Page 21 - 1959-04
P. 21
Centrală !
pi*
P R O L E T A R I DIN TO AT F TARIFF. '* MI ŢI - VAI
Anul XI Nr. 1335 Marţi 7 aprilie 1959 4 pagini 20 bani
ra n sE H K g sim iss^ ^ Jn zik i
FURNAUŞT! — -- - .... = U JET M IM J A I
HUNEDORENI
FRUNTAŞ!
‘» p p p r
I i i iii Iii continui şirul succesiior
Petrilenii în fruntea w vw vs, 'SA / W W . această cantitate au dat.o minerii sec Cu cîtevă zilQj ..uriiţăj^ţa ojelăria Martiţţ ijouă a Combinatului siderurgic Hunedoara a intrat în func
întrecerii pe bazin torului II. ţiune melanjorul care va deservi acest puternic agregat şi oare va permite oţelarilor să sporească mult produc
Semnificativ pentru avîntul în tivitatea muncii şl indicele de utilizare al cuptoarelor.
Intervalul 1-4 aprilie inclusiv trecerii socialiste în cinstea zilei L In luna aceasta (pînă la dala de 5)
a adus schimbări în clasamentul de 1 Mai, este faptul că încă din aceiaşi mineri şi-au depăşit sarcinile In foto: Melanjorul noii oţelării Martin.
fruntaşilor Văii Jiului. Hotarîţi primele zile ale lunii aprilie mi de plan cu 302 tone, fapt ce îi si
să facă totul pentru a cîştiga nerii Văii Jiului au extras can tuează în fruntea întrecerii pe exploa Ţărănimea muncitoare păşeşte cu încredere
întrecerea în cinstea zilei de 1 tităţi apreciabile de cărbune pes tare.
te sarcinile de plan.
*
Mai, minerii din Petrila şi-au Drept urmare a eforturilor tuturor pe drumul colectivizării agriculturii
minerilor Văii Jiului, în perioada amin.
intensificat eforturile. Drept ur V 'V 'W S /'V N ' - S /S /V v /'S 'V N /'S ' ţită, au fost scoase la zi peste sarcinile Iriga 6 noi gospodarii colective
planului 1.918 tone cărbune cocsificabil în regiunea noastră
mare a acestui fapt, precum şi La Lupeni 6 sectoare şi energetic. Acest succes dovedeşte că
şi-au depăşit sarcinile harnicii mineri ai Văii Jiului vor să
a condiţiilor create, în primele 4 întâmpine ziua de 1 Mai cu fruntea
de plan sus.
zile lucrătoare din această lună
10SIF CINDEA ei şi-au depăşit sarcinile de plan In luna trecută, după o oarecare răi
mînere în urmă, minerii Lupeniului
t prim-topitor la furnalul tir. 3 cu 10,4 procente. Acest lucru a şi-au intensificat eforturile, recuperînd
J- 4. îşi depăşeşte cu regulari- ceea ce au pierdut şi dînd patriei peste
adus minerilor petrileni merita 1.400 tone cărbune cocsificabil în plus Muncă susţinută In ra io n u l H unedoara rora le-au dat denumirea de „7
faţă de sarcinile lunare. La acest re- la Uricani Noiembrie“ şi respectiv „Dru
l taie sarcinile de plan ¦) tul titlu de fruntaşi pe bazin. In zultat.însemnat pentru minerii de aici In raionul Hunedoara au fost Zilnic tot mai mulţi ţă mul belşugului“. In aceste două
au contribuit cu 185-836 tone cărbune In trimestrul expirat minerii de inaugurate duminică, 4 noi uni unităţi s-au înscris 137 familii
întrecerea dintre sectoarele aces toate sectoarele minei, cu excepţia sec la Uricani au extras aproape 3.400 tăţi agricole socialiste. In sa rani muncitori se conving cu o suprafaţă de 556 hectare
torului I B care a rămas sub plan. tone cărbune peste prevederile tul Strei-Ohaba, a luat tiinţă o de superioritatea agricultu şi un inventar care se compune
tei exploatări conduce cu autori planului. Indipjţitul lunii curente gospodărie agricolă colectivă în rii socialiste, de faptul că d in : 84 boi, 26 cai, 90 vaci,
Este deci explicabil faptul, că, încura s-a arătat în '-această direcţie care s-au înscris 34 familii cu gospodăria colectivă le a- 28 bivoliţe, 171 oi, 20 capre,
tate colectivul sectorului III jaţi de rezultatele dobîndite, minerii din obişnuit: după prima zi de mun o suprafaţă de 149 hectare te duce belşug şi bunăstare. 111 care şi căruţe, 76 pluguri,
Lupeni au pornit la muncă în această că, minerii din Uricani îşi men ren, 22 cai, 4 boi, 25 vaci şi De acest lucru s-au convins 77 grape şi altele.
(1.062 tone cărbune peste plan). lună cu o însufleţire deosebită. După ţinuseră locul prim în întrecere. alt inventar. Ţăranii muncitori şi numeroşi ţărani munci
4 zile de muncă s-a constatat că 6 din satele Plopi, Ruda şi So- tori din raioanele Hune In raionul
Succese deosebite sectoare şi-au depăşit sarcinile de plan. aţă însă că după patru zile hodol, sate de munte ale raio doara şi Haţeg, care au Sebeş
la mina Lonea Cele mai mari cantităţi de cărbune lucAtoare, locul le-a tost luat nului, au sărbătorit şi ei con sărbătorit duminică, 5 apri
peste plan le-au dat minerii sectoarelor de peluleni. Aceasta nu însem stituirea gospodăriilor colective lie inaugurarea a şase noi Şi în raionul Sebeş în cursul
Bucurîndu-sc de faptul că în luna IV B, III şi I B (310, 237 şi respec- nează ţp la Uricani s-a muncit agrozootehnice din satele lor. unităţi socialiste. ultimei săptămîni sectorul so
trecută au dat din abatajele lor aproa tiv 225 tone). Pe întreaga exploatare, In cele 3 unităţi socialiste din cialist al agriculturii s-a mărit
pe 1.700 tone cărbune peste plan, mi în primele 4 zile ale lunii ău fost ex slab. Drept» dovadă stau cele aceste sate au intrat 178 familii L ¦o » . » , ----------- cu o suprafaţă de 1.565 hectare,
nerii sectorului IV de la mina Lonea trase peste plan 559 tone cărbune. 349 ţ o n e cărbune extrase peste cu o suprafaţă de 837 hectare, din care 1.141 au intrat în gos
au hotărît să continue cu şi mai multă 70 cai, 105 boi, 12 vaci, 335 oi podăriile agricole colective ve
tărie întrecerea. Rezultatele primelor prevederile planului. Fruntaş pe şi un bogat inventar agricol. chi, prin înscrierea de npi fa
milii.
patru zile lucrătoare ale lunii curente Minerii sectorului Ii mină s-a situat colectivul sec In raionul Haţeg
dovedesc că hotărîrea lor prinde viaţă : Aninoasa din nou pe torului II cu 180 tone cărba
în acest interval minerii acestui sector drumul succesului peste plan. Ţăranii muncitori din satele
au extras peste prevederile planului
j- GHEORGHE NEGRU 1 547 tone cărbune. Boiţa şi Hobiţa s-au unit şi ei
( şeful unei echipe de încărcă- -j Bine au muncit şi minerii sectoare Colectivul minei Anirio’asa şra de ~îh doua gospodării colective că
L tori. de la fucnaliil nr. 4. îşi -j lor I şi V. Pe total mină, cantitatea păşit sarcina de plan pe luna martie
f depăşeşte norma in medie cu ] de cărbune extrasă peste plan se ci cu 2.058 tone cărbune. Jumătate din
frează la 584 tone. Trebuie avut în
U noo-i/T) I i i r \t r \ m n i o vedere că sectoarele II şi III au ră
mas sub plan.
C11 plinii (rimesfrtal îndeplinit .....Deşi tinără, uie- OTRiTBE VOLUMTBRE
.[. ] misia Mana Mun-
Fabrica „Ardeleana a Terenuri redafe agriculturii
? 7 U-ţ iean, legătoare de
Prin respectarea măsurilor tehnico- a fost depăşit cu 1,45 la sută, iar cel lf||f§>;’ caiete la fabrica
organizatorice preconizate la începu valoric cu 1,39 la sută. de hiriie „1 Mai“ (ALBA IULIA). Peste puţin Economiile aduse prin m.ţjţnca
Peireşti, esie o timp, tinerii de pe şantierul ti patriotică a brigăzilor de tineret
tul anului, muncitorii, inginerii şi teh S-au evidenţiat tovarăşii: Ion Ha- muncitoare harnică neretului din Oarda^ înfiinţat a- din Alba Iulia se evaluează la
bia de două săptămîni, vor putea peste 26.000 lei.
nicienii de la fabrica de încălţăminte ţegan II, Marfa Niţă, Gheza Ferenţi, şi pricepută. In lu anunţa cu satisfacţie terminarea
na martie a.c. ca lucrărilor de construcţie a unui Printre tinerii care s-au evi
„Ardeleana“ din Alba Iulia au reuşit Gheorghe Macarie, Zaharia Ştef şi şi-a depăşit norma dig cu o lungime de peste 2.000 denţiat în mod deosebit în a-
să îndeplinească planul valoric atît la mulţi aiţii care şi-au depăşit în aceas cu 27 la sulă. ceastă acţiune se numără Nico
producţia fizică cit şi valorică. tă perioadă cu 10—20 la sută sarcinile 1 IN FOTO: tină- de metri. Prin terminarea aces lae Golceriu, Andrei Ţintea, Ma
de plan. Ta Muntean Ia lo- tui dig, la care au contribuit pînă
Astfel, planul fizic pe cele trei luni ¦ • « P * citi de munca. acum peste 1.800 de tineri, to- ría Pleşa de la Atelierele cen-
talizînd 8.100 ore de muncă vo trale Alba Iulia şi alţii.
întreprinderea de explorări „Ardealul U
I. LASLAU
Muncitorii, inginerii şi tehni- n-au precupeţit eforturile lor ¦-.-.rrrrrr-w/V, luntară, vor ti redate agricultu 2 0 .0 0 0 kg. fie r vechi
cienii de la întreprinderea de pentru îndeplinirea la termen a rii cca. 600 hectare de teren
explorări „Ardealul“ din Alba sarcinilor de plan. .... ' inundabil. (ANINOASA). Zilele trecute,
.. . . .....................
Iulia au reuşit ca printr-o mai -Ws>Vv 1 brigăzile utemiste de muncă pa
bună organizare a muncii, să triotică din Aninoasa au între
Onouă organizaţieSJ.T.M. depăşească planul fizic trimes cÂemh la iuimate-ml (J)áradi? \ prins frumoase acţiuni. In decurs
trial cu 30 la sută la sectorul de numai două zile tinerii din a-
Acum cîteva zile s-a consti minerit şi c.u 1 la sută la sec Este cam greu să vi-i aleg pe mică, iot Elvira, se mai încurcă prin am intrat in secţia turnătorie ca destrămat, puternica formaţie s-a ceste brigăzi au colectat canti
torul foraje. muncitor. Despre viaţa şi munca împrăştiat. Trebuia întreprins ceva tatea de 20.000 kg. tier vechi.
tuit în comuna Roşia de Secaş cei mai buni — ne răspunse direc lucruri, că n-are decii 3 ani. noastră, înainte de 23 August 1944, ca să ieşim din impas. Ne-am sfătuii Gel mai de seamă aport l-au a-
o nouă organizaţie de bază De asemenea, viteza de fo cîţiva comunişti din uzină, am în dus brigăzile utemiste de muncă
raj a crescut considerabil per- torul clubului din Călan, tov. Eme- Auzindu-şi numele, ghemul de fală n-am să vă spun prea mulie. Cu tocmit iabele cu tovarăşii pe care-i patriotică de la sectorul 8 şi sec
miţînd obţinera unei producţii noaşteţi crîncena exploatare a mun ştiam că ar corespunde, am mers torul 7 al exploatării miniere,
U.T.M. — cea a gospodăriei a- de două ori mai mare decît cea ric Hummel. In corul nostru bărbă- cu codiţe aurii prinse înir-o minusculă de la om la om. Am făcui şi un fel şcoala de 7 ani şi altele.
gricole colective „Steaua roşie“, realizată în perioada corespun citorilor din vremea aceea. In 1944, de regulament de funcţionare al co
recent inaugurată. In această zătoare a anului trecut. ¦(esc în general sînt tovarăşi con funduliţă roşie, făcu o iunibă, pen- cu alţi tineri, am pus bazele U.T.C.- L. LUCIA
organizaţie sînt cuprinşi 28 u- ştiincioşi, cu muliă tragere de inimă, iru a ne asigura că înir-adevăr ea ului Ia Călan, a/X)i în 1945 m-am rului, am sirins bani prin muncă vo
In mod deosebit s-au eviden luntară la adunatul fierului vechi, Persiru festival
temişti, iar că secretar a fost ţiat brigadierii Gonstantin Vre- disciplinau, mulţi fruntaşi in pro esie neasiimpăraia casei... înscris in P.C.R. ne-am procurat şi costume. Corul
aleasă tov. Domnica Burnete. ja, şef şantier,- şi Vlaicu Zam ducţie. Totuşi, dacă e absolut nece De atunci, partidul bărbătesc din Călan este cunoscut (SEBEŞ). Luna trecută în în
fir, maiştrii sondori Vasile Opri- sar, notaţi-i pe următorii trei: tur — Şi-acum să ciocnim un pahar, mi-u încredinţat de-acum şi in regiune, ^prin concer treg raionul Sebeş au fost orga
In prezent, în comuna Roşia şan şi Gheorghe Vreja, meca nătorul Francisc Vărady, inginerul numeroase sarcinii tele pe care le-a dai la festival şi nizate cu utemiştii şi pionierii
de Secaş, din număr-ul total de nicul de revizie Gheorghe Giu- apoi să ne spu- Cam atîiea ar fi turneele organizate prin alte loca acţiuni de colectarea fierului
utefnişti, peste 41 la sută sînt berlea, dulgherii Nicolae Roba V. ce vM u n de spus. E silfi- lităţi. Avem în prezent un repertoriu vechi. Astfel, la fabrica „Sebeşul“
înscrişi în gospodăria agricolă şi Ion Furdui şi mulţi alţii, care ' cient, nu ? Cîţ bogat, din care nu lipsesc o sea din oraşul Sebeş s-a colectat
colectivă, iar restul în cele două Petru Zăvoianu şi Gheorghe Boia, yJaU aM [li pg priveşte corul băr cantitatea de 4.000 kg. tier vechi;
bătesc din Călan, la Apoldu de Sus 1.500 k g .; la
întovărăşiri agricole existente în şeful secţiei mecanice. la noi, ne invită Jina peste 3.000 kg. ; la Roşia de
Am ales în ordinea în care mi-au la vorbă gazda.
^ fosl numiţi. Deci am ales pe iur- — V-am văzut
năiorul Francisc Vărady. poza de mai multe
localitate iu l ia n
corespondent Ne-a primit aşa cum ne aşteptam. ori la panourile de
Deşi era o oră destul de înaintată, onoare ale uzinei, despre acesta nu mă de cîniece pairioiice, de masă şi Secaş peste 1.000 kg. ; etc.
vizita noastră nu l-a surprins nici la club ni s-a s-ar putea spune populare. Ne pregătim cu muliă in In total pe raion s-a colectat
Teatru! de Stal „Valea Jiului“ în turneu pe capul familiei, nici pe soţia aces- sorbit despre a- că e prea tînăr. 1 sistenţă în vederea concursului for- peste 20.000 kg. fier vechi.
tuia şi nici pe fetiţa ce se zbenguia . Acţiunea continuă, iar 'sumele
Teatrul de Stat „Valea Jiu pe o dormeză. Pe semne, locuinţa portul pe care l-aţi Prima dată a fost \ niaţiilor ariisiice din sindicate. Vrem realizate din valorificarea aces
lui“ a pornit la drum, să ducă comunistului Vărady era obişnuită tui metal se vor vărsa în îondul
darul artei sale în satele şi Hunedoara, colectivul s-a îm cu asemenea vizite. avui ‘la înfiin•' înfiinţat prin 1919. să . ieşim bine, .să nu dezminţind în festivalului.
oraşele regiunii; un drum de părţit. O echipă, pornind cu crederea pe • care muncitorii uzinei
50 de zile, în care vor fi pre piesa „Ultimul tren“, va da spec După ce gazda a mai moderat tarea corului, cit şi despre faptul că După cum îşi amintesc cei mai bă- noastre au pus-o în noi. IULIAN ION AŞ
zentate 4 din spectacolele sta tacole pînă în ziua de 23 a- puţin ionul aparatului de radio, o sinteţi nelipsit de la repetiţiile aces irini, pe vremea aceea, şi chiar pînă
giunii : „Inşir-te mărgărite“, prilie, iar cealaltă echipă, cu pie sticlă cit un vin purpuriu îşi făcu tuia. prin 1941, repeiiţiile corului se fă — Şi, ne închipuim că suiteţi unul xmnvTOtT’c m jx w g c racrf^:m m ¦mxu rrrxrizxxjcrv?.-*r< * l m 11 no’* m
„Ultimul tren“, „Şase iubiri“ sa „Şase iubiri“ va da specta de îndaiă apariţia. ceau. cu jandarmul la uşă. Bineîn
şi „Cauţiunea“. Sînt spectacole cole pînă la data de 19 mai în — Se poale,' nu zic ba, ’dar avem ţeles că atunci cinci se înlîiripla ca din cîniăreţii de bază ¦a l corului — Citiţi in pag* 2-a
menite să îmbogăţească gîndu- satele regiunii. — Asia, ca să legăm mai uşor şi alţi corişti buni, clini ar fi tova baioneta să lipsească, coriştii1învă
rile şi sufletele oamenilor mun conversaţia şi să vă simţiţi ca răşii Erdey, Siempel, Breiţeld, ori ţau cîniece muncitoreşti. După eli- întervenirăm noi cu o ultimă între' I Duminica
cii din uzine şi de pe ogoare, Piesa „Cauţiunea“ va reluă acasă. inginerul •Zăvoianu... bare. , •>
cu idei generoase şi simţăminte drumul piesei „Ultimul tren“, q o o o o c <x x x x x jo o o o o o c x x ; o
alese. între 25 aprilie şi 17 mai. Am aruncat o privire fugară .prin Am reuşit, pînă la urmă, să canali — Despre asta să vă spună dirl
casă. O mobilă nouă, strălucitoare, zăm discuţia unde doream. sportiva
După ce întregul colectiv al Prin această acţiune cultura- covoare şi rinduială de bună gos , — Dacă-i aşa, să văpovesiesc berare, au lua! fiinţă la Călan m a i; îoru^ nostru, tov. HUmmel. Eu ştiu
teatrului a prezentat poemul lizatoare, Teatrul de Stat „Va podină. cile 'ceva din viaţa mea — începu
lea Jiului“ împlineşte sarcinile iurnătorui Vărady. De baştină sini mulie formaţii artistice, printre care atît că sînt la tenor II si că n-am
feeric „Inşir-te mărgărite“ la ce-i revin pe linia răspunderii — Elvira, sofia mea, le are in de aici, din Călan. Tala, iot tur şi un cor mixt, care a activai cu dreptul să lipsesc de la activitatea
cetăţeneşti ce o are faţă de oa grifă pe ioate — ne răspunse tov. nător a fosi. După şcoala de ucenici comiţii nostru. .Ei, ¦dar ne-am cam,
menii muncii din regiunea Hu Vărady, surprinzindu-ne privirile. Cea
frumoase rezultate pînă prin 1957. întins cu vorba şi paharele se cam
Anul acela a adus cu sine ctieva în odihnesc de muliă vreme: Să mai
curcături in viaţa clubului noslru. 'ciocnim.
La un moment, dai, corul mixt s-a * GH. LUPAN
Deva şi în cetatea Oţelului — nedoara. vyv--<*w'sv-^Vv
