fontă pe metru cub volum
util. Totodată, am produs o în­
semnată cantitate de fontă peste
prevederile planului. Lucrul s-a
datorat aprovizionării în canti­
tăţi suficiente cu cocs, mineru
şi calcar, asigurării cu mijloace
de evacuare, precum şi eforturi­ mers redus al furnalului. Situa­ ha. cu arbuşti fructiferi. Numai stradă se vor planta' trandafiri
lor noastre susţinute.
Rezultatul nu m-a surprins.
Era de aşteptat. Nivelul califi­
cării oamenilor, conştiinţa lor,
au crescut, s-a îmbunătăţit or-
ganizarea muncii. Dacă mi s-ar
fi spus acum cî-
ţiva arii că vom
putea produce a-
proape o tonă
de fontă pe me­
tru cub, aş ii
dat neîncrezător din cap. Acum,
aşa cum am mai spus, acest lu­
cru nu m-a surprins. O seamă
de factori au făcut posibil acest
succes şi chiar mai mult, menţi­
nerea unui nivel înalt al produc­
ţiei vreme relativ îndelungată.
încă de la începutul anului,
atenţia echipei noastre s-a în­
dreptat în special în direcţia ri­
dicării indicelui de utilizare al
furnalului, ca cel mai sigur mij­
loc de realizare a angajamente­
lor luate în întrecerea cu Reşiţa.
In frunte cu comuniştii, munci­
torii, tehnicieni şi inginerii fur-
nalişti au trecut la descoperirea
şi valorificarea acelor rezerve
interne care să ducă la realiza­
rea acestui lucru. Paralel cu a-
ceasta, ne-au fost asigurate eele
necesare bunei desfăşurări a pro­
cesului de producţie mult mai
bine decît înainte.
Munca tovarăşilor noştri de
sus, de pe terenul de. încărcare,
a făcut posibilă respectarea gra­
ficelor de încărcare a furnalelor.
Totodată au fost strict respectate
reţetele dé încărcare. Un spri­
jin preţios Larri primit ,din păr-,,
tea cauperiştilor, care, în per­
manenţă, au fost preocupaţi de
insuftarea în furnal a aerului
necesar.
Odată cu începutul lunii mar­
tiri, realizările noastre — fără
a fi sub prevederile planului —
au scăzut. Melanjorul vechii oţe-
lării fiind în reparaţie, cel nou
încă neintrat în funcţiune, ne-am
pomenit în repetate rînduri că
nu avem unde descărca fonta
din oale. Aceasta, cu atît mai
mult cu cît banda de turnare era
celei’îi îiisiţămîrtfiii departidlasafe şi unele lipsuri. Unii propagan­ tarea şi rezolvarea sarcinilor pe mondial în frunte cu U.R.S.S. ţiilor de partid privind construi­
(Urmare din pag. l-a).
_________ ţ i __________ scop s-a trecut la prelucrarea
lor să se poată realiza o mai
strînsă legătură a problemelor
teoretice cu problemele pe care
le ridică practica, pe baza re­
comandărilor biroului Comite­
tului regional de partid, s-a
mărit numărul punctelor de con­
sultaţii. Aceasta a permis ca
discutarea problemelor să se
facă în strînsă legătură cu spe­
cificul locului de muncă şi a
dat posibilitatea clarificării mai
operative a problemelor neînţe­
lese de unii propagandişti şi
cursanţi, prin consultaţii indi­
viduale şi colective.
Pentru cunoaşterea şi însu­
şirea mai temeinică a învăţă­
turii marxist-leniniste, a proble­
melor actuale gle politicii parti­
dului, pe lîngă temele cuprinse
în programul cercurilor şi cursu­
rilor, au fost elaborate şi expu­
se în faţa propagandiştilor lec­
ţii .şi conferinţe şi s-au organi­
zat consultaţii, pe diferite teme.
De asemenea, pentru cunoaşte­
rea şi însuşirea cît mai temei­
nică a documentelor plenarei
C.C, al P.M.R. din noiembrie
1958 s-au organizat expuneri în
cercuri şi cursuri legate de sar­
cinile concrete ce revin din a-
ceste documente organizaţiilor
de partid.
O atenţie deosebită este acor­
dată studierii documentelor ce­
lui de al XXI-lea Congres ex­
traordinar al P.C.U.S. In faţa
propagandiştilor s-au făcut di­
ferite expuneri pe baza capito­
suprasolicitată. Oalele, staţio­
nând ore întregi, am fost puşi
în situaţia de a întîrzia descăr­
carea furnalului. Ritmul descăr­
cărilor a scăzut, fiind dese ca­
zurile cînd într-un schimb, în
loc de două cîte efectuasem îna­
inte, să facem doar o singură
descărcare. Greutăţi am avut de
întîmpinat şi din lipsa de cocs,
lucru ce a impus multe ore de
' în regiunea noastră 'se vor plan­ agăţători de culoare roşie sau
ţia continuă.
A rămas de rezolvat proble­
ma aprovizionării cu cocs, cu
oaie de zgură şi fontă. Legat
de aceasta şi în special de pro-
blema oalelor de zgură, ţin să
amintesc de mo­
dul defectuos în
care ne sosesc
vagoanele de
zgură granulată.
Pe lîngă fap­
tul că sînt puţine, sosesc şi cu
mari întîrzieri. Lipsind aceste
vagoane, sîntem puşi în situaţia
de a nu putea granula zgura.
De aici se face simţită nevoia
mai multor oale de zgură, de
care şi aşa ducem lipsă. Gonsi-
der că rezolvarea problemei va­
goanelor respective va duce la
o simţitoare îmbunătăţire a
muncii noastre.
Realizările de pînă acum a-
rată că se poate munci eficace
la furnalele mici ale Hunedoa­
rei. Totodată, aceste rezultate
arată importanţa creării tuturor
condiţiilor necesare bunului mers
al lucrului. Pentru ca şi în vi­
itor rezultatele muncii noastre
să fie la nivelul atins în luna
februarie, ar fi indicat ca cei în
drept să ne asigure pe viitor în
aceeaşi măsură, cu cele necesare
şi în special cu cocs şi mijloa­
ce de evacuare.
N1COLAE JELERD
prim-topitor la furnalul nr. 4
Combinaful siderurgic-Hunedoara parte şi de alta, două alei de
PLANUL UNEI GRĂDINI FAMILIARE
Xo-OO-0-00-
ClaM-i 1
S"“JJJi
T pepiniera Orăştie a Staţiunii Ex­
î^
^ 0 0 0 0 0 00O 000Î
& $
S S ) e. O $ 3 ţ S ) « o - » ©
lelor din raport. Tot în acest
expunerii tovarăşului Gh. Gheor-
ghiu-Dej cu privire la lucrările
celui de-al XXI-lea Congres ex­
traordinar al P.C.U.S.
In vederea asigurării conţi­
nutului de idei şi a legării teo­
riei de sarcinile practice ce le
ridică construirea socialismului
în ţara noastră, în cadrul pre­
gătirii propagandiştilor, în
cercuri şi cursuri au fost prelu­
crate şi dezbătute cele mai re­
cente hotărîri ale partidului şi
guvernului, hotărîrile conferin­
ţei regionale şi a conferinţelor
raionale şi orăşeneşti, cît şi alte
hotărîri importante ale organe­
lor locale de partid.
Orientarea învăţămîntului de
partid şi politic U.T.M. spre tra­
tarea problemelor construcţiei
socialismului la sate a influen­
ţat pozitiv munca de transfor­
mare socialistă a agriculturii.
In majoritatea cercurilor şi
cursurilor temele din programa
de învăţărnînt au fost, strîns le­
gate cu problemele practice ale
muncii de cooperativizare a a-
griculturii.
Eficienţa educării membrilor
şi candidaţilor de partid, a celor
din activul fără de partid şi a
utemiştilor, rezultă din faptul
că în noile gospodării agricole
colective care au fost înfiinţate
cît şi în cele existente au intrat
marea majoritate a membrilor
şi candidaţilor de partid şi a u-
temiştilor din satele respective.
'DRUMÜE S061AL1SMVM1
BSBSSESŞ
grădinile familiare !
An de an pe întinsul patriei
noastre, ea o dovadă a îmbună­
tăţirii nivelului de trai se cons­
truiesc tot mai multe case de
locuit pentru oamenii muncii.
Pe lîngă casele de locuit se
găseşte şi cîte o grădină de le­
gume şi pomţ fructiferi.
Directivele Congresului al II-
lea al P.M.R. prevăd ca în ju­
rul locuinţelor să se planteze
pînă în anul 1965, un număr
de 46 milioane pomi şi 12.000
ta peste 2 milioane pomi şi 300
ha. cu arbuşti fructiferi, din care
200 ha. cu căpşuni şi 100 ha.
cu coacăz, agriş şi smeur. Pen­
tru realizarea acestor măreţe
sarcini, pepinierele pomicole
produc materialul săditor nece­
sar din speciile şi soiurile cele
mâi valoroase.
In prezent se pune problema
organizării acestor grădini de
pe lîngă casă.
Grădinile de pomi şi legume
familiare au un rol important
din punct de vedere economic,
pentru aprovizionarea cu fructe
şi legume proaspete în tot tim­
pul anului. In plus ele schimbă
aspectul oraşelor şi satelor, fă-
-cîndu-le mai frumoase. Ele con­
tribuie la primenirea aerului din
unele centre industriale şi, în
acelaşi timp constituie o ocu­
paţie plăcută pentru horticultori,
în timpul liber.
In exemplul de mai jos s-a
considerat că suprafaţa medie a
lotului inclusiv construcţiile,
este de 1.500 m.p. Acesta- se
poate împărţi în felul urm ător:
— 250 m.p. curţi şi clădiri.
— 250 m.p. grădina ornamen­
tală din faţa casei.
— 1.000 m.p. grădină eu
pomi şi legume (vezi schiţa).'
In grădina ornamentală se va
lăsa o alee centrală de acces
de 2 m. lăţime, din aceasta, de o
1,5 m. lăţime, care duc la două
ronduri pe care se vor planta
trandafiri.
Aleea centrală de intrare se
^ ; 0 (Suj
ş Cycdiutc vfttio +
* ^ C&jUMJU +
0 O G G0 O 00 0000*
a +
I (ajcdLUU, '?‘Uts
6 7 Ugum^
Acesta se datoreşte îmbunătăţi­
rii activităţii politice şi organi­ le rămase în urmă şi au o frec­
zatorice a muncii de partid la
sate. Aşa de pildă, toţi cei 16
cursanţi, în frunte cu propagan­
distul lor, AAîhai Băbuţă, de la
cursul seral anul I din satul
Bacea, raionul 11ia, au fost prin­
tre primii care s-au înscris în
gospodăria colectivă ce a luat
fiinţă aci, devenind în acelaşi
timp agitatori activi, care au
desfăşurat o susţinută muncă
pentru convingerea celorlalţi ţă­
rani muncitori din sat că să se
înscrie în gospodăria agricolă
colectivă.
Asemenea exemple sînt multe
în raioanele Ilia, Hunedoara,
Haţeg şi altele, unde cursanţii,
în frunte cu propagandiştii, au
fost cei dinţii care au făcut ce­
reri de înscriere în gospodăria
agricolă colectivă şi au dus o ră în mai bune condiţiuni decît de constată rămîneri în urmă, că nu sînt suficient lămurite şi Trebuie ştiut însă că înche­
susţinută muncă pentru convin­ anul trecut, atît din punct de iau măsuri ca cercurile şi înţelese. La seminariile recapi­ ierea învăţămîntului de partid
gerea şi atragerea ţăranilor
muncitori în G.A.C. Aceasta do­
vedeşte că învăţămîntut de par­ miştilor, a frecvenţei la cercuri rii cu succes a învăţămîntului, rea problemelor privind docu­ diului. De aceea se cere ca, co­
tid şi-a adus o contribuţie în­
semnată la ridicarea nivelului
de conştiinţă al membrilor şi
candidaţilor de partid, a ceior
din activul fără de partid şi a
utemiştilor, i-a ajutat să înţe­ sarcinilor reieşite din documen­
leagă mai bine politica partidu­ tele plenarei C.C. al P.M.R. din
lui şi să lupte pentru înfăptui­ noiembrie 1958 şi a hotărîrilor
rea ei. La crearea noilor gospo­ conferinţelor regională şi raio­ nara C.C. al P.M.R. din .noiem­ ca expresie a intereselor mase­ tuală, în faţa organizaţiilor de
dării agricole colective şi la a- nale de partid.
tragerea de noi familii de ţă­ Dezbaterea în cercuri şi cursu­ pregătirea şi desfăşurarea cam­ necesitatea întăririi sistemului privire la cele mai importante
rani muncitori în unităţile so­ ri a problemelor legate de întări­ paniei agricole de primăvară, mondial al socialismului, proble­ probleme ale politicii interne şi
cialiste existente un aport însem­ rea muncii de partid a dus ia rolul de conducător al partidu­ mele situaţiei internaţionale a c -. internaţionale.
va planta pe margini cu buxus
(bănuţi) sub formă de gard viu,
condus în aşa fel ca să nu de­
păşească 30 cm. înălţime.
Celelalte alei din grădina or­
namentală se vor planta pe
margini cu flori sau trandafiri
pitici.
Lîngă ronduri, pe marginea
aleilor se vor planta cîte 2-3
tufe de forsitia sau spirea, iar
pe marginea aleii, în dreptul lor,
se va amplasa cîte o bancă. Spre
roză. <.
Pe lîngă gardurile interioare
din curtea ornamentală se vor
planta la 1 m. depărtare' de
gard şi pe rînd, peri altoiţi pe
gutui din soiurile: Bună Luiza
de Av-ranches Williams, Dr. Ju-
les Guyot, Untoasă Clairgeâu,
Triumf de Viena, Ducesa de An-
gouleme, Favorita lui Olapp,
care se vor conduce sub formă
de cordon vertical (vezi schiţa)'.
In curte se pot plantă gutui
care decorează frumos, produ-
cînd şi fructe. La poarta de in­
trare în grădina de pomi se vor
planta două tufe de trandafiri
agăţători, sub formă de pergolă.
Grădina de pomi se poate or­
ganiza în felul următor :
Pe centru se trasează o alee
centrală de 1,5 m. lăţime, ce
este întretăiată de altă alee, îm­
părţind grădina în patrii părţi
egale.
Aleea centrală trebuie constru­
ită mai înaltă, decît suprafaţa
din jur şi adîncită la mijloc,
din argilă bătută sau lespezi de
piatră, ori resturi de cărămizi
în acest fel aceasta poate fi fo­
losită drept canal de irigare,
pe care poate fi condusă apa,
seara pentru a uda toată gră­
dina, sistemul acesta fiind prac­
ticat şi în grădinile arabe.
Pe mijlocul grădinii, pe lîn­
gă aleea centrală la 1 m. inte­
rior şi la 3-4 m. depărtare pe
rînd se vor planta două rînduri
de meri altoiţi pe dusen sau pa­
radis din soiurile: Delicios roşu,
Clar alb, Astrahan roşu, Boro-
fjzveiuki.
XX* 7niiMv?w*t<ni
.... &UXM uitic.
o o- Pari fii autui
cordâaujLJiKYticaJx
Qj Mgl‘i UtLMMltii ir ktlU
fit jtiuu jotm&'K-fu#-
O Pam üjLtici-. mirijUt ?meu,
lu'eir-iliad'. ¦iefrenrant oKftjiu^rt1^- unde se dau şi indicaţiun! asu­
O ^uiSa t rundă peMud,
+ Penă iiudţi.xireei
* p-UXi, CAÓli
«, Caajcăsă , evjriţi
Stuuiofi *
4$ Viţ« k tfe.
(f) Boită ®f?<L
(D ÎîitXillâ
nat a adus şi învăţămîntul de îmbunătăţirea activităţii organi­ lui în revoluţia populară şi tuale şi alte probleme importan­
partid.
In desfăşurarea învăţămîn­ pare mai activă a membrilor şi noastră, necesitatea întăririi rilor respective, ţinînd seama de
tului de partid s-au manifestat candidaţilor de partid la discu­ continue a sistemului socialist sarcinile organelor şi organiza­
dişti nu au participat cu regu­ care le ridică practica construi­ Comitetele raionale de partid rea socialismului la sate. Aceas­
laritate la pregătiri, iar unele rii socialismului la sate.
cercuri şi cursuri sînt cu lecţii­
venţă slabă. Aceasta a făcut ca
discuţiile să se desfăşoare sub
nivelul cerut şi a dat naştere
la unele confuzii şi neclarităţi.
Multe din aceste lipsuri puteau
fi evitate dacă unele organe şi
organizaţii de partid manifestau
mai multă preocupare faţă de
munca ideologică, faţă de pre­
gătirea propagandiştilor şi exer­
citau un control mai amănun­
ţit asupra conţinutului învăţă­
mîntului de partid şi luau mă­
suri pentru îndrumarea în mod
concret a studiului individual al
propagandiştilor şi al cursanţi­
lor.
Se poate aprecia totuşi, că
deşi există lipsuri şi deficienţe,
educarea marxist-leninistă a
membrilor şi candidaţilor de par­
tid, a utemiştilor, se desfăşoa­
vedere al cuprinderii membrilor
şi candidaţilor de partid, a ute­
şi cursuri, cit şi în ce priveşte
asigurarea purităţii ideologice, a
conţinutului de idei şi a legării
teoriei de practica construcţiei
.socialiste, contribuind într-o mă­
sură mai mare la realizarea
vinca, Parmen auriu, L'on’don
Pepping etc., sau peri altoiţi pe
gutui din soiuri cu creştere mai
viguroasă: Untoasă Amanlis,
Untoasă Hardy, Gurri etc.. care
se vor conduce sub formă de
fus, care ocupă puţin loc şi dă
cele mai mari producţii de fruc­
te.
Pe margini se vor planta pomi
• în a lţi: cireşi, pruni, caişi, vi­ gul roşu" etc.
şini etc., iar între ei pomi pi-
.CORJDOH'VCATICAU
PIRiAnMepIDuAsLfEoTeÂHJM3AfjA'TRfUaNCHl'
tic! (meri altoiţi pe dusen sau
peri altoiţi pe gutui), care se
vor conduce sub formă de fus,
piramidă etajată cu truncnj re­
dus, piramidă neetajatâ, sau
formă liberă.
Pe lîngă gardul dinspre curte
se va planta un rînd de viţă de
vie. Pe lîngă gardul din fund
se va planta smeură, iar oe lîn­
gă aleile transversale tufe de
coacăzi şi agrişi.
Din observaţiile făcute la noi
în ţară şi în ale ţări, s-a dove­
dit că pomii pitici dau producţii
de 30-45 kg. fructe anual, pe
fiecare pom şi rodeso foarte re­
gulat.
Pomii pitici pretind soluri bo­
gate în substanţe hrănitoare şi
în umezeală. De aceea va trebui
să le aplicăm îngrăşăminte în
fiecare ari, iar în timpul verii
se vor uda.
Pentru pomii pitic? care se
vor conduce sub formă de cor­
don vertical, fus şi piramidă
neetajată vom procura altoi din
cîmpul II al pepinierei, care au
numai o vergea, fără coroană.
In primul 'an după plantare se
scurtează, lâ 80 cm. înălţime iar
în anii Următori se urelungeşte
axul cu cîte 30-'40 cm. în fieca­
re an. ’~
Abateri al săditor pentru pomi
pitici se poate procura de la
perimentale Pomicole Geoăgiii,
precum şi de la Gostat Aiud,
pra modului de conducere 'a for­
melor amintite.
Ing. MEZA NICOLAE şi
CAŢAVELA STELIAN
Staţiunea Experimentală Pomi­
colă Geoagiu
zaţiilor de partid, la o partici­ construirea socialismului în ţara te ce reies din programa cercu­
Organizaţiile de partid ţin cu
mai multă regularitate adună­
rile generale, aleg şi dezbat ce­
le mai importante probleme, iar
membrii şi candidaţii de partid
simt răspunderea şi rezolvă cu
mai multă competenţă sarcinile
care stau în faţa organizaţiei.
Zi de zi creşte numărul comu­
niştilor care constituie uri exem­
plu în muncă şi în viaţa lor
personală.
Pentru lichidarea lipsurilor
manifestate, cît şi pentru asigu­
rarea încheierii în bune condi-
ţiurii a învăţămîntului de partid
şi U.T.M. la sate, comitetele ra­
ionale de partid, în urma îndru­
mărilor primite din partea Co­
mitetului regional de partid, au
format brigăzi din activiştii de
partid care controlează felul
cum se desfăşoară învăţămîntul
de partid şi U.T.M. şi acolo un­
cursurile să fie cu lecţiile la zi.
In vederea asigurării încheie­
biroul Comitetului regional de
partid a indicat, organelor şi
organizaţiilor de partid să- ia
măsuri pentru organizarea de
consultaţii şi expuneri cu pri­
vire la documentele celui de-al
XXI-lea Congres extraordinar
al P.C.U.S., expunerea tovară­
şului Gh. Gheorghiu-Dej la ple­
brie 1958, problemele legate de lor largi a oamenilor muncii, partid si. tj.T.M. săteşti cît şi cu
Pag. 3
Vie activitate culturală
la Teiuş
Echipele artistice ale comple­ ¦teatru pregăteşte piesa „Se-m-
xului C.F.R. Teiuş-Coşlariu, se prăştie norii", iar formaţia de es­
pregătesc intens pentru cel de­ tradă, sub conducerea tou. Boi­
al V-lea concurs artistic al sin­ tor şi Ion Pofoni va pune în
dicatelor. scenă, în curînd, spectacolul
Formaţia corală, şi orchestra, „Teiuşul cîntă".
sub conducerea proţ. loan Albu, Aceeaşi animaţie domneşte
şi-a înscris în repertoriu noi şi în sala de lectură şi club.
cîntece c a : „Steagul partidului", Sub o nouă formă de organiza­
„Cîntecul brigadierilor", „Stea­ re, tov. Ştefan Fuga a reorga­
nizat activitatea clubului, ast­
O suită de dansuri populare fel că pe lîngă şah şi jocurile
romîneşti se găseşte în stadiul distractive, iubitorii tenisului de
¦repetiţiilor finale. Echipa de i masă găsesc prilej de destin­
dere şi antrenament într-o sală
spaţioasă şi bine luminată. .
Buna organizare şi spiritul
de răspundere de care dă do­
vadă tov. loan Crişan, respon­
sabilul cultural al comitetului
de întreprindere, a făcut ca în
scurt timp activitatea. culturală
din cadrul complexului feroviar
Teiuş-Coşlariu să obţină succe­
se frumoase.
G. ANELLA
corespondent
PlIfnlAeMfiIUDiAleDTA6J'A5TrAAiNîfi|U)NCHi;
Aeroportul T.A.R .O .M . — Deva comunică
Incepînd cu data de 6 aprilie 1959, avionul de pasageri ce (
efectuează cursa Deva-Bucureşti şi retur va circula după urmă-;
torul orar =
Plecarea din Deva Ia ora 7,20 — sosirea la Bucureşti la
ora 8,45.
Ş Plecarea din Bucureşti Ia ora 17,05 — sosirea Ia Deva
la ora 18,35.
Rezervarea locurilor se face prin agenţia T.A.R.O.M. din
Deva, telefon 52 sau Aeroport,;, telefon inter 8.
I
[ţ Luna aprilie este LUNA GU- ^
< COOPERATIVA JŢ. RĂŢENIEI.
^ CELULOIDUL
>Bucureşti, str. 30 Decembrie In magazinele de chimica- ]
Mir. 54 raionul T. Vladimirescu j- le din Deva şi de pe reţea
\ vinde fără repartiţie f ale O. C. L. Produse Indus- I
1 PÎNZĂ STERLING L triale Interraionale Deva gă- -j
> BANDĂ STERLING L siţi de vînzare: alba — praf }
} de 15, 20, 25, 30 ( de spălat universal, sin-prat î
PERGAMOID DE DOC PEN­ f lorante, humă, perii pentru ^
TRU TAPIŢERIE t frecat, pentru haine şi încăî- ^
j. ţăminte şi alte articole nece-
MUŞAMALE PENTRU L sare curăţeniei.
MESE
TUB WARNISCH de Ia
2—12 mm. diametru
m iu i tiwmKmmiiiiuiiui« — — — — aa— — — w«
OFERTE
DE SERVICIU
TRUSTUL' REGIONAL DE
CONSTRUCŢII LOCALE
HUNEDOARA-DEVA
angajează
un inginer instalator auto­
rizat în lucrări de gaze
(angajează şi cu jumătate
de normă în cazul cînd lu­
crează în altă întreprinde­
re).
Reiaţii în legătură cu
condiţiile de muncă şi sa­
larizare se pot obţine la
T.R.G.L.H. Deva, str. Ho-
ria, nr. 12-14, telefon 490.
trebuie să asigure organizarea ta va duce la însuşirea şi apli­
de expuneri şi consultaţii cu carea în mod creator a învăţă-!
privire la temele mai puţin în­ turii marxist-leniniste, la siste­
ţelese în cercuri şi cursuri şi matizarea şi mai buna fixare â
despre unele probleme'importan­ cunoştinţelor.
te ale politicii interne şi exter­
ne ale partidului nostru. Cercu­ Măsurile ce se vor-lua trebuie
rile rămase în urmă trebuie a- să asigure ca învăţămîntul de
partid şi politic U.T.M. la sate
duse cu lecţiile la zi, asigurîn- să se încheie pînă la începutul
du-se totodată organizarea a lunii mai. După încheierea anu­
1—2 convorbiri recapitulative la lui şcolar în învăţămîntul de
problemele cele mai importante partid şi U.T.M., organele şi
din programa .învăţămîntului de organizaţiile de partid şi de
U.TJVL trebuie să analizeze în
partid şi U-T.M. Este bine ca adunări generale ale organiza­
membrii comitetelor raionale şi
aparatul acestora să participe ţiilor de bază modul în care se;
la convorbirile de sfîrşit de an desfăşoară şi se pregăteşte în­
şi să dea un ajutor concret în cheierea învăţămîntului; iar pe
desfăşurarea acestora . baza concluziilor ce le vor des­
prinde să treacă de îndată la’
Pentru înarmarea propagan­ stabilirea-"noilor forme de învă-
diştilor şi cursanţilor, se vor or­ ţămînt care se vor organiza în
ganiza, în mod diferenţiat, pe noul an şcolar 1959—1960 şi
forme de învăţărnînt, consultaţii la recrutarea şi confirmarea pro­
la temele care s-au constatat pagandiştilor.
tulative este necesar să se pu­
nă accent deosebit pe discuta­ şi politic U.T.M. la sate ntl în-:
seamriă nicidecum încetarea stu­
mentele plenarei C.C. al P.M.R. mitetele raionale de partid să
din noiembrie 1958, expunerea ia de pe acum măsuri pentru
tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej organizarea, în mod periodic,
cu privire Ia lucrările Congre­ de expuneri şi conferinţe în faţa
sului al XXI-lea al P.C.U.S., membrilor, a candidaţilor de
rolul de conducător al partidu­ partid, a celor din activul fără
de partid şi. a utemiştilor pri­
lui nostru în revoluţia populară vind cele mai importante sar­
şi construirea socialismului, jus­ cini care stau, în perioada ac­
teţea politicii partidului nostru,