Page 20 - 1959-04
P. 20
P*sr. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1334
ju Jiu rte lB sXíxvl • jjJ J jjn e le sJU ri • siir X - BILANŢ DE RODNICE
REALIZĂRI
(Urmare din pag. l-a) strează din plin superioritatea orîn-
duirii în care poporul muncitor a de
vegetale să devină precumpănitoare. venit stăpînul mijloacelor de produc
Aşa după cum arată cifrele comuni ţie, superioritatea economiei socialiste
catului, în anul 1958, sectorul socialist planificate şi a relaţiilor de colaborare
al agriculturii a participat la forma şi intr-ajutorare frăţească ce s-au
rea fondului de stat cu 60 la sută Ia statornicit între aceste ţări.
Personalităţi politice din diferite Ţ ă rile n o rd ic e p a rtic ip a n te Un act fla g ra i grîu-secară, cu aproape 50 la sută la Realizările obţinute de poporul nos
ţări se pronunţă pentru tratative lanji.t.0. nuvor bazeamericane al flofei a 6-a a S.U.A. porumb, cu peste 60 la sută la sfeclă tru muncitor în anul 1958 constituie
ATENA 4 (Agerpres). TASS de zahăr, cu 46 la sută la floarea- o puternică bază pentru obţinerea unor
între Est şi Vest COPENHAGA 4 (Agerpres). — scrie D.P.A. — „a afirmat în anunţă : După cum anunţă zia soarelui, cu 57 la sută la cînepă-fuior. noi succese în viitor.
— Agenţia DPA transmite o mod răspicat“ că respinge ce rele din Atena, zilele acestea
MOSCOVA 4 (Agerpres). — ANEUR1N BEVAN, membru relatare din capitalele ţărilor rerile N.A.T.O. de instalare a nave din flota a şasea americană Aplicîndu-se cu consecventă în via Oamenii muncii din patria noastră
TASS anunţă : Ziarul „Sovet- al parlamentului englez, mem nordice, în care subliniază că, unor asemenea baze în ţara sa, au reţinut în mod arbitrar în a- ţă directivele Congresului al II-lea al au păşit în acest an hotărîţi să lupte
skaia Rossia", a început la 3 a- bru al Comitetului executiv al în declaraţiile lor cu prilejul ministrul Apărării al Danemar propiere de Gibraltar şi au es P.M.R., în anul 1958 s-a executat un cu entuziasm pentru îndeplinirea sar
prilie să publice răspunsurile partidului laburist: celei de-a zecea aniversări a cortat la Pireu nava grecească volum sporit de lucrări de investiţii. cinilor măreţe trasate de plenara C.C.
primite din partea unor cunos In întreaga ţară volumul investiţiilor al P.M.R. din noiembrie 1958 în ve
cuţi fruntaşi politici şi ai vieţii Laburiştii din ţara noastră se constituirii pactului atlantic, cei, P. Hansen, a făcut o de „Martha“, care se îndrepta din a fost de aproape 15 miliarde lei — derea obţinerii de noi succese în dez
publice din străinătate la între pronunţă de mult timp pentru cu 8 la sută mai mult decît în anul voltarea industriei şi a producţiei in
barea pusă de redacţia ziarului : organizarea unei conferinţe la reprezentanţii guvernelor nor claraţie similară la Copenhaga. Turcia în R. D. Germană, în precedent. Au intrat în funcţiune în dustriale, în lărgirea şi consolidarea
Care este părerea dv. în ceea ce nivel înalt. Este ştiut de toată tre altele: 3 cuptoare Martin şi la sectorului socialist al agriculturii, în
priveşte necesitatea şi posibilita lumea că mai bine să porţi tra dice membre, ale acestei organi Hansen, scrie corespondentul a- cărcată cu minereu. Această minorul bluming de 1.000 mm. la Hu scopul asigurării creşterii continue a
tea rezolvării problemelor inter tative decît să te învrăjbeşti. zaţii şi-au reînnoit hotărîrea de genţiei D.P.A., „a reafirmat că navă a fost afretată de un arma nedoara, instalaţii noi în industria pe nivelului de trai al poporului munci
naţionale litigioase pe calea tra a nu permite instalarea de baze Danemarca nu doreşte înarma tor grec care locuieşte în pre troliferă, noi fabrici şi secţii în in
tativelor ? Academicianul JAN MUKA- pentru rachete pe teritoriile ţă rea forţelor sale militare cu ar zent în R. D. Germană. Nava a dustria chimicăl în industria lemnului tor.
ROVSKY, preşedintele Comite rilor lor. Astfel, în acelaşi timp me atomice“ şi se opune con fost reţinută sub pretextul că şi a materialelor de construcţii şi în In faţa organizaţiilor de partid din
EDGAR FAURE, fost prim- tului cehoslovac al partizanilor cu declaraţia primului ministru struirii în ţara sa de baze pen minereul face parte din materi industria bunurilor de consum etc.
ministru al Franţei : păcii, membru al Consiliului întreprinderi stă sarcina deosebit de
Mondial al Păcii : al Norvegiei, Gerhardsen, care tru arme rachete. alele strategice al căror export Rezultatele bune obţinute în înde importantă de-a mobiliza muncitorii,
Sînt convins de mult de posi plinirea planului de stat pe 1958 şi tehnicienii şi inginerii la sporirea con
bilitatea şi necesitatea rezolvării In prezent există posibilităţi în ţările socialiste este interzis. în anii precedenţi au permis partidu tinuă a productivităţii muncii şi la
problemelor internaţionale pe reale pentru rezolvarea celor mai lui şi guvernului să ia noi măsuri în reducerea preţului de cost — calea
calea tratativelor. Aceste consi arzătoare probleme internaţio Conferinţa de presă organizată Reţinerea navei greceşti „Mar vederea creşterii continue a nivelu sigură a creşterii nivelului de trai.
derente m-au determinat ca în nale. Acestea sînt în pri tha“, scrie ziarul „Avghi“, dă o lui de trai al popori Iui muncitor.
calitatea mea de şeî al guvernu mul rînd problema germa In prezent oamenii muncii din re
lui îrancez să particip la confe nă şi problema interzicerii ar de secretariatul P.C. din Belgia lovitură navigaţiei greceşti şi Salariul mediu a crescut în 1958 giunea noastră luptă cu avînt sub
rinţa din 1955 de la Geneva. A mei atomice. Pe zi ce trece for stîrneşte nemulţumiri în rînduri- cu 6,7 la sută faţă de 1957. Sporirea conducerea organizaţiilor de partid
sosit timpul ca rivalitatea dintre ţele pe'Ji se întăresc. De influ BRUXELLES 4 (Agerpres)'. mună care va fi dată publicităţii le armatorilor, ai căror repre- producţiei bunurilor de consum şi pentru îndeplinirea sarcinilor trasate
Est şi Vest să fie înlocuită prin enţa pe care o vor exercita ele — TASS anunţă : La 3 aprilie la 7 aprilie. ; zentanţi au declarat că reţine creşterea veniturilor oamenilor muncii de Conferinţa regională de partid în
colaborare in reglementarea pro asupra guvernelor occidentale a avut loc la sediul secretariatu rea navei „Martha“ constituie o au determinat creşterea consumului
blemelor mondiale, în specia! în depinde dacă evenimentele din lui Partidului Comunist din Bel Afară de delegaţia belgiană, încălcare flagrantă a regulilor familiilor de muncitori la carne cu lumina documentelor plenarei C.C. ai
ce priveşte ridicarea nivelului de lunile următoare vor putea con gia o conferinţă de presă orga la conferinţa de presă au asistat internaţionale de navigaţie şi 9,1 la sută, la lapie cu 7,1 la sută, P.M.R. din noiembrie 1958.
trai din ţările slab dezvoltate. stitui un pas hotărîtor spre în- nizată pentru ziariştii belgieni şi de asemenea delegaţi ai altor subminează încrederea faţă de la ouă cu 18,1 la sută, la zahăr cu
frîngerea totală a forţelor răz străini, în cadrul căreia Burnei- partide comuniste care, cu toate navigaţia grecească. 4,9 la sută iar al gospodăriilor de ţă Minerii, siderurgiştii, muncitorii din
boiului. le, secretar ad Partidului Comu acestea, nu au putut să ia cu- rani muncitori ia carne şi grăsimi cu transporturi şi din alte întreprinderi
nist din Belgia, a prezentat o vîntul şi nici să răspundă la în Echipajul navei reţinute în 13 la sută, Ia făină de grîu şi se
comunicare cu privire la con trebările puse de ziarişti din mod arbitrar a cerut eliberarea cară cu 18,4 la sută, la zahăr cu 23,2 şi-au luat în întrecerea socialistă an
sfătuirea reprezentanţilor parti cauza interdicţiei categorice a ei şi autorizaţia de a-şi continua la sută, etc. Oamenii muncii au pri gajamente . mobilizatoare, care prevăd
delor comuniste din cele 6 ţări mit în folosinţă în 1958 un număr de
peste 13.500 apartamente. Creşterea îndeplinirea înainte de termen a sar
membre ale „pielii comune“, Ministerului de Justiţie belgian. drumul în R. D. Germană. nivelului de trai al poporului muncitor cinilor stabilite de conferinţă.
este oglindită şi de faptul că soldul
care a avut loc la Bruxelles în depunerilor populaţiei pe librete C.E.C. Este de datoria organizaţiilor de
a crescut cu 34 la sută faţă de 1957 partid şi sindicale de-a .mobiliza mun
zilele de 1 şi 2 aprilie. iar numărul depunătorilor cu 30 la citorii la folosirea din plin a maşini
sută. De asemenea, această creştere
Burnelle a arătat că reprezen P r o t e s t e i n H baB ia îm p o t ^ iw a este oglindită de faptul că în 1958 lor şi timpului de lucru, la reducerea
cheltuielile social-culturale finanţate de consumurilor specifice de energie şi
Creşfe numărul ceiăfenilor vesf-germani tanţii a 6 partide frăţeşti au a- d e Isas© ^ m s r i o s i i la bugetul de stat au fost de 11,2 materii prime, la înlăturarea rebu
care frec în R. D. Germană juns la un acord cu privire la miliarde lei, reprezentînd 25 la suta turilor, la realizarea de econo
necesitatea unirii tuturor forţe p © n t r a S a n s a r o a «§@ r o e i a e f e din totalul cheltuielilor bugetare. Sume
lor muncitoare şi democratice sporite au fost cheltuite pentru învă- mii în toate sectoarele de activitate.
BERLIN 4 Corespondentul Agerpres Poliţiştii vesl-germani vinează la din cele 6 ţări membre ale „pie- ROMA 4 (Agerpres). — A- nu va avea' nimic de cîştigat de ţămînt, sănătate, cultură — fizică şi
anunţă: In ultimele săplămlni numă graniţă pe cei'care încearcă să treacă ţii comune“ şi „Comunităţii eu cordul itâliano-american cu pri pe urma cursei înarmărilor ato In întreprinderile din regiune exis
rul cetăţenilor vest-germani care trec in Germania democrată, Numai in două ropene a cărbunelui şi otelului“, vire la crearea în Italia a unor mice... Crearea rampelor pentru sport etc. tă încă mari rezerve nefolosite. Este
in R.D. Germană, alungaţi de spec iile, la Hunfeld au joşi arestaţi 9 ce în lupta împotriva urmărilor baze americane pentru lansarea lansarea rachetelor atomice pe Ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor
trul şomajului, creşte mereu. îndeosebi tăţeni, care încercau să treacă graniţa. grave ale activităţii acestor or rachetelor atomice se află în teritoriul Italiei lipseşte de fapt de datoria organizaţiilor de partid,
tineretul, care rejuză să se înroleze De la mijlocul lunii decembrie 1958 şi ganizaţii pentru masele de oa centrul atenţiei cercurilor poli guvernul italian de orice drept sindicale şi conducerilor administrative
in armata revbnşardă, părăseşte R. F. piuă la mijlocul lunii martie a.c. — meni ai muncii, tice şi stîrneşte proteste tot mai să antreneze întregul colectiv la des
Germană venind să muncească in Re în 3 luni — au joşi primite in R. D. hotărîte în rîndul opiniei pu de a lua hotărîri şi de a contro
publica Democrată Germană. Germană 19.638 persoane. La conferinţa acestor partide blice. la " cele mai- importante- măsuri coperirea şi folosirea acestor rezerve,
a fost elaborată o declaraţie co militare care se înfăptuiesc •''pe sprijinind cu căldură propunerile fă
Conducerea partidului socia teritoriul nostru“. cute de muncitori în acest sens.
::::::::: list italian a adoptat o rezolu
ţie în care se arată că acordul In încheiere, conducerea par Sarcini de marc răspundere stau în
împotriva experienţelor cu arme nucleare italiano-american, încheiat fără tidului socialist cere ca acordul faţa oamenilor muncii din agricultură,
să fie adus în discuţia parla
consimţământul parlamentului i- mentului. în vederea sporirii producţiei vegetale
şi animale. Punînd în centrul preocu
talian, este anticonstituţional, Palmiro Togliatti, secretar
părilor munca pentru lărgirea şi con
efectuate de S.U.A. în sudul Atlanticului întrucît constituţia italiană pre genera! a! Partidului Comunist de viaţă şi a măsurilor sanitare, mor solidarea sectorului socialist, organi
vede ca astfel de acorduri să fie Italian, membru al comisiei talitatea infantilă în anul 1958 a fost zaţiile de partid de la sate trebuie
ratificate de către parlament. pentru problemele externe a Ca să mobilizeze ţărănimea muncitoare la
sub 7 la sută fiind cea mai scă
BUENOS AIRES 4 (Ager cii cere întregului popor argen Au protestai de asemenea li In' declaraţie se arată că a- merei deputaţilor, într-o scri zută mortalitate atinsă pînă a- lupta penlru sporirea producţiei de
pres). — TASS anunţă : Comite tinian şi tuturor organizaţiilor nele organe ale presei argenti- cordul „pune Italia din punct soare adresată preşedintelui a- cum in ţara noastră. Iată un îaPt
tul argentinian pentru apărarea din această ţară să solicite cu niene. Ziarul „Propósitos“ arată ie vedere militar şi politic în- cestei comisii scrie: „Consider grîu, porumb, sfeclă de zahăr! floa-
păcii a dat publicităţii o decla insistenţă guvernului şi Congre că experienţele cu arme nuclea tr-o stare de subordonare faţă necesar ca persoanele care poar deosebit de semnificativ care vorbeş
raţie specială în care condamnă sului să protesteze energic pe re efectuate de Statele Unile în de guvernul şi autorităţile mi tă răspunderea politicii noastre te în modul cel mai grăitor despre rea-soarelui, legume, precum şi pentru
cu hotărîre experienţele cu arme lîngă guvernul S.U.A. împotriva regiunea de sud a Atlanticului litare ale Statelor Unite...“, ne- externe să informeze pe deplin transformările adinei are au avut loc
nucleare efectuate de Statele U- experienţelor cu arma nucleară, reprezintă „o agresiune împotri avînd totodată nici o însemnă comisia noastră , în aşa fel îneît în viaţa poporului nostru în anii pu sporirea numărului de animale şi pă
nite în regiunea de sud a Atlan recurgînd pentru aceasta la toa va poporului argentinian“. Zia tate defensivă pentru un stat ea să poată dezbate problemele terii populare.
ticului. te acţiunile, pînă Ia o interven care. nu dispune de arma ato- şi să poată arăta cu precizie sări.
ţie la O.N.U. Guvernul Argenti rul cere guvernului să ia mă mică aşa cum este Italia. „Ita-: cine şi pentru ce poartă răs- Succesele obţinute anul trecut în
„In prezent, se spune în de nei este chemat să ceară de a- lia, declară autorii rezoluţiei, punderea“. dezvoltarea economiei socialiste a pa Cu încredere deplină în viitorul lu
claraţie, cu argentinienii se în- semenea lichidarea aşa-zisei mi suri urgente împotriva primej triei noastre, avîntul cu care se dez
tîmplă ceea ce s-a întîmplat în siuni militare „ştiinţifice“ a voltă toate ţările socialiste, demon minos, să păşim înainte sub conduce
trecut cu japonezii şi cu afle S.U.A., care se află pe aerodro diei care planează asupra popo
popoare care au fost primele vic mul din Eseis. rea încercatului nostru partid pentru
time ale experienţelor cu arme rului şi a ţării.
atomice, şi anume sînt transfor După cum relatează ziarul a obţine noi victorii în lupta pentru
maţi în cobai“. Comitetul pentru „La Nacion“, în faţa ambasadei «1«
apărarea păcii protestează cu in S.U.A. din Buenos Aires a avut A yr construirea socialismului în scumpa
dignare împotriva afirmaţiei mi- loc o demonstraţie organizată de
l'itariştilor americani că explo tineretul capitalei argentiniene SAPTAMINA INTERNAŢIONALA noastră patrie t
ziile cu arme atomice nu ar pre în semn de protest împotriva
zenta nici un pericol penlru continuării experienţelor cu arma intre evenimentele interna vernul Uniunii Sovietice, să ia nevoie însă ca şi puterile occi tinua tratativele pentru a stabili de a avea întîlniri cu Uniunea
populaţie. „Dacă Pentagonul nucleară în partea de sud a loc la masa tratativelor. Aşa dentale să dea dovadă de bună o poziţie unică faţă de propune Sovietică pentru realizarea, aşa
gîndeşte astfel, de ce nu a efec Atlanticului. i ţionale ale săptămînii ce cum a dovedit şi conferinţa de voinţă, să vină cu propuneri rile Uniunii Sovietice. cum a declarat secretarul gene
tuat aceste experienţe pe prop la Geneva din anul 1955, trata concrete, realiste, care să ţină ral al Consiliului N.A.T.O., a
riul său teritoriu ? " — întreabă Demonstraţia s-a desfăşurat se încheie astăzi, anunţarea con tivele între marile puteri sînt seama de propunerile făcute de Î n cadrul „festivităţilor“ or unor rezultate „pozitive“.
comitetul. „De ce seamănă ne sub următoarele lozinci: „Ar foarte utile pentru cauza păcii Uniunea Sovietică. Aşa cum re ganizate cu prilejul tristu
linişte şi moarte în casa altui- gentina este victima unei agresi vocării la 11 mai a conferinţei mondiale. Chiar şi atunci cînd marca un comentator occidental, lui jubileu al pactului nord-at- M ai sînt însă unii slujitori ze
uni“, „Tineretul argentinian cere nu se iau hotărîri concrete, to puterile occidentale nu trebuie să lanlic, care a împlinit ieri 10 ani loşi ai N.A.T.O. care prii
ia ? . interzicerea armelor atomice şi miniştrilor Afacerilor Externe ai tuşi contactul direct între oa se limiteze a respinge cu încă- de existenţă, la Washington s-a declaraţii belicoase ţin să sub
Comitetul pentru apărarea pă menii de stat ai diferitelor puteri păţînare propunerile sovietice. deschis la 2 aprilie sesiunea Con linieze odată mai mult c;
cu hidrogen“. U.R.S.S., S. U. A., Angliei, şi prezintă avantajul că se fac siliului N.A.T.O. Avîntul mişcării N.A.T.O. este un instrument a
schimburi sincere de păreri, se E venimentele petrecute în războiului, alianţă pusă în sluj
Franţei poate fi considerată, pe expun poziţiile guvernelor res săptămîna ce se încheie mondiale pentru pace, puternicul ba unor scopuri agresive. Dl
pective într-o problemă sau alta. astăzi arată în mod evident că curent de opinie în favoarea tra Norstad, de pildă, comandantu
bună dreptate, ca unul care a problema tratativelor Est-Vest tativelor s-a făcut simţit şi în 'suprem al torţelor N.A.T.O. dit
Prin această prismă trebuie irămîntă şi pe oamenii de stat dezbaterile de la Washington. In Europa, vorbind la 30 martie 1;
reţinut cel mai mult atenţia opi privită şi conferinţa de la 11 mai din Occident. La Washington, ciuda repetării unor vechi slo posturile de televiziune din Eon
de la Geneva. Uniunea Sovieti după cum s-a anunţat, s-au în- ganuri războinice, de felul „pri dra, a respins în mod categorii
niei publice iubitoare de pace. Şi că, după cum se ştie, porneşte tîlnit la 31 martie şi 1 aprilie mejdiei“ din partea Uniunii So planul de „dezangajare“ a for
de la premisa că această confe miniştrii de Externe occidentali, vietice şi altele, discursurile ros ţelor armate din Europa ale tă
lucrul acesta e pe deplin firesc. rinţă trebuie să fie doar o etapă pentru a stabili poziţia Occiden tite în cadrul primei şedinţe des rilor participante la N.A.T.O. ş
a întîlnirii conducătorilor ma tului ia viitoarele tratative cu la organizaţia Tratatului de 1;
Politica „războiului rece“, „pe rilor puteri, împuterniciţi cu Uniunea Sovietică în problema chise a sesiunii N.A.T.O. de Ei Varşovia. Norstad este „neliniş
puteri depline, care să poată lua senhower, preşedintele S.U.A., fit“ de faptul că înfăptuirea u
REFERENDUM ORGANIZAT marginea prăpastiei“ promovată liotărîri de cea mai mare impor germană şi în cea a Berlinului. Spaak, secretarul general al nui asemenea plan ar „slăbi“ chi
de partizanii păcii francezi în problema tanţă pentru securitatea şi pacea Comunicatul dat publicităţii la Consiliului N.A.T.O., şi Luns, puri Ie blocul agresiv N.A.T.O
în ultimii ani de către cercurile lumii. Totuşi, şi în cadrul con sfîrşitui acestor tratative confir preşedintele de onoare al Con Comandantul suprem al forţeiei
încetării războiului din Algeria ferinţei m iniştrilor. de Externe mă părerea unor corespondenţi siliului N.A.T.O., arată că pre N.A.T.O. din Europa s-a decla
conducătoare occidentale, a fost vor fi examinate cele mai impe occidentali că între poziţiile ce siunile exercitate de cercurile rat în mod deschis pentru întă
rioase probleme .ale situaţiei in lor patru puteri occidentale' con largi ale opiniei publice mondi rirea continuă a trupelor bloculu
numai şi numai în detrimentul ternaţionale actuale, cum ar ti, tinuă să existe încă destule di ale, care doresc încetarea „răz nord-atlantic din Europa care
de. pildă, problema germană şi ferenţe. Singurul element con boiului rece“ şi tratative paşnice aşa cum a declarat Norstad, tre
maselor largi populare, nevoite problemele ce decurg de aici — cret care se poate desprinde din pentru reglementarea probleme buie să fie înzestrate cu ărmeh
încheierea Tratatului de pace şi comunicatul publicat la Was lor internaţionale litigioase, ob cele mai bune şi mai moderne
să suporte din greu povara chel problema Berlinului occidental. hington este faptul că miniştrii ligă pe conducătorii N.A.T.O. să cum sînt, de exemplu, rachetele
de Externe ai S.U.A:, Angliei, declare că doresc să ducă trata şi arma atomică.
PARIS 4 (Agerpres). — 12-lea arondisment al capitalei tuielilor militare în continuă Pentru reuşita Conferinţei ^e tive cu Uniunea Sovietică şi că
TASS anunţă : Ziarul parizian ia Geneva, pentru care guvernul Franţei şi Germaniei occidentale Asemenea declaraţii pun în
,,1’Humanité“ subliniază într-un franceze referendumul se des creştere. Nivelul de trai al oa elveţian şi-a dat în mod oficial „poziţia fermă“ a N.A.T.O., în tr-o lumină adevărată politici
articol că încetarea războiului asentimentul s-o găzduiască, e au hotărît... să se întîlnească N.A.T.O. suojugată unor scopur
în Algeria corespunde cu inte făşoară în prezent în cadrul a menilor muncii din ţările capi deosebi în' probloma Berlinului agresive, războinice^— o politi
resele naţionale ale poporului din nou la 29 aprilie spre ă con- că profund contrarie spiritulu
francez şi poate fi înfăptuită 5 întreprinderi industriale şi în taliste fie. că n-a progresat de occidental, nu înseamnă un refuz păcii şi colaborării internaţiO'
numai datorită acţiunilor co nale.
mune ale tuturor partizanilor două instituţii de învăţămînt, loc fie că, în unele ţări, a scă
CONST. MACOVE
păcii precum şi pe cîteva străzi. A- zut într-un mod simţitor. Nu o-
Ziarul relatează despre des-
ceeaşi muncă se desfăşoară în dată masele largi populare din
făşurarea cu succes a unui re-
îerendum popular în problema arodismentele 13, 14, 15 şi 18, ţările capitaliste s-au ridicat ho-
algeriană, care a fost organizat
de mişcarea partizanilor păcii, unde referendumul este însoţit tărit împotriva cursei nebuneşti
Potrivit datelor pe care le de-
ţine ziarul „l’Humanité“, rezul- de adunări şi convorbiri, la care a înarmărilor, pr.onunţîndu-se
tate deosebit de importante au
fost obţinute, de luptătorii pen- iau parte personalităţi politice ferm pentru lichidarea „răboju
tru pace din Paris-. In cel de-al
şi fruntaşi ai vieţii publice din lui rece“, pentru tratative cu U-
localitate. niunea Sovietică şi cu celelalte
Majoritatea absolută a îran- ţări socialiste. ,
cezilor care au luat parte la In prezent, după cum se vede,
referendum' s-au pronunţat pen- cercurile guvernante occidentale
tru reglementarea paşnică a n-au mai putut ignora la infinit
problemei algeriene pe baza rc- .voinţa maselor populare şi au
cunoaşterii independenţei Al- fost nevoite să accepte aşa cum
geriei. . ,A a propus în repetate rînduri gu-
Redacţia şi administraţia darului ştr, 0 Marti? nr, 9,Telefonş 188! 189!75. Taxa plătită In numerar conform aprobării !Mrecjlgnll Generale PJVLR. nr. 230.320 din 0 noiembrie 1949. Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai* Deva
