Page 18 - 1959-04

Pai?. 2 ¦gţHpqaainjyşny^muMwţ^'ţyjiiţ ^ jqAijBţarai druM m 'smimsM ULui aareraw«isar^gwyM^jggaTOBairo Nr. 1334
«SBESSBEQnDBSBSBDHHDflBEBBZaBSRBBSinRnanBS

in U. R, S, S. se constru ie şfe :

S lilE lftiS C C

La Academia de Ştiinţe a în prezent 50 milioane de lu­

U.R.S.S. se lucrează la realiza­ crări ştiinţifice. Numărul titluri­ 0
rea unei maşini de tip nou pen­ lor de cărţi şi reviste sporeşte 3
tru înregistrarea şi prelucrarea în fiecare an cu aproximativ 1

iniormaţiilor ştiinţifice. Maşina 200.000. Nimeni nu poate citi La o distanţă de 43 km. de de M. ANDROÇINIKOV -1 Intre fluviul siberian Irtîş pî­
aceasta reprezintă un fel de toată această literatură. Nu de­ centrul Moscovei, in direcţia
„memorie“ mecanică în care cu­ geaba oamenii de ştiinţă spun nord-vest, în apropiere de gara de spălat etc. La construirea 3 nă Ia Karaganda, mare centru
vintele, formulele şi alte infor­ că azi este nrai uşor să faci o t Kriukovo, s-a început construi- economic al Kazahstanuiui, se
maţii apar sub formă de sem­ descoperire decît şă afli dacă ea rea unui oraş-satelit căruia i tului corespundea perfect pro­ de lucru de cinci zile. Un spa­ noilor ateliere se va tine seama 1 va construi un canal lung de
nale electrice. Cercetătorul pe nu a fost făcută şi descrisă îna­ s-a dat numele de „Sputnik". iectelor lor. Dealtfel, ei aveau ţiu special este rezervat ace­ de cerinţele moderne. 450 km, Canalul va traversa un
care î! interesează o anumită inte. Fondul mondial al infor­ Acest nume i s-a dat provizo­ deja o anumită experienţă în lora care doresc ca în timpul vast teritoriu secetos şi va per­
informaţie ştiinţifică formulează maţiei ştiinţifice este mai pre­ riu pentru că el se construieşte construirea unor oraşe de a- lor liber să se ocupe cu grădi­ Deocamdată se trasează căi­ mite să se irige zeci de mii de
întrebarea care, tr.ansformîndu- ţios decît orice rezervă de aur, în apropierea capitalei, ca şi le de acces în viitorul oraş. în ­ hectare de pământ înţelenit. Tot­
se în semnale electrice, ajunge uraniu sau diamante. Tocmai alte zece orase-sateliti care odată va fi rezolvată problema
la „sistemul de adresă“ al „me­ pentru exploatarea acestei bo­ cest gen, deşi mai mici, ceea năritul. Acestora li s-au rezer­ treprinderile de construcţii au alimentării cu apă a regiunii in­
moriei“. Alte semnale sînt e- găţii sînt necesare „memoriile“ [ vor fi ridicate într-un viitor a- dustriale Karaganda unde se
mise imediat de o anumită ce­ mecanice. Maşina care se cons­ ce le-a permis să elaboreze vat terenurile cele mai fertile. şi început să producă elemen­ construiesc o mare uzină meta­
lulă a „memoriei“, transmiţînd truieşte în U.R.S.S. va putea propiat în jurul oraşului. Dar planurile unui oraş unde să te prefabricate pentru casele
răspunsul respectiv. citi nu 2, ci 10.000 de cuvinte domnească lumina şi liniştea. Locuitorii „Sputnik"-ului îşi „Sputnik"-ului. In 1962, Mos- 3
pe secundă. Maşina de memo­ nu este exclus ca noul oraş vor putea petrece timpul liber cova îşi va avea primul său ^
Prof. L. Gutenmaher a decla­ Toiul p e n tru ©m pe stadionul situat în apropie­ satelit. Acesta va fi urmat de 3
să-şi păstreze acest nume. re de rîut Shodnaia. Cu sigu­ al doilea, apoi de al treilea... ^
Cînd cunoşti aceste planuri, ranţă că această amplasare a
constaţi că arhitecţii au căutat stadionului va atrage după si­

să construiască un oraş care ne o mare dezvoltare a sportu-.

rat că oamenii de ştiinţă sovie­ rare va putea citi cu timpul C îm p Itfosr penîru să traducă în viaţă ideile pla­ rilor acvatice deşi, fireşte, nici ACTUALITĂŢI lurgică, întreprinderi ale indus­
tici urmăresc realizarea unei ma­ toată literatura ştiinţifică creată nului septenal. Tipurile de lo­ celelalte sporturi nu vor fi ne­ triei chimice, textile, etc.
şini de memorare care să poată pînă în prezent de omenire, plus glijate. O linie de autobus-ex- CULTURALE
păstra acelaşi volum de infor­ ceea ce creează an de an oame­ a rh jie c fî cuinţe au fost alese în aşa fel pres care va lega „Sputnik“-ul In prezent, se examinează cî­
maţii ca şi memoria omenească. nii de ştiinţă, inginerii, geniul de Teatrul Mure din Moscova ii teva variante de proiecte în sco­
Cercetarea scoarţei cerebrale a întregii omeniri. Cînd maşina De data aceasta, arhitecţii Incit familiile să dispună de va complecta mijloacele de 9J> pul rezolvării problemei alimen­
va fi terminată se vor introduce au putut da curs liber imagi- tot confortul, care nu se limi­ transport care fac legătura cu tării cu apă a Kazăhsţanului
arătat că ea este compusă din modificări şi în tipărirea cărţi­ [ naţiei lor. Ei nu au mai fost tează numai la camera de baie centrul capitalei. De curînd în Italia a apărut central.
10-15 miliarde de neuroni — e- lor. In afara ediţiilor obişnuite, sau ia bucătăria înzestrată cu o carte intitulată „Valea plîn-
lemente simple care pot păstra ele vor trebui să apară şi în Cme va Socus îrs o r gerii“. Această lucrare a fost Cel mai avantajos din aceste
cantităţi uriaşe de informaţii. forma necesară pentru citit cu [ îngrădiţi de un ansamblu ur- tot felul de aparate electrice alcătuită de Dina Rimaldi din proiecte este considerat aşa-nu-
Viaţa omului este însă prea maşina. Acumulînd un volum La această întrebare, 1. Lo- scrisorile copiilor de muncitori miţa variantă Sidertî. Potrivit
scurtă pentru a putea înmagazi­ imens de informaţii, „memoria“ t ban deja format în anumite de uz casnic. Fiecare aparta­ voiko, arhitedul-şef al Mosco­ din împrejurimile oraşului Nea- acestei variante, traseul canalu­
na toate cunoştinţele pe care le mecanică va da instantaneu răs­ vei răspunde : pole. Imediat după apariţie vo­ lui va începe în apropiere de
poate păstra creerul său. Dacă punsuri la problemele pentru re­ L epoci, nu au mai fost nevoiţi ment va avea un balcon pe lumul a stîmit discuţii furtu­ oraşul Pavlodar şi trecînd prin
un om va citi cu viteza de două zolvarea cărora ar îi necesară partea însorită a clădirii, scă­ — Fireşte, numai moscoviţi! noase. valea rîului Sidertî, se va ter­
cuvinte pe secundă cîte 12 ore munca a ş,ute de mii de oameni i să respecte anumite tradiţii şi rile acestor locuinţe cu trei e- O serie de întreprinderi indus­
pe zi, timp de 50 de ani el va de ştiinţă timp de mai mulţi l taje vor urca în pantă lină, triale vor fi mutate din capi­ Gunoscutul scriitor Garlo Le- mina la rîul Nura, în apropiere
putea citi cel mult 18.000 de ani. Noua maşină va însemna L forme. ' Ei aveau în faţa lor o iar în curtea fiecărei case va tală în „Sputnik". Arhitecţii vi, care semnează cuvîntul in­
cărţi de cîte 300 pagini, cu alte o adevărată revoluţie în dome­ fi o grădină cu flori, alei cu le-au rezervat un spaţiu spe­ troductiv, scrie prii:Jre altele: de Karaganda. Canalul va tre­
cuvinte circa 1,5 miliarde cu­ niul productivităţii muncii inte­ L suprafaţă de aproape 2.000 ha., cial, la o distanţă de 2 km.
vinte. lectuale. t acoperită cu păduri şi tufişuri, de cartierele de locuit. între­ l „Este o carte excepţională, un ce prin Ekibastuz, regiune unde
prinderile vor fi transferate document dureros care te obli- se exploatează cărbunele prin
Omenirea a adunat însă pînă [ un rîu şi un eleşteu. Două şo- arbori şi un mic bazin. Cartie­ împreună cu muncitorii lor. gă să reflectezi adînc... Aceste
J- sele parcurse de autobuse şi rele de locuit vor fi situate la Bineînţeles, cei care doresc, scrisori ne silesc să ne dăm metoda Ia zi, şi lingă Boşekul
l o cale ferată asigură comuni- întretăierea căilor de comuni­ pot rămîne la Moscova. Dar seama cîte mai avem de făcut — un mare zăcământ de cupru
jr caţiile între „Sputnik" şi Mos- caţie. Arhitecţii au proiectat nu încape îndoială că de în­ mergînd pe căi cu totul noi, ca
10 cartiere de locuit, — micro- dată ce oraşul va fi construit, să eliberăm pe copiii noştri de şi molibden a cărui exploatare
apăsarea acestei lumi îngrozi­ va începe în cursul septeqalujm,
[ cova. Alegerea amplasamen- raioane, — care vor fi locuite toare“.

L rzJ \— I \^-J i__/ i— t \—/ 1—f i—1 1— t \— I <—/ t de cîte 6.500 persoane fiecare.

! In afară de centrul comer-

[ cial, unde vor fi situate marile

l magazine, un restaurant, o

j~ piaţă acoperită, cinematogra-

l fele şi edificiile publice, fie-

Vizita noastră la casa din cui în pereţii de masă plastică, L care dintre aceste microraioane iar noile apartamente îşi vor

mase plastice a început la Insti­ de K. KOSTIN şi S. VIKTOROV cum se poate atîrna un tablou ? [ îşi va avea grădiniţele sale de aştepta locatarii, nu se va găsi

tutul „Mosproiekt“. Am urcat la calcule preliminare, casa din Constructorii au găsit şi la a- ţ copii, creşe, magazine atimen- nimeni care să refuze să se
etajul V, unde l-am întîlnit pe mase plastice va fj de 5-6 ori mute aici .
Mark Ozernov, inginerul-şef al mai uşoară decît una similară ceasta o soluţie. Locatarilor li ^ tare, brutării, spălătorii chi-
atelierului nr. 6. construită din cărămidă. Şi fi­ se vor înmîna un fel de cîrlige Oraşele-satelit. vor permite
din masă plastică, care se vor I mice şi şcoli. Totul s-a prevă­ descongestionarea Moscovei de
— Doriţi să vedeţi casa din
lipi cu un clei anumit. Acestea zut în aşa fel, ţncît locuitorii
cartierului să aibă la îndemînă întreprinderile industriale si­
mase plastice? V-o arăt îndată... reşte, va fi mai solidă, deoarece vor înlocui cuiele obişnuite.

Ş.i el ne-a condus în atelier, masele plastice sînt mai rezis­ Prima casă din mase plastice tot ce le trebuie. tuate în centrul oraşului. In
mai bine zis în acea parte a lui tente decît cărămida. Totodată cu 60 de apartamente va înce­ S-a ţinut seama de aseme­ „Sputnik“ se vor muta uzina
pe care cineva a numit-o „col­ blocurile din mase plastice nu pe să se construiască în curînd mecanică şi fabrica de ceasor­
ţul masejor plastice“. Aici a a- se sfarmă, nu trebuie să fie la Moscova, în raionul Izmailo- nea de faptul că „Sputnik"-ul nice, cîteva fabrici de confec­
vut loc prima noastră cunoştin­ vo. Apoi se va construi o clădire va fi locuit de oameni care nu ţii, de articole de uz casnic, de
ţă cu mhterialele de construcţie vopsite, se asamblează foarte pentru Institutul de cercetări vor lucra mai mult de şase sau materiale plastice, de maşini
din mase, plastice ale căror pro­ uşor. Gele mai grele elemente ştiinţifice în domeniul maselor şapte ore pe zi, cu săptămâna
prietăţi ntiraculoase au sugerat cîntăresc în total aproximativ plastice. —1 1—r .—1 1— r v.
arhitecţilor şi inginerilor ideea 350 kg. Un bloc exterior este şi t \ I / u—t «—/ «— I >—1 1 / i— t \— f ^— ! -~J \-
mai uşor — nu cîntăreşte mai
de a construi din materiale sin­ mult de 140 kg. Un asemenea
tetice o casă cu mai multe etaje. zid aproape nu lasă să treacă
Arhitecţii au început să lucre­ căldura; conductibilitatea lui
ze la elaborarea proiectului cu termică este de 12-14 ori mai ! v y' Rx-• V . v

o oarecare îndoială. In acelaşi mică decît a unui zid din că­ Dacă ritmul mediu anual de şi 72.000.000 metri cubi de ga­ In anii septenalului, producti­
timp, la Institutul de cercetări rămidă. creştere a producţiei industriale ze naturale.
ştiinţifice în domeniul maselor (de 8,6%) prevăzut de planul vitatea muncii va trebui să
plastice se verifica calitatea vi­ Am vizitat apoi apartamente­ septenal va îi depăşit în fiecare yr
itoarelor materiale de construc­ le experimentale. Duşumelele an cu 1%, acest lucru va da po­ crească de două ori în colhozuri, In U.R.S.S. s-a construit un nou tip de aero-sanie — „Sever 2« des­
ţie. strălucitoare care nu trebuie lus­ sibilitatea ca în 1965 să se obţi­ In apul 1958 productivitatea iar în sovhozuri cu 60-65%. In tinat transportului călătorilor, poştei şi bagajelor în Extremul Nord şi Ori­
truite, pereţii plăcut coloraţi, ca­ nă o producţie industrială supli­ muncii muncitorilor din indus­ colhozuri creşterea productivită­ entul îndepărtat. Viteza de exploatare a aero-saniei sovietice, înzestrată cu
Astfel!, în colaborare cu chi- re nu trebuie să fie vopsiţi sau mentară de peste 130.000.000.000 trie a crescut în comparaţie cu ţii muncii cu 1% va însemna o motor de aviaţie de 260 c.p. şi cu o elice reversibilă cu 3 pale în între­
miştii, arhitecţii au început lu­ tapetaţi, plafoane luminoase. ruble, iar pe toţi cei 7 ani — de 1913 de aproximativ 10 ori, deşi
crările în vederea construirii pri­ Din mase plastice sînt executate peste 440.000.000.000 ruble. durata zilei de muncă a fost re­ o producţie suplimentară de gime de metal, e de 50—60 km. pe oră, iar .cînd circulă pe zăpadă uni
mei case cu patru etaje din Uni­ cercevelele şi „sticla“ ferestre­ dusă simţitor. Anul trecut, în
unea Sovietică, executată numai lor, mesele şi scaunele, covorul ix comparaţie cu 1940, productivi­ 50.000. 000 puduri de cereale, formă — de 100 km. pe oră. Pentru asigurarea unui glisaj mai bun, tăl­
din mase plastice. şi grătarul ventilatorului, mîne- tatea muncii în industrie, soco­
rele ferestrelor şi chiuveta, cor­ In 1957 creşterea cu 1% a tită pe cap de muncitor era de 1.000. 000 chintale de carne, a- pile aero-saniei sînt confecţionate din polietilen. Cabina e fncălzit.ă cu un
Proiectul prevedea ca totul, nişele şi pervazele — într-un productivităţii muncii îaminoriş- 2,6 ori mai mare, iar în cons­
în afară de fundaţie şi de cons­ cuvînt totul. tilor a dat posibilitatea să se trucţii de 2,4 ori. proape 9.000.000 chintale de lap­ calorifer special. In foto: Noul tip de aero-sanie sovietică.
trucţiile de susţinere, să fie e-
xecutate din mase plastice : a- încercarea elementelor de obţină pe an laminate suplimen­ •k te. (Agerpres).
coperişul şi pereţii, duşumeaua construcţie ale viitoarei case s-a
şi plafonul, conductele de apă desfăşurat cu succes. A reieşit tare necesare pentru producţia a Potrivit calculelor economişti­ Acum cîteva zile am visat de-afară aud zgomot de paşi mai tare. Una! Două! Trei!...
şi izolaţia hidrofugă... că sticla din material plastic lor, depăşirea cu 1% a planului un vis tare urît. Şi-acum mă-n- şi glasuri de oameni. Mă în­ Ce folos? Cineva, un altul, e
este tot atît de rezistentă ca 50.000 de automobile, 70.000 de septenal de către industria Li­ grozesc cînd mă gîndesc la el. seninez, mă bucur. Un om se un adevărat as al dansului,
Ozernov ne arată un bloc oţelul aliat, că umplutura interi­ tuaniei, va permite să se obţină Cîteodată mi-astup ochii cu a- apropie de mine pe dibuite. Mă uit la el şi rămân stupe­
mare de dimensiunile a zece că­ oară a pereţilor „sotoplast-ul" tractoare, 10.000 combine şi o producţie suplimentară egală mîndouă palmele, semn că nu-l Nu-l văd, nu-l cunosc, dar in­ fiat. Îmi zîmbeşte ironic şi se
rămizi. — suportă o presiune conside­ cu producţia dată de întreaga
25.000 de maşini-unelte aşchie- industrie a republicii într-un an
— Ridicaţi-1, — ne spuse el. toare de metal.

~k

N-a fost greu de loc, tot blo­ rabil mai mare decît cărămida Ridicarea productivităţii mun­ înainte de cel de-al doilea răz­ vreau, dar parcă chiar atunci tru în vorbă cu el. Nici el nu avîntă parcă şi moi clrăceşte.
cul nu cîntărea mai mult decît şi betonul, că masele plastice cii cu numai 1% în întreprinde­ boi mondial. el stăruie mai mult, Uite, văc! ştie ce caută aici, în acest loc Mi-e necaz să turb. Nu mă las.
două cărămizi obişnuite. rile regiunii economice Saratov, î n . clipa asta, ca într-un ta­ sinistru. Nici unul nu ştie. Cu noi este şi un doctor ţ doc­
sînt incomparabil mai igienice la sfîrşitul septenalului va în­ Aproape două treimi din spo­ blou, toată scena visului. U- Bucuria mea a fost scurtă, torul Oclavian Bena din Bră-
Este lesne de imaginat cît de decît tapetele din hîrtie sau vop­ rul întregii producţii industriale neori rid de ce-am visat, dar căci cineva, cu o mină mare, nişca, un norm aior; normato-
uşoară va fi întreaga casă dacă selele de ulej. se va obţine datorită ridicării

ea va fi asamblată din as^me- Casele sînt într-adevăr fru­ semna 170.000 perechi de încăl­ productivităţii muncii care va uneori pielea mi se înţepoşea- nevăzută, ne adună ca un mag­ rul Gh. Anuţoiu de la

nea materiale ! Potrivit unor moase, dar cum se poate bate un ţăminte, 2.300.000 metri ţesături creşte în anii septenalujui cu zâ şi părut mi se face măciucă. net pe toţi şi, dezbrăcaţi, ne T.R.C.L.FI. Deva şi încă cîţi-
--------- -------- eusas------------------- 45-50%, iar fiecare procent este E tulburător pe unele locuri. înghesuie pe o uşă cu un scîr- va de care nu-mi mai aduc a-

egal cu o producţie suplimentară Vi-l povestesc. ţîit răscolitor, lugubru. O în­ minte precis. Toţi dansăm,
în valoare de 1.000.000.000 ru­
ble. Se făcea că era o zi fru­ căpere rece, de gheaţă, ne fa­ pe-titrecute. Nici unul nu se
moasă, cu soare plin şi căldu­ ce călduros primirea, Ne ui­ lasă. E un adevărat infern. Cel
Creşterea productivităţii mun­ ros. Minat de un interes per­ tăm speriaţi, unul în celălalt mai bun dintre noi rămîne însă
cii va fi asigurată prin mecani­ sonal, ajung pe un loc stra­ şi înaintăm cu teamă. O plo­ acelaşi. Pate a fi tov. Abraham
zarea producţiei. In 1965, în niu. O sală mare, parcă fără aie de apă rece căzută din pla­ Ladislau, directorul întreprin­
Lituania vor intra în funcţiune pereţi, mă împresoară, îmi în­ fon ne dă ghes, ne face neas­ derii de gospodărie orăşeneas-
70 de noi întreprinderi şi secţii chide lumina zilei şi-mi astu­ tâmpăraţi. Începem un adevă­ că din Deva, care ne sfidea- {
cu un înalt nivel de mecanizare. pă dintr-o dată răsuflarea cu rat dans drăcesc. Ploaia înce­ ză pe toţi. 11 înir-o vervă greu
In afară de aceasta, în fabricile un aer greu, un aer de mort. pe să alterneze de la minus de întrecut. II. privim cu aten­
şi uzinele existente s-a prevă­ Peste tot, în toată încăperea clouă grade, la aproape plus ţie şi admiraţie: „Ce artist",
zut să se utileze 100 de linii asta mare, un singur om — 100 grade. îngheţăm şi ne fri- Ne entuziasmăm fără regrete.
automate şi 230 de conveiere şi eu. O linişte sinistră de cu­ gem Intr-urm, adunaţi, de tea­ Uraa! Uraa ' Strigăm cu toţii.
cuvăi ce domină nestingherită, mă, toţi într-un colţ. Dansăm Şi-n iureşul acesta de „IJra!“,
linii de producţie în flux şi să mă tulbură, mă dezorientează. într-un ritm trepidant, infer­ simt cum din tavan îmi cade
se instaleze mii de strunguri au­ Tresar şi încerc să mă întreb nal.. Picioarele îmi umblă ca o placă grea drept în moalele
unde mă găsesc şi ce caut aici nişte mecanisme electrice. Mă capului. Era gata să mor, dar
tomate şi semiautomate. în locul acesta atît de puţin uit la picioarele ortacilor şi înainte de-a o face, m-am tre­
prietenos. E greu însă. Bui­ văd că au ceva. asemănător zii. Ce bine! Mă uit în jur şi
? măceala a început să pună stă- în ele. Ne întrecem ca la un văd pe doctorul Octavian Be­
pînire pe mine. Sînt speriat. mare concurs. Dansul acesta na. îl văd. pe normaiorul
Colectivul combinatului textil Fac un pas şi întind mîinile să drăcesc ne usucă puterile pî­ Gheorghe Anuţoiu, îi văd pe
mă apăr de necunoscut. Mai nă la nesfirşit. Mă străduiesc toţi ceilalţi.. Nici unul nu lip­
din Taşkent a calculat că prin să sar pentru ca să nu mă în­ sea.
fac unul. Mîinile le ţin în sus, ...Dar Iov. Abraham Ladi­
ridicarea productivităţii muncii în dreptul ochilor, le mişc în­ treacă nimeni. Apa, care curge slau. nu mai era, el singurul.

cu 1% se va obţine zilnic o pro­ continuu în dreapta şi în stin­ pe noi din tavan şi care alier­ Ce regret. Era însă explicabil:

In R. Cehoslovacă se produc avioane „I.L.-14“. E vorba de un aparat cu două motoare care poate tran- ducţie suplimentară de 6.500 me­ gă şi înaintez cu prudenţă. iiea: ă de la gheată la clocot, ne aflam la baia populară din
sporta 32 de pasageri. Eie se reali zează pe baza documentaţiei sovieti ce şi a cîtorva perfecţionări cehoslovace.
tri ţesături. In decursul septe- In căutarea aceasta fără ne întărită. Simt că am şanse Deva.
Noile avioane sînt mult apreciate de piloţii liniilor aeriene cehoslovace (C, S.A.).
nahilui aceasta echivalează cu orizont, o uşă se deschide şi de cîştig. Sar şi mai tare, şi C. FLORIN
In foto: !Vedere generală a liniei de montaj a avioanelor „1.C.-14".
peste 16.000.000 metri ţesături,

din care se vor putea confecţio­

na rochii pentru 3,200.000 de
femei.