Page 2 - 1959-04
P. 2
Pact. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1330
¦MMaBnÉttewSfcaaéiat BBBBSBBBMBBPaflCBHBBBEl
M ic i a n t ln ă r in a fa r a c o n c n r s n in i „IUBIJI CÂRTEA'4
c^soG gôPoagtragxaooaoo aagÔ Q C^^ rscocQcgsgcasoaaoooooooaaoocxxxssoco^^ ofX500Q30Qgxxxxsc^x^x>oocoooo?xxxxx?tx>OPtîcoocxxxx?oogcxs ir** c ^ o t x ia ^ x x ^ x x y c ^ y c Á K X x x p '^ t
Concursul Jubifi carlea1, miaajloc Pyrfâfarl aiB io nsignei
.Prieten a?l ea«rtvL4v i
iiieM Eeducan; comunistă tíueretiilul 9
„Poţi deveni comunist nu cartea să devină cel mai bun muncit suficient pentru antre PROPÂGÂMDISTUl ţeleg şi mai bine linia fustă a parti
mai atunci cînd îţi îmbogăţeşti prieten şi sfătuitor, de a face narea masei mari de tineri de dului nostru privind politica de socia
memoria cu cunoaşterea între ca cititul literaturii să devină a participa la.concurs. Din con Vreţi să-l cunoaş lizare a agriculturii.
gului tezaur pe care l-a elabo o parte integrantă din activita trolul efectuat pe teren de unii teţi pe tînărul Te
rat omenirea“. Aceste cuvinte tea zilnică a fiecărui tînăr. membri ai comisiei regionale, ma Bujor ? Este AGSTAÎOAREA
adresate de marele benin eom- reiese că în unele raioane nu greu .să-i arăţi
somoliştilor, constituie Un în Ga urmare a măsurilor luate se ţin evidenţele participanţilor toate calităţile nu •r-.ylyvrr.Ş'KO'.'T'.|' Utemista Lia
dreptar preţios pentru munca de către comisiile concursului la concurs şi că au fost cazuri mai in cîteva fra Oprişa este iunc-
de creştere a tinerelor cadre, a „Iubiţi cartea“, în regiune s-au cînd s-au eliberat insigne fără ze. TotliŞi, şi aces
noii generaţii de comunişti, ca obţinut rezultate bune în antre examinarea participanţilor pe tea vin să demon : 'binară la Coo-
re sub conducerea partidului narea tineretului de a participa baze de proces verbal, ceea ce streze că este unul
participă cu entuziasm la mă la concurs. Din anul 1955 pî face ca insigna să-şi piardă ro I uetativn „Moţul“
reaţa operă de construire a so nă la sîîrşitul anului 1958, au lul stimulativ. Acest fapt este dintre cei mai buni
cialismului în patria noastră. fost înscrişi ta concurs un nu f din Baia de
măr de 61.454 participanţi, ceea dovedit de numărul mare de muncitori şi ute-
Unul din importantele mijloa ce reflectă că munca de popu I Oriş. lndeplinin-
ce de educare ale tineretului, de larizare a dat roade. Ntl ace Insigne care nu pot fi justifi mişti de la Coope
formare a conştiinţei comunis laşi lucru se poate spline însă rativa de producţie meşteşugărească 1 rîti-şi cit multă
te a acestuia este Cartea. Ea, despre continuitatea în desfă cate de unele raioane. De e- „Moţul" din Baia de CriŞ.
aşa cum a spus Maxim Gorki, şurarea concursului, fapt ce re ij conştiinciozitate De curînd, la biblioteca raională din Sebeş, s-au organizat
„ne învaţă să-l stimăm pe om iese din numărul mic de purtă xernplu, comisia orăşenească Mai întii trebuie arătat că, pen discuţiile firlale Sil cititorii sare au fost înscrişi la concursul
tru merite deosebite pe linie de or munca pe care „Iubiţi cartea“.
Hunedoara nu justifică un nu ganizaţie, a fost nUmit propagandist
la cercul „Să ne cunoaştem patria". i o duce, a cîşti- Printre cei care s-au prezentat bine pregătiţi au fost soţii
măr de 561 insigne, fapt ce do Metodele bune folosite, ca şi pregăti Oros, Lidia Jereghe, Cornel Fro nea, Marin luteş, Maria Ah-
| | gat Simpatia ti drone şi alţii.
nerilor de aici. In clişeu: Un aspect de ta îhmînarea insignei „Prieten
Atunci Cînd organizaţia U.T.M al cărţii".
a întreprins anumite acţiuni pa
trioticei tovarăşa Lia Oprişa, îrl
şi pe noi înşine, va da minţii tori ai insignei „Prieten al căr vedeşte lipsă de simţ de răs rea pe care o are, tiu făcut bar pre calitate de agitatoare, a mobi Cui a manen Comiiemi raional
şi sufletului aripile minunatului ţii“. Datorită slabei îndrumări pundere din partea comisiei şi zenţa tinerilor la aceSl cerc să fie lizat un măre număr de tineri B.I.PLHaţeg pcnfri antrenarea
simţămînt al dragostei faţă de şi insuficientului control al lipsă de control din partea bi in proporţie de sillă la sută. şi tinere, obţinînd frumoase re fiieitfilii 1st culmi literaturii
lume, faţă de om“. Gartea a de muncii comisiilor comunale şi roului comitetului orăşenesc zultate.
din întreprinderi, nu s-ait exa U.T.M. Asemenea cazuri mai Activitatea iov. Toma Bujor pe linie Prin grija organelor de partid ca Popa, casnică şi alţii. Re
venit astăzi un bun al întregu minat şi înmînat insigne decît sînt şi în raioanele Hunedoara de producţie este la fel de frumoasă. Despre această tovarăşă se
unui număr de 14.465 partici şi Alba. De pildă, în primul trimestru al a- mai pot spune încă multe lu
lui popor, fapt ce se concreti nultii acesta, a realizat economii ih
valoare de 2.647 lei. cruri frumoase, printre altele şi
zează prin condiţiile create de
Pentru îmbunătăţirea muncii faptul ca este purtătoare a in
partidul şi guvernul nostru, privitoare la desfăşurarea con
cursului „Iubiţi cartea“ este ne
condiţii care au asigurat pă panţi la’ concUrs. De aici reiese cesar să se ia măsuri pentru Pe Toma Bujor îl pasionează mitll signei „Prieten al cărţii“. şi de stat, în raionul Haţeg au zultate frumoase în această di
trunderea cărţii pînă în cele mai în primul rînd că în munca co popularizarea concursului, în cărţile. Pentru . faptul că a citit Multe fost luate- o serie de măsuri în recţie au obţinut şi organizaţiile
iîndepărtate cătune ale patriei misiei regionale s-au manifestat scrierea de noi participanţi şi cărţi, atît de la biblioteca cooperati EDUCATOAREA scopul creării unei puternice ba U.T.M, din raza comunei Sarnii-
noastre'. însemnate neajunsuri. Nii toţi asigurarea pregătirii şi exami vei cit şl de la cea sătească, a ajuns ze material-cuilturale şi sportive. zegetusa. Aici, în cursul anului
membrii comisiei regionale şi-au nării acestora. Să fie folosite să devină purtător al insignei „Prie Elisabeta Ro trecut au citit cărţi de la biblio
Pe lîngă asigurarea condiţii adus aportul concret în organi mai mult resursele locale pen ten al cărţii". tarii se ocupăr Astfel, s-au pus la dispoziţia tecă un număr de 486 tineri şi
lor materiale pentru răspîndi- zarea şi conducerea concursu tru confecţionarea de afişe mo în permanenţă oamenilor muncii de la sate 79 tinere, iar în anul acesta 267 ti
rea cuvîntului tipărit în masa lui. In urmă lipsurilor manifes bilizatoare, expoziţii de cărţi, 'COLECTIVISTA de creşterea şi; cămine culturale, 8 case de ci neri, dintre care 28 au deverul
oamenilor muncii şi în special tate, biroul comitetului regional popularizarea la staţiile de ra- educarea tineri-j tit, 4 colţuri roşii la G.A.G. şi purtători ai insignei „Prieten al
.în rîndurile tineretului, e nece U.T.M. a luat măsuri de reor dioficare, prin gazetele de pe Şi acum îşi adu- Jg lor din raionul 7 biblioteci săteşti. Acestea sînt cărţii“. Ga exemple bune putem
sar să se ducă o vastă muncă ganizare a comisiei, regionale. rete şi presa locală. Este nece cc aminte iov. Ius H a ţ e g . Fiind, dotate cu 68 aparate de radio, da pe ţăranca muncitoare Vio
pentru dezvoltarea dragostei ti In prezent, se observă o îmbu-, sar să se organizeze mai multe tina Sonoc de anul 3 patefoane, 98.322 volume de rica Albulescu, întovărăşitul A-
nerilor . pentru citit. Pentru rea nătăţire simţitoare a muncii. acţiuni de masă cu cartea ca : 1950 cînd a intraI membră în co-j diferite cărţi şi alte materiale. vram Aderian, tovarăşii Viorica
lizarea acestei sarcini, biroul Au fost luate măsuri de- tipă recenzii, prezentări de lucrări, în G.A.C. „11 Iu Radon i, Ioan Sip, Laurent iii
Gomitetului Central al U.T.M. rire a noi materiale de popu seri literare speciale pentru par nie" Bretea Mlife- mitetul raiortal;' Comitetul raional U. T. M., Zgîrcea, Ionel Petrescu, pionie
a hotărît organizarea concursu larizare a concursului, s-a sta ticipanţii la concurs, creîndu-se şană. Nu cunoşlea $ preocupîndu-se de educaţia co rul Adrian Axente şi alţii.
lui permanent pentru citirea li bilit organizarea de întîlniri ale astfel posibilitatea urmăririi fe prea multe lucruri U.T.M şi în bi5 munistă a tineretului, a orientat
teraturii de către tineret, cu de scriitorilor cu tineretul. De a- lului cum citesc şi cum se pre la începui. învăţa activitatea organelor şi organiza In colaborare cu colectivele de
numirea „Iubiţi cartea“. El are semenea s-au luat măsuri pen gătesc concurenţii în vederea e- se numai 4 clase !f roul organizaţieij ţiilor U.T.M. şi în direcţia an bibliotecari şi cele de pe lîngă
menirea de a contribui lâ mo tru îmbunătăţirea muncii de xaminăr'iî. .’Lomfşfr!e" concursului trenării tineretului în cititul li căminele culturale, comisiile
bilizarea tinerilor în vederea ob control şi îndrumare a activi „Iubiţi cartea“ 'trebuie să anali primare. Cum a de ia şcoală me teraturii. In acest scop, o aten con&ürslllüi „Iubiţi cari a“ şi
ţinerii de rezultate tot mai bu tăţii comisiilor raionale, orăşe zeze cu mai multă regularitate intrat la colectivă a !ost trimisă la die Haţeg, această tînără mun ţie deosebită a fost acordată organizaţiile U.T.M. au între
ne în producţie, la învăţătură* neşti, comunale şi din întreprin felul cUm se desfăşoară con Bucureşti ca să înveţe şcoala de soco concursului „Iubiţi cartea“. prins o Série de acţiuni de ma
de a educa pe tineri în spiritul deri, cursul în cadrul raioanelor şi titoare. După aceea a urmat şcoala ceşte cu perseverenţă pentru ca Pentru popularizarea concursu să pentru a veni în ajutorul ci
atitudinii socialiste faţă de mun oraşelor. profesională de contabili agricoli la lui, organizaţiile U.T.M. au pre titorilor. Astfel, S-aU organizat
că, la întărirea frăţiei dintre Lipsuri s-au manifestat şi în Slănic-Prahova. Prinsese gustul citi elevii sa-şi însuşească materiile recenzii la cărţile prevăzute în
naţionalităţile conlocuitoare. O- activitatea comisiilor raionale, Concursul „Iubiţi cartea“ să tului. întoarsă ta colectivă, în orele predate, să devină oameni bine lucrat în adunări generale des bibliografia concursului „Iubiţi
perele literare prevăzute în re care nu au condus cil competen constituie o preocupare de sea libere, a .citit .„Pămînt desţelenit", pregătiţi. Dar Elisabeta Rota chise regulamentul concursului, cârtea“, cum sînt Mitrea Cocor
gulamentul concursului ajută pe ţă comisiile comunale, din între mă atît a organelor şi organi „Desculţ", „Gria înfrăţii", „Aşa s-a rii se ocupă şi de cei mici. Ca s-âil organizat adunări festive dé M. Sadoveanu, „Moromeţii“
tineri să desprindă pe de o par prinderi, fapt ce s-a oglindit în zaţiilor U.T.M. cît şi a tuturor călit oţelul", „Creşterea oilor", „Creş educatoare la grădiniţa de copii pentru înmînarea insignei „Prie de Marin Preda, „Pasărea Fur
te imaginea trecutului de sufe rezultatele slabe obţinute de a- bibliotecilor de pe cuprinsul re terea bovinelor" etc, Astfel a ajuns din oraşul Haţeg, caută să de ten al cărţii“ tinerilor café âil tunii“ de Petru Dumitrii!, „Tî-
rinţă şi luptă al maselor opri ceste comisii în înscrierea şi giunii, pentru a face din acesta Iov. Iustina Sonoc ca Ui anul 1957 prindă pe micuţi încă de pe a- citit volumele prevăzute în bi rtăra Gardă“ de A. Fadeev,
mate, să GUnoască tradiţiile, de examinarea participanţilor la un mijloc de seamă în educarea cum cu anumite lucruri frumoa bliografia concursului, au fost „Mama“ de M. Gorki etc. De
luptă ale poporului nostru* iar concurs. Astfel, slab a muncit comunistă a tineretului şi o im să devină ptirăloăte a insignei „Prie se. scrisé lozinci, organizate expo asemenea au fost organizate
pe de altă parte să desprindă comisia orăşenească Deva, ca portantă pîrghie de cunoaştere ten al cărţii". ziţii etc. consfătuiri cu participanţii, pe
imaginea luminoasă a prezen re în anul trecut, timp de două şi popularizare a măreţelor Trebuie adăugat că tov. Eli marginea cărţilor „Pe Donul li
tului, a luptei pline de abnega trimestre nu a înscris nici un construcţii socialiste din patria — Toate acestea — mărturiseşte sabeta Rotaru a primit în anul O preocupare mai mare în an niştit“, „Bijuterii de familie“-,
ţie a oamenilor muncii pentru tînăr purtător al insignei. De noastră. tovarăşă Sonoc — ih-au ajutai să in- 1956 insigna „Prieten al căr trenarea tineretului la cititul li prezentări de cărţi, seri literare,
construirea socialismului şi să asemenea, slab s-au preocupat ţii“, iar în anul 1958 a parti teraturii au aViit-o organizaţiile etc. Iniţiativa luată de organiza
întrevadă minunatele perspecti de organizarea şi desfăşurarea ROBERT FLOCA L a b ib lio te c a U.T.M. din oraşul Haţeg, care în ţia U.T.M. din raza comunei
ve de viitor ce stau în faţa noa concursului comisiile raionale şeful comisiei cui turale din sâteaso ă cipat la faza regională a con cursul anului trecut aii mobili Sarfnizegetusa de a organiza
stră. Orăştie şi Hunedoara, care n-au cadrul Comitetului regional zat, numai la biblioteca raională, cercuri de C;tit pe circumscripţii
folosit toate mijloacele de popu Buna planificare şi organizare a cursului, unde a fostdistinsă 468 tineri, cafe au citit 9.641 electorale poate fi dată ca exem
Sarcina organizaţiilor U.T.M. larizare a concursului si n-au U.T.M. MUtlCii privind desfăşurarea con cu menţiune. volume, iar în luna ianuarie a plu.
este de a face ca pentru tineri cursului „Iubiţi cartea“ în comuna anului acesta alt împrumutat
Poiâila, raionul Sebeş, a făcut ca COOPERATORUL cărţi de la bibliotecă 245 tineri VASILE RENTEA
mifrtai la ultimele discuţii purtate cu şi tinere. Printre fruntaşi se nu
cititorii, să participe 26 de tovarăşi, De aproape secretar cu propaganda şi agi
dintre care şase vîrştnicl. Printre a- '6 ani de zile mără tov. loan Ţapii, zida- la
ceştia se numără şi ţăranii întovără tinichigiul Pavel taţia în cadrul Comitetului ra
şiţi Arcn Dobrota, Ioan Bratu, edu Birlea lucrează cooperativa „Retezatul“, Sabin
catoarea Ana Munteanu, profesoara la cooperativa ional U.T.M. Haţeg
Măria Munteart.il şi învăţătorul Gheor- „Munca nouă" Butoiu, linior la P.T.T.R., Auri-
ghe Vonica. din Alba lulia.
Cum era şi fi Pentru popularizarea concursului
In semestrul ti al anului trecut, resc, la început,
CARTEA, UN PRIETEN DRAG au fost examinate 42 persoane care rezultatele în In scopul popularizării retor lui Mihail Sadoveanu,
aii citit cărţile prevăzute îrt regula producţie n-au fost chiar aşa concursului „Iubiţi cartea“ asupra romanelor „DesSulţ"
E grea despărţirea pe care o ko, care mi-au deschis largi ori nei de „Prieten al cărţii" să se mentul concursului. de bune. încetul cu încetul in şi pentru atragerea unui mai de Z. Stancu, „Aşa s-a călit ţ
ai cu un prieten drag şi bun, la zonturi în educarea comunistă a încadreze toţi tinerii, cu toţii să-şi să, a pus stăpînire pe meserie, mare număr de cititori, bi oţelul“ de Ostrovschi, „Pă \
care ai ţinut mult. Tot aşa de greu tinerei generaţii. petreacă timpul liber alături de o Din comisie, cel tiiâi bine au mun ajungîhd ilntil dintre oamenii mînt desţelenit" ele Şotohov
te poţi despărţi de o carte pe Care carte bună. cit pînă acum tov. GliCorghe Bogdan, de nădejde ai cooperativei-. Ute bliotecile de la Filatura Lu- etc.
ai ciiit-o şi cu a cărei eroi trăieşti Din aceste motive nu pot să Maria Muntean şi Sanda Muntean, rnistii au observat calităţile tî-
clipe de neuitat. Cu toate că inter nu frecventez biblioteca, să nu par SII.VIU CERCEA care au ajutat participanţii la con nărului Pavel Birlea şi în anul peni, U.R.V..M. Petroşani, ex In acelaşi timp, cei mai
vine această despărţire, faptele pe ticip la activitatea ei, iar cărţile secretarul Comitetului U.T.M. curs să-şi procure cărţile necesare. 1957 a fost ales ca secretar al buni cititori înscrişi la con
trecute in decursul citirii iţi ră- ce-mi sînt mai dragi să le cum organizaţiei de bază U.T.M. ploatările miniere din Lilpeni cursul „Iubiţi cartea“ au fost
păr, pentru a le avea la îndemînă din comuna Roscani TRAIAN b r â d u popularizaţi şi prin progrm
corespondent Ca purtător al insignei .>Prie şi Lonea, de exemplu, au or mele staţiilor de radioficare,
ten al cărţii“, se străduieşte să ganizat recenzii asupra ope-
cunoască cît mai multe lucruri, y /V /S /N ? V/
să citească cît mai mult şi să
înveţe mereu tot ceea ce e bun
şi folositor.
mîn vii in amintire. Nu cred că ori de cile ori am nevoie de ele. Concursul că în activitatea bibliotecilor aşa cum s-a procedat cu Ci
ar exista un cititor care să se poa Aşa cum iubesc cartea, tot aşa noastre mai persistă unele defi titorii Ioan Fcard din Vul
tă despărţi cu uşurinţă de Pavel în atenţia Ilotes cienţe în ceea ce priveşte orga can, Veronica Moga de la Fi
Korceaghin, Mitrea Cocor, Alexei îi stimez pe toţi acei ce citesc, ce nizarea şi desfăşurarea con latura din Liipeni, Ştef Popa
MereSiev, Pavel Vlasov, Davidov participă la viaţa bibliotecilor şi Un rol important în buna des concursul „Iubiţi cartea“, ahtre- Popovici, „Clocote“ de A. G. cursului „Iubiţi cartea“. Aşa, din Aninoasa şi mulţi alţii.
şi atiţia alţi eroi cuprinşi in mi cu atît măi mult pe acei ce poar făşurare a concursului „Iubiţi nînd în jurul lor numeroşi citi Vaida, „Bărăgan“ de Hm, V. de pildă, unele acţiuni de masă
nunatele cărţi ale literaturii noa tă la reverul hainei lor insigna cartea“ revine bibliotecilor. Pe tori. In majoritatea bibliotecilor Gala-n» „Mama“ de M. Gorki. cu cartea, cum ar fi concursurile La mina Uricani şi Fila
stre şi in cele ale literaturii uni de „Prieten al cărţii". lîngă organizaţiile de tineret, bi săteşti se găsesc expuse în per „Drumeţii veseli“ — pe terna tura Lupeni înmînarea breve
versale. bliotecile săteşti, prin colectivele manenţă expoziţiile de cărţi din Experienţa de-a dovedit că concursului „Iubiţi cartea“, sînt telor şi insignelor ,,Prieten
Concursul „Iubiţi cartea" oferă lor de muncă, desfăşoară o largă bibliografia obligatorie şi la ale printre manifestările de masă cu organizate în mod sporadic şi ta al cărţii" s-a făcut cil oca
Ca tînăr nu mi-am dorit altceva cete mai potrivite metode şi mij activitate în rîndurile oamenilor gere. Unele biblioteci, cum este, cartea, cele mal apreciate de ci un mic număr de biblioteci. încă zia joilor de tineret, cînd s-a
in viaţă decît să pot reuşi să-i loace de a pătrunde în taina căr muncii, antrenîndu-i în multiple de exemplu, cea din Geoagiu, au titori sînt serile literare şi ghi- nu s-a ajuns la o temeinică în
urmez pe aceşti eroi — prieteni ţilor, in lumea eroilor acestora. E! le acţiuni de masă cu cartea, organizat colţul concursului „Iu citorile literare, care dali posi trebuinţare a bibliotecilor mobi vorbii tinerilor despre în
dragi — faţă de care mă sinii ală îi îndrumă pe tinerii noştri să-şi încaclrîndu-i pe cei mai buni ci biţi cartea“, în care sînt expuse bilitatea bibliotecarilor de a pre le cu cărţile obligatorii şi la a- semnătatea participării lor tă
turi mereu. aleagă cărţile cele mai indicate, cu titori în concurs. cărţile obligatorii din bibliogra zenta cititorilor — sub o formă legere, nil se extinde pe scară acest concurs.
ajutorul cărora se' deschide mai fie. Prezentările de cărţi, ţinute uşor accesibilă şi totodată a- mai largă metoda schimbului de
Un vechi proverb spune: „Prie cu uşurinţă calea spre formarea In jurul bibliotecilor săteşti şi asupra unor lucrări mai puţin tractivă, a operelor scriitorilor cărţi şi împrumutului interbi- Trebuie amintit şi faptul
tenul bun, la nevoie se cunoaşte" ; omului de tip nou, pe care să-l comunale activează largi colec cunoscute, au constituit preocu noştri. Astfel, biblioteca săteas bliotecari. că comitetul raional U.T.M.
cartea pentru mine este cel mai caracterizeze trăsăturile constructo tive de tineri. Gu entuziasmul pări de seamă în activitatea unor că din Sarmizegetusa a organi şi comisia raională a con
bun prieten. Citind cărţi ideolo rului societăţii noastre de azi. Par lor, aceştia s-au dovedit a fi cei biblioteci, oitm ar fi cele din zat cu participanţii la concursul Cu experienţa dobîndită, cu cursului „Iubiţi cartea“ din
gice, politice şi ştiinţifice, am reu ticiparea fiecărui tînăr la concursul mai buni cititori şi difuzori ai Sarmizegetusa, Miercurea, Pia „Iubiţi cartea“ ghicitori literare mijloacele de care dispun, bi Petroşani a organizat pe lo
şit să-mi formez o concepţie co „Iubiţi cartea" devine în prezent o cărţii, cele mai active ajutoare nul de Sus etc. Pentru o cît mai din operele scriitorilor M. Sado bliotecile săteşti vor trebui să
respunzătoare despre lume şi via necesitate, faţă de care orga ale bibliotecilor. largă popularizare a cărţilor Ia veanu şi Ion Creangă, în timp calităţi şi întreprinderi prelu
ţă, inlăturind toate părerile mis nizaţiile U.T.M., bibliotecile şi alegere şi obligatorii, bibliotecile ce la Miercurea asemenea ma devină centre în jurul cărora să crarea regulamentului con
tice şi neştiinţifice pe care le că toţi factorii chemaţi să contribuie Incepînd cu cele mai simple săteşti din Vinerea, Dobra, Băl nifestări sînt organizate atît în cursului, aceasta făcîndu-se
pătasem de la părinţi, la ridicarea nivelului de cunoştinţe metode de agitaţie vizuală, de la ţa etc. au organizat numeroase limba romînă cît şi în cea ger se desfăşoare întreg concursul
a celor ce muncesc, trebuie să în panoul cu coperte false şi pînă recenzii, printre care, cele âsu- mană. „iubiţi cartea“, stimulent deose atît în joile de tineret cît şi
In carie am găsit îndreptarul de treprindă acţiuni corespunzătoare. la concursurile ghicitoare şi con pra cărţilor „Străinul“ de Titus bit de important şi eficace pen în adunările generale U.T.M.
zi cu zi pe linie profesională. Nu sfătuirile cu cititorii, multe bi Gu toate rezultatele bune ob'- tru atragerea de noi cititori şi
am avut un mai bun dascăl pînă In rîndurile. purtătorilor insig blioteci săteşti au popularizat ¦finiilo nînH or.Hm rnncinfp îndrumar sistematic în orienta In urina măsurilor luate,
acum decît operele, lui Macaren- rea lecturii cititorilor. numărul tinerilor clin raio
SAVIA DOBRESCU nul Petroşani, înscrişi la con
cursul „Iubiţi cartea", este
directoarea bibliotecii centrale
in creştere continuă.
regionale
A A A W V W V W W v\ - vsv \/v r\»
