Page 16 - 1959-04

4 DRUMUL SOCIALISMULUI
„N. A .T .O . A ÎMBĂTRINIT"
Comentarii din presa occidentală despre lipsa de realism
a politicii atlantice
NEW YORK o (Agerpres). —
Revista americană „Nailon“ a ticiparea Germaniei occidentale mai multă tărie în favoarea tra­
publicat un articol de Geofi'rey la N.A.T.O. „a influenţat puter­ tativelor. Ziarul „Gombat“ sub­
Barraclougb. profesor de drept
internaţional ia Universitatea'
din Londra. Demonstrînd in a r­
ticolul său că blocul atlantic
nu-şi mai are rostul, autorul a-
junge la concluzia că nu se poa­
te îngădui organizaţiei pactului
Atlanticului de nord sâ bareze
calea spre o reglementare între
Est şi Vest.
In prezent cînd N.A.T.O. p ă ­
şeşte în cel de*al doilea decentei
de existentă, scrie "Barravlougb,
„viitorul său este pus sub sem­
nul întrebării în‘toate privinţele.
Pînă şi cei mai zeloşi adepţi ai
acestei organizaţii recunosc vi­
ciile sale fundamentale“.
Autorul arată că, potrivit pă­
rerii multor politicieni burghezi,
„rigiditatea acestei Uniuni- şi
trăsăturile ei pur negative con­
stituie un impediment pentru tra­
tative- la nivel înalt, menite să
slăbească încordarea intre Est
şi Vest“. Barraclougb considera
că N.A.T.O. s-a dovedit un „in­
strument politic defectuos“ şi „a
avut o valoare dubioasa din
punct de vedere militar“. Schirri*
parea radicală a avut loc în mo­
mentul în care Uniunea Sovieti­
că "a 1pus capăt monopolului ’a-
merican în domeniul armei afo-’
mice. ; ' - ' ,.U -
Succesul Teodorei Lucaciu
. la Stalinabad
STALINABAD 3 (Agerpres).
—- TASS anunţă : La 2 aprilie,
Teodora Lucaciu,' solistă a Tea­
trului de operă şi balet din Bu­
cureşti; a interpretat rolul Mar­
garetei din opera „Faust“ de
Gounod pe scena Teatrului de
stat de operă şi balet.din R.S.S.
Tadjikă. Acesta a fost specta­
colul de rămas bun al artistei
romîne care a întreprins un
turneu de o săptămînă în ca­
pitala Tadjikistanului. , ,
In înfregul Vietnam continuă mişcarea
de protest îm potriva crim elor
c lic ii lui Ngo Dinh Diem
HANOI 3 (Agerpres). —
După cum. anunţă agenţia viet­
nameză de informaţii,- in R.D.
Vietnam şi în Vietnamul de sud
poporul "vietnamez continuă, să
protesteze împotriva1 asasinării
de.către autorităţile americane şi
ale lui Ngo Dirîh Diem. a •peste
1000 de deţinuţi politici de la
Fu,Lot. ', •
In R. D, Vietnam protestul a
fost semnat de peste două mili­
oane de persoane.
După cum se anunţă din Viet­
Scriitorul ceh Zdenek. Pluhar a
scris un rom an: „Dacă mă vel pă­
răsi". Dacă titlul nu spune prea mul­
te, In schimb subiectul acestui roman
dezvăluie multe lucruri interesante şi
măi ales profund veridice. >
Trei tineri cehi care şi.au îrripuiat
urechile cu emisiunile postului de ra-
dio „Europa liberă" au botărit să
\ treacă in „lumea liberă"', in Occident.
< Aceşti tineri^ au profesiuni diferite:
imul este 'student, al doilea proprie­
ta r 'a l unui atelier de reparaţii, iar
al treilea — zeţar. Ei au gusturi, as­
piraţii şi caractere diferite. Unui din
\ ei ta . citit o puzderie' de romane de
\ aventuri cu cow-boy, al doilea „s-a
I, supărat" pe puterea populară, care
\ l-a curmat posibilităţile de a-şi ie3-
\ liza aspiraţiile sale mic-burghsze şi
l-a trimis să muncească la o uzină,
Iar cel de-al treilea dorea să se îm­
bogăţească rapid.
Ei sînt Insă la fel de tineri, fără
experienţă şi cunosc prea puţin viaţa.
Nu au nici înţelegere şi nici con­
ştiinţă politică. Şi toţi trei sînt Harţe să fie !
creduli. Ei au crezut că „în lumea
liberă", In Occidentul capitalist. îi
aşteaptă o viaţă minunată, cam nu
mai există nicăieri. Propaganda occi­
dentală i-a convins că puterea popu­
lară din Cehoslovacia nu esle pen­
tru „adevăraţi băieţi" ca ei ?i că in
Occident îi aşteaptă vaste posibilităţi,
aventuri pasionante, un Irai fără griji,
că acolo unde există „iniţiativă li­
beră" fiecare poate să Facă ce-i trece
prin cap, pe scurt, că „acolo“-! o
viaţă frumoasă.
In romanul său scriitorul ceh zu-
) grăveşte în mod pregnant aacceeaassttăă
/ Jume liberă", intr-adevăr, pe tinerii din Occidentul capitalist este hărăzii primeau o retribuire redusă. La în­ sau parţial. In Japonia se înregis­ (Text. prescurtai după un, articol.
s cehi îi aşteptau aventuri, dar sic-o cu numai acelora care au avut norocul ceputul lunii ianuarie peste 2,5 mili- trează enorm de multe sinucideri, în apărui in- „Komsomolskaia praoda”).
Redacţia şi administraţia ziarului ţtr. 8 Martie ar. 9, Telefon: 1881 189(75. Taxa plătită fn numerar conform ap robării Direcţiunii Generale P.JJTţ. nr. 238,320 din 6 noiembrie 4949. « TiparulÎntreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva
Nr. 133?
iHia30BungmE«Bnwranwassuar-
uÂZwriole şlini » xiilÂrruele şlini • xtltu n eie şiir i • xüümalß silnl •
Barraciough subliniază că par­ dentale care se pronunţă cu tot
nic caracterul acestei organiza­ linia într-un comentariu din ü m p lii m iş e s s r© în ita lia CONFERINŢA CONSILIERILOR MILITARI
ţii“. Germania occidentală, în Washington că guvernul brita­ îm p o triv a a m p la s ă rii *
frunte cu Adenauer, foloseşte nic se arată cel mai dispus să ai pactului S.E.A.T.O.
N.A.T.O. în scopurile sale. adopte o linie politică „mai ü b h a s ® e * a ® h e te a t o m i c e
flexibilă“, deoarece cercurile gu­
„Dacă se iveşte o oarecare vernamentale conservatoare do­
speranţă pentru realizarea unui
acord, cu ajutorul căruia se poa­ resc să-şi asigure popularitate ROMA 3 (Agerp’res). — împotriva creării de baze ame­ WELLINGTON 3 (Agerpres). Sesiunea s-a deschis într-un
te înlătura primejdia unui război pentru alegerile parlamentare de TASS a n u n ţă : In Italia se ricane pentru rachete. — După cum s-a anunţat, la 2 moment cînd între puterile colo­
atomic, declară autorul, atunci anul acesta. desfăşoară o amplă mişcare aprilie s-a deschis în capitala nialiste participante la acesi pact
Occidentul trebuie să fie gata să „A reieşit clar — scrie „Libe­ împotriva recentului acord ita- Federaţia din provincia Bo- Noii Zeelande, conferinţa consi­ agresiv şi cele din regiunea afec­
discute problema privind soarta ration“ într-un articol in care liano-american cu privire la logna a Partidului Comunist lierilor militari ai pactului agre­ tată de pact se manifestă grave
N.A.T.O'. şi să nu pună in pri­ demonstrează lipsa de realism a crearea de baze americane pen- Italian, provincie în care se siv pentru Asia de sud-est divergenţe. Astfel, de pildă, a-
mejdie şansele unei înţelegeri“. alianţei militare a N.A.T.O. în­ tru rachete pe teritoriul Italiei, desfăşoară o campanie pentru (S.E.A.T.O.). Agenţia France genţiile de presă occidentale au
strîngerea de semnături pe o Presse relatează că această con­ lăsat să se înţeleagă că consi­
¦k dreptată împotriva ţărilor de de- Secretariatul „Uniunii femei- declaraţie de protest împotriva ferinţă „urmează să pregătească lierii militari ai S.E.A.T.O. vor
lor italiene“ a publicat o decla- creării de baze pentru rachete pe plan militar sesiunea consi­ lua în discuţie conflictul dintre
PARIS 3 (Agerpres). Xri ' mocraţie populară — că Răsări­ raţie în care protestează energic în Italia, a lansat un apel ase- liului miniştrilor de Externe ai S.U.A. şi Filipine. După cum se
comentariile lor cu privire Ia tul a chemat la întrecere nu în împotriva acordului şi cheamă mănător. Strîngerea de sem- ştie, opinia publică filipineză
deschiderea sesiunii „jubiliare“ domeniul militar, ci în domeniul toate femeile clin ţară şi în spe- nături pe o petiţie cu conţinut acestei organizaţii convocată la este indignată de faptul că Fili­
a Consiliului pactului atlantic, economic, al ridicării nivelului similar se desfăşoară în pre­ picele nu-şi exercită suverani­
numeroase ziare franceze îşi ex­ de trai... Este timpul acum să se cial femeile din regiunea Ve Wellington pentru 8 aprilie“. A- tatea asupra bazelor militare.
primă îndoieli în ce priveşte re­ pună capăt confuziei, încăpăţî- zent şi în provincia Reggio Di genţia Reuter precizează oâ lu­
uşita unei politici „a intransi­ nărilor, greşelilor. Este timpul neţia şi Sardinia, unde se pre Calabria. încercările de amestec in afa­
gentei occidentale“ în principa­ să se înţeleagă că nu se poate crările conferinţei consilierlor cerile interne ale statelor care nu
la problemă de pe ordinea de zi răspunde prin demonstraţii mi­ vede construirea unor baze pen La 1 aprilie muncitorii' de la militari se desfăşoară în secret fac parte din S.E.A.T.O. consti­
a discuţiilor — pregătirea po­ litare costisitoare la întrecerea tuie un alt obiectiv al întrunirii
ziţiei Occidentului la viitoarea paşnică“. tru rachete, să se alăture lupte Fabrica de aparate de radio din Scopul convocării conferinţei consilierilor militari. După oum
anunţă agenţia France Presse,
active pentru apărarea păcii Miilano au declarat o grevă de consilierilor militari ai S.E.A.T.G. „cu toate că Singapore, Indone­
zia şi Malaya nu sînt membre
o jumătate de oră în semn de constă în elaborarea de noi p la ­ ale pactului, consilierii militari
vor examina situaţia strategică
protest împotriva acordului ita- nuri agresive pe continentul a- a acestor ţări“. Această acţiune
completează măsurile anterioare
liano-american cu privire la ba­ siatic împotriva ţărilor socialiste luate de participanţii la pactul
agresiv S.E.A.T.O. care, încâl­
zele pentru rachete. şi a celorlalte ţări independente. cind acordurile de la Geneva pri­
Grupul de comunişti din se­ Chiar înainte de începerea con­
nat a prezentat o rezoluţie în ferinţei s-au anunţat apropiatele
care cere guvernului să aducă manevre aeriene la care vor par­
conferinţă internaţională la nivel acordul italiano-american îri ticipa unităţi de aviaţie a şase
stale.
înalt. discuţia parlamentului.
Aceasta „nu pentru că nu exis­ P o lH îs a de în a rm a re a g u v e rn u lu i
tă divergente fundamentale în­
tre miniştri occidentali“, cum ja p o n e z ap asă d in g re u
scrie ‘ziarul „France Soir“, ci
pe u m e rii o a m e n ilo r m u n cii
pentru că o asemenea politică
ar fi aspru condamnată de opi­ TOKIO 3 (Agerpres). — In militare din anul trecut. Toto­
nia publică şi de cercuri politi­ ultima zi a lunii martie guver­ dată, alocaţiile pentru asigu­
ce' tot mai largi din ţările occi­ nul Kişi a trecut prin parlament rările sociale, potrivit declara­
cu ajutorul voturilor deputaţi­ ţiei secretarului general al par­
lor partidului liberal-democrat tidului socialist Asanuma, „sînt ess: vitoare la Indochina, au extins
de guvernămînt proiectul buge­ minuscule ca lacrima unei vră­ In R. F. Germană cresc rapid ilegal „sfera de acţiune“ a
tului pe anul financiar 1959, bii“. cheltuielile militare S.E.A.T.O. asupra Vietnamului
care a început la 1 aprilie. de sud şi Laosului. Amiralul
De asemenea, Teodora Luca- Potrivit relatărilor ziarului BONN 3 (Agerpres). — In nuarie a.c. cheltuielile militare australian Dowding a declarat
c.iii a dat la Stalinabad un mare După cum au subliniat de­ „Akahata“, în viitorul apropiat, R. F. Germană are loc o creş­ s-au cifrat la 472 milioane măr­ deschis în preajma conferinţei
concert. Cercurile muzicale sub­ putaţii partidelor de opoziţie, adică în noul an bugetar, oa- tere rapidă a cheltuielilor mili­ ci, iar în februarie ta 810 mi­ consilierilor militari că Indonezia
liniază puternica expresivitate menii muncii din Japonia vor tare, legată de înfăptuirea fe­ lioane mărci. Potrivit unor cal­ „ar putea fi inclusă în
şi măiestrie cu care artista ro- precum şi opinia^ publică pro- primi primul „dar“ — majora­ brilă a planurilor de înarmare a cule preliminare, scrie ziarul, S.E.A.T.O.“. Această declaraţie
inînă a interpretat bucăţi mu­ gresistă din ţară, noul buget rea taxelor la curent electric cu Bundeswehrului. Potrivit date- în cursul lunii martie aceste a stîrnit indignarea opiniei pu­
zicale de Mozart, Puccini, care se ridică la 1.412 miliarde peste 10 la sută, la gaze — cu lor ziarului „Die Welt“, în ia- cheltuieli au atins o cifră uria- blice indoneziene, care sprijină
Strauss şi de compozitori so­ yeni este orientat spre întărirea 15—20 la sută, taxele pentru şă — 2,25 miliarde mărci. politica de neutralitate dusă de
vietici. Specificul naţional şi politicii de reînarmare a ţării r^dio — cu 27 la sută. Preţul guvern.
tezaurul muzical ale poporului pe baza ofensivei continue îm­ ziarelor va creşte cu peste 20
romîn au fost prezentate în mod potriva nivelului de trai al ma­ la sută. Se aşteaptă de aseme­ au subliniat că întreaga inte­
strălucit în romanţele şi cînte- selor largi de oameni ai mun­ nea o majorare a preţurilor la lectualitate din Africa trebuie
celo compozitorului romîn Bre- cii din Japonia. Acest buget — să se încadreze în mod activ în
diceariu. cel mai mare din perioada post­ numeroase mărfuri de larg con­
belică — alocă pentru scopuri
militare peste 153 miliarde yeni, sum, majorarea tarifelor la tran­
cifră care depăşeşte cu aproa-
pe 34 miliarde yeni cheltuielile sportul feroviar şi orăşenesc,
precum şi majorarea chiriilor. lupta împotriva colonialismului
pentru eliberarea economică şi
-------------- .................= «,*......... .. .........................
Indonezia respinge presiunile S.E.A.T.O. PRAGA. — Uniunea Scriito- putaţilor din Uruguay deputa- politică a ţărilor din Africa.
rilor din Cehoslovacia a orga- tul Arismendi, din partea parti- LONDRA. — După cum re­
DJAKARTA 3 (Agerpres) în ­ „Unii, a declarat Vafr’b Va- nizat la 2 aprilie la Praga un dului comunist, a protestat îm-
cercările continue ale blocului iiab, conducător al partidului miting consacrat problemei ger- potriva exploziilor cu arma nu- latează agenţia Reuter, în faţa
agresiv S.E.A.T.O. de a atrage „Nahdatul Ulama“, pot să nă­ mane, la care au participat seri- cleară efectuate de Statele U- clădirilor instituţiilor guverna­
Indonezia în orbita sa întîmpină zuiască la orice dacă le place, itori, pictori, oameni ai mun­ mentale din White Hali — Lon­
namul de sud, şî acolo.mişcarea o hotărîtă rezistenţă în cercurile însă problemele politicii externe cii din capitala Cehoslovaciei. nite în partea de sud a Ocea­ dra — a continuat demonstraţia
de protest ia amploare. In pro­ politice şi ale opiniei publice din a Indoneziei le rezolvă numai Au luat cuvîntul cunoscuţi re­ nului Pacific. Arismendi a ară­ studenţească care a început la
vinciile Min Turn. Bin Turn şi în Indonezia. Indonezia. Ea nu se va alătura prezentanţi ai vieţii culturale din tat primejdia pe care o consti­ 1 aprilie în semn de protest îm­
alte regiuni din Vietnamul' de blocului S.E.A.T.O. Cehoslovacia, oameni ai mun­ tuie aceste experienţe pentru potriva arestărilor în masă ope­
In declaraţia sa în legătură cu cii de la uzinele din Praga, pre­ viaţa şi sănătatea populaţiei din rate în rîndul membrilor Con­
sud şi central au apărut mapi- această problemă, preşedintele Ziarul „Suluh Indonesia“, or­ cum şi oaspeţi din R. D. Ger­ Uruguay. La insistenţa lui, Ca­ gresului Naţional African şi
feste în care sînt înfieraţi uci­ Comisiei parlamentare pentru mană. Vorbitorii şi-au exprimat mera deputaţilor' a hotărît să împotriva masacrării africani­
gaşii americani şi ai lui Ngo problemele Apărării, Mansur, a gan al partidului naţional din îngrijorarea faţă de creşterea transmită acest protest comi­ lor din Nyassaland şi Rodezia
Dinh Diem. In multe sate .din subliniat: „Majoritatea poporu­ militarismului şi a spiritului re­ siei pentru problemele interna­ de nord.
Vietnamul de.sud şi central.au lui indonezian şi guvernul său Indonezia, respinge într-un a r­ vanşard în Germania occiden­ ţionale ale camerei.
avut loc mitinguri la care locu­ se află pe poziţia unei politici ticol de fond noile încercări de tală, faţă de înzestrarea Bun­ CAIRO. — Secretariatul per­
itorii au' relatat despre atrocită­ externe active, independente şi a exercita presiuni asupra Indo­ deswehrului cu arma atomică. RIO DE JANEIRO. — O de­ manent al Consiliului de soli­
ţile săvîrşite în lagărul de con­ de neaderare la vreunul din pac­ neziei. Ar fi o iluzie de a spera legaţie de conducători sindicali daritate a popoarelor din Asia’
centrare de la Fu Loi şi alte cri­ tele militare, inclusiv ia la o aderare a Indoneziei la MONTEVIDEO. — In şedin­ din oraşul Sao Paulo, impor­ şi Africa a hotărît ca anul a-
me săvîrşite de autorităţile sud- S.E.A.T.O.“. S.E.A.T.O., avertizează ziarul. ţa din 1 aprilie a Camerei de- tant centru comercial din Bra­ cesta „Ziua Algeriei” să fie săr­
vietnameze. zilia, s-a adresat preşedintelui bătorită la 18 aprilie.
ANKARA. — La Angara a
Braziliei, Kubitchek', repetînd sosit mareşalul de aviaţie Wi-
cererea lor de a se opri scoate­ liam MacDonald, comandantul
totul altă natură decît cele pe care să se nască printre privilegiaţi. Iar oane de şomeri au pierdut dreptul la medie 10 pe zi. Cauzele sinuciderilor 1 rea din ţară a profiturilor reali­ suprem al forţelor militare ae­
le-ar fi dorit ei. „Lumea liberă" s-a oamenilor muncii de rînd, fiului de ajutoare de şomaj care sînt acordate sînt, de regulă, lipsurile, sărăcia, şo­
deschis în faţa lor ca o lume cu to­ muncitor, de ţăran, de intelecte al, numai un timp anumit. în Slaicle majul. zate de pe urma investiţiilor de riene ale Angliei în Orientul
tul amăgitoare, o Iunie a inşefăciu. toată această lume a iniţiativei li­ Unite există regiuni întregi denumite
nii josnice, a egoismului murdar, a bere. le apare sub o înfăţişare cu to­ regiuni „moarte" deoarece întreaga In Germania occidentală şi in Ita. capital străin. Ei au cerut de- Mijlociu. El se va întîlni cu
umilirii omului simplu. Ei au văzut iul diferită. populaţie a acestor regiuni şomează, lia există de asemenea sute de mii
această lume unde se dă o luptă crln- Drumurile ţării sînt pline de oameni de şomeri. Mii de tinere pe care foa­ asemenea preşedintelui, naţio­ reprezentanţii comandamentu­
cenă pentru existenţă, în care soar­ Din punct de vedere economic Sta­ care rătăcesc în căutare de lucru. mea le sileşte să se prostitueze, mit
ta unui om tinăr, viitorul lui, dacb el tele Unite sînt o ţară înfloritoare. de tineri nu ştiu ce să facă. nalizarea băncilor străine şi lui suprem al armatei turceşti
nu face parte din sfera îngustă a Ele produc „pe cap de locuitor" mult Pentru sistemul capitalist este ca­
celor bogaţi şi privilegiaţi, sîm la mai multe bunuri decît oricare alt racteristică repartizarea inegală a bu­ Ţările „lumii libere“ sînt ţări unde acordarea de credite pentru mi­ şi va vizita obiectivele militare
voia înlîmplării — dacă va avea stal Dar, la noi, orice om, daca el nurilor. Unii au tot ce doresc, iar universităţile sînt pentru cel bogaţi,
şanse — se va ridica la suprafaţă, nu este leneş şi nici prost, poate să-şi ceea ce au le este peste măsură de unde cariera unui om de stat este cii producători. de la Eskisehir. ?
dacă nu, se va duce la fund. cîştige existenţa. La noi orice om prisos, în timp ce altora nu le ajunge apanajul unei anumite case de oa­
poate obţine de lucru şi îşi poate ceea ce au, sau nu au absolut meni privilegiaţi, unde accesul la ROMA. — Participanţii la BAGDAD. — Generalul Ab-
Zeci de mii de oameni caută za- forma o profesiune. In America însă nimic. Timp de decenii o inaie funcţiile bine retribuite din industrie, cel de-al II-lea Congres mondi­ di, guvernatorul militar al Ira­
din bănci, din comerţ este închis er­ al al scriitorilor şi artiştilor ne­ kului, a ordonat confiscarea a-
metic pentru „plebe“, — pentru fii gri din ţările Africii, care a a- verif a 38 de participanţi la
de muncitori, pentru fiice de ţărani. vut loc la Roma, au adresat un complotul antiguvernamental
Nimic de sp u s: riguroasă reparti­
zare. Şi nici nu ai măcar cui să te apel compatrioţilor lor în care de la Mossul.
plingi...
LUMEA LIBERA 4 4 , DUMINICA 5 APRILIE 1959
Şomajul este o tragedie nu numai
99 pentru aceia care „nu au avut r.oioc", Spectacole cinematografice
care n-au putut să-şi găsească de lu­
în adevărata el lumină cru. El este o tragedie a tuturor oa­ DEVA: Vraja dragostei; PETRO­ Un condamnat la moarte a evadat j
menilor muncii. Existenţa unei uri­ ŞANI ; Razia, Surorile; ALBA-IULIA: P A R O Ş E N IC h em area văzduhului (
darnic de lucru. Orice, numai luau de N. SERGHEEVA parte din tineretul american ajuns la aşe armate permanente de şomeri re­ Fata cu chitara; Afazică cu bucluc; ZLATNA: Chemarea văzduhului) BA-<
vîrsta cînd un om normal trebuie sâ prezintă un mijloc de presiune fi in­ ORAŞTIE : Continentul pierdut; HA­ RU MARE: Călătorie peste trei mări ţ
lucrurile stau cu totul altfel. Şi „ca­ înceapă să lucreze, să-şi cîştigc exis­ fluenţă asupra oamenilor muncii. ŢEG : S-a întîmplat la Penkov; LONEA: Comunistul > GAL'AN: In­
Propaganda burgheză caută să-şi petele de locuitor“ sînt acolo diferite. tenţa, să-şi creeze o familie, să aibă Este un mijloc de reducere a sala­ BRAD: Rita; SEBEŞ: Fiul; 1LIA: tr-un magazin universal ( APOLDU
croiască drum spre sufletul tineretu­ Unele „capete de locuitor“ trăiesc în copii, să-i îmbrace şi să-i hrănească, riilor, un mijloc de constrîngere la Alo!...aţi greşit numărul; SIMER1A: DE SUS : Dacă nu e una e alta.
lui din ţările socialismului infăţişîn- palate, vile luxoase, şi călătoresc cu trec printr-o situaţie tragică neştiind supunere, deoarece concedierea ame­ Alo 1... Aţi greşit num ărul; TE1UŞ :
du-i o imagine atrăgătoare a vieţii iahturi proprii, fac baluri ce costă cum să se aranjeze. ninţă pe oricine ar îndrăzni să con­
din Occidenl, prezentînd-o plină de sute de mii de dolari şi îşi Îmbracă R A D \O
bucurii, lipsită de griji, liberă de Un exemplu: Japonia, ţară al că­ trazică stăpînul şi să gîndească altfel
orice obligaţii. Această viaţă este în. soţiile cu blănuri scumpe. Alie rei popor este extrem de harnic. Şi Programul I : 7,45 Afazică popu­ ALelodii populare romîneşti executată
făţişată în filme, lăudată în cupletele ce constatăm în această tară ? Dez­ decît doreşte acesta. lară romînească ; 8,30 Ghid muzical j la nai de Ion O prea; 10,00 Afazică
debitate sub acompaniamentul jaz- „capete de locuitor" dorm sub voltarea economiei capitaliste este în­ 10,00 Muzică) 11,15 Melodii populare uşoară; 13;15 Afazică populară romî­
zruluî, această viaţă' este prezentată soţită de o creştere colosală a şoma­ Este groaznic să trăieşti într o lu­ romîneşti i 13,15 Muzică uşoară de nească; 14,15 Voci celebre; 14,45
în reclamele stridente din revis;e!e poduri şi îşi acoperă trupurile firave jului. In prezent în Japonia, din cei compozitori rom îni; 14 00 De toate „Cine ştie, cîştigă“ ; 15,30 In vîrtejul
elegante şi în romanele bulevardiere. me unde nu ai siguranţa zilei de pentru to ţi; 15,05 „Voci de primăva­ jocului; 16,30 Concert de estradă)
Tolodată se trece insă sub tăcere cu zdrenţe. 64.000.000 de oameni apţi de muncă ră“ — muzică de estradă; 15,35 Mu­ 18,30 Gîntă Afaria T ănase; 19,35 Mu-l
principalul. Se trece sub tăcere fap- Anul acesta, în ianuarie, potrivit miine, unde nu ştii niciodată ce se zică instrumentală de Afazart; 16,00 zică uşoară imprimată pe discuri „E-:
tul că ceea ce este atrăgător în viaţa în vîrstă de la 15 ani în sus, fiecare Gîntece şi jocuri, populare romîneşti; lectrecord"; 20,05 Concert de muzi-
datelor Ministerului Muncii, în Sta­ va întîmpla cu tine peste o lună, 18,15. Drumeţii veseli; 19,05 Muzică, că populară romînească; 20,35 Muzici
tele Unite existau 4.724.000 şomeri. al şaselea locuitor este şomer loial uşoară; 19,30 Teatru la microfon: de dans; 21,45 Emisiune literarăi
In afară de aceasta cîteva milioane peste un an... „Filonul de •aur“ de Lev Levin;, 21,15 22,00 Afazică de d a n s ; 22,30 Muzică
de muncitori lucrau săptămînă în- Album de romanţe; 21,45 Afazica de operetă.
complectă de muncă şi prin urmare
uşoară; 22,30 Muzică de dans. Pro­ BULETINE DE ŞTIRI: 6,30; 13,00)
gramul II: 7,00 Melodii populare ro- 19,00; 22,00; 23,52; (programul I) *
m ineşti; 8,30 Jocuri populare romî­ 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (programul
neşti ; 9,00 Dansuri simfonice; 9,45 11).