Page 22 - 1959-04
P. 22
Pdg, 2 nprrm r m rrm ^M u w i Nr. I335
Să acordăm atenţia cuvenită pURTÂr0RI
M INSIGNEI
CBFCupilof politice speciale pentru mineri
„Prieten al cârtii“
In raportul prezentat de tovarăşul ingineri din întreprinderile noastre mi tatea şl puritatea rîndurilor partidului Categoria A la fotbal C a m p io n a tu l re g io n a l de fo tb a l
Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al doilea niere, precum şi a numeroaselor pro — principală condiţie a tăriei P.M.R."
Congres al P.M.R. se arată că una puneri făcute cu aceste ocazii au in şi altele. Jiul i obţinui © La a treia victorie
din condiţiile esenţiale ale victoriei în fluenţat în mod pozitiv realizarea victorie preţioasă
lupta pentru construirea socialismului sarcinilor întreprinderilor. Stabilirea unul astfel de plan te
este educaţia marxist-leninistă a mem matic, va asigura o orientare mai
Realizările obţinute în producţie în uniformă,, va ajuta membrii şi can
Deşi echipa Minerul Aninoasa a fost la Minerul ratează o loviiură liberă
brilor partidului. anul 1958 — depăşirea cu peste 100.000 didaţii de partid să cunoască tezele - ->o încă din primele minute ale lipsită de aportul a doi jucători iitulari, de la 11 metri. In cea de-a doua re
tone a planului de cărbune de între de bază ale politicii partidului nostru, mijlocaşii Vlad şi Foca, a reuşit totuşi priză, Dacia Orăşiie scade din alura
Pornind de la acest fapt, organiza prinderile miniere din Valea Jiului — să-şi însuşească trăsăturile politico- pim partidei de fotbal dintre echipele să învingă pe Dacia Orăşiie, cu sco jocului şi Minerul atacă dezlănţuit.
ţiile de partid trebuie să desfăşoare o succesele obţinute în primele luni ale morale ale comunistului, să devină Jiu! Petroşani şi Rapid Bucu- rul de 1—0. Ambele formaţii au pres Golul victoriei survine în urma unei
largă muncă de propagandă şl agita anului 1959 de toate unităţile miniere, luptători destoinici pentru cauza par U it: reşit s-a observat o oarecare tai un joc de bună factură tehnică. lovituri de penalii transformată de
ţie în scopul înarmării fiecărui mem sînt un rezultat al participării con tidului nosiru. tensiune. In special tensiunea a Prima repriză a aparţinut mai mult Furnea. S-au remarcat portarul Nicu-
bru şi candidat de partid cu o cu ştiente a oamenilor muncii la realiza ŞTEFAN ZAMF1RESCU, fost mai mare în rîndul jucăto echipei din Orăşiie, dar nu a reuşii lescu de la Minerul, Găină şi Danciu
noaştere profundă a teoriei marxist- rea sarcinilor izvorîte din documentele Respectînd indicaţiile date de către rilor de la Jiul Petroşani, de de la Dacia Orăşiie. In u/ma acestui
"leniniste, a legilor şi forţelor motrice plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie Comitetul regional de partid, în sta electrician la bluming, face parte oarece de rezultatul partidei de să marcheze datorită apărării fără gre rezultai, Minerul Aninoasa se găseş
ale dezvoltării societăţii, ă concluziilor 1958, un rezultat la care un aport bilirea unor astfel de planuri tema din comitetul U.T.M. al Combina- < pindea în mare parte situaţia în te la a treia victorie consecutivă de
pe care le trage partidul nostru din deosebit t-a adus munca de educare tice, cabinetele raionale de partid vor iul siderurgic Hunedoara. Pe lingă/ clasament. Pînă în min. 13 cele şeli a gazdelor. Cu ioaie acestea, îna la începuM returului.
tezele învăţăturii marxist-leninlste în marxist-leninistă în cercuri şi cursuri putea să se ocupe mal sistematic de , faptul că este un cititor fruntaş, < două echipe joacă de la egal la
lupta sa revoluţionară pentru con a membrilor şl oandidaţilor de partid. pregătirea propagandiştilor, asigurînd egal. Din acest minut însă Ga- intarea minerilor a fost destul de pe I. DANIFA
struirea socialismului. ca şi la restul propagandiştilor, in bor este grav accidentat de Ma corespondent
Stabilirea planului tematic al cercu struirea lunară, înarmîndu-i cu cu ori şi părăseşte terenul. Jiul ră- riculoasă, obţinind în prima repriză
Una din sarcinile propagandei de rilor politice speciale pentru mineri noaşterea teoriei marxist-leniniste, cn mîne cu 10 oameni, care, deru
partid este aceea de a educa membrii are o mare infportanţă, de el depin- tezele de bază ale politicii partidului taţi de acest lucru, se retrag în 7 cornere. in min. 30 C. Qolgoţiu de
şi candidaţii de partid în spiritul zînd aproape în mod hotărîtor dacă nostru. apărare. De aceea jocul din pri
luptei pentru cauza poporului, de a-i această formă de învăţămînt de partid Trei goluri în şapte minute
înarma cu vaste cunoştinţe politico- îşi atinge sau nu scopul. In momentul de faţă cele mal multe ma repriză nu dă ocazia la nici
ideologlce, să dezvolte la toţi mem cercuri au un program tematic cu- Partida de fotbal dintre for Pînă în min. 36 al primei re
maţiile Gorvinul Deva şi Victo prize scorul a fost alb. In min.
brii şi candidaţii de partid trăsăturile O orientare bună a avut-o comitetul prinzînd problemele considerate ca cele >tovarăşul sprijină organizarea de o fază mai deosebită. Primă re ria Gălan, ambele din campio 37 Gsiko9 (Gorvinul) deschide
politico-morale ale comunistului pentru de partid de ta întreprinderea minieră mai arzătoare. Păcatul este însă că ţ către bibliotecă a manifestărilor de't priză s-a caracterizat printr-un natul regional, a fost aşteptată scorul transformând un 11 m.
ca ei să devină luptători dîrji şi pri Vulcan, în special în organizarea cer nu le discută în aceeaşi ordine, pro- masă cu cartea gu un viu interes de către cei Din acest moment jocul devine
joc modest.
cepuţi pentru cauza partidului. Propa peste 2.000 spectatori, (cifră re mai dinamic, iar în min. 42 tot
ganda de partid trebuie să trateze cele curilor conduse de tovarăşii Arcadie vocînd greutăţi oablnetelor de partid In cea de a doua repriza însă, cord pentru oraşul Deva). devenii sînt cei care înscriu prin
mai importante probleme ale construc Fodor, Traian Blaj şi Petru Stanciu, în pregătirea propagandiştilor. ambele echipe se înviorează. E- Botescu. In minutul următor
ţiei socialiste, să ajute la însuşirea care au stabilit în planurile lor te chipa’ locală 'Jiul, în spesîal, Intîlnirea a luat sfîrşit ou sco Gîrnăţulea (Gorvinul) ridică sco
tezelor teoretice ce stau la baza poli matice, teme c a : „Întărirea disciplinei Stabilirea celor mai importante pro prestează un joc măi bun. @on- rul de: 4-1 (3-0) pentru deveni. rul la 3-0.
ticii partidului şi să explice sarcinile şi educarea oamenilor muncii în spi bleme în planul tematic al cercurilor traatacurile rapidiştilor sînt rînd Iată cîteva aspecte din desfăşu
ce izvorăsc din ele. ritul dragostei faţă de muncă", „Creş politice speciale pentru mineri nu în pe rînd, anihilate de apărarea ce rarea jocului. La reluare oaspeţii 'insistă
terea productivităţii muncii, sarcină seamnă că atunci cînd în procesul de lor de la Jiul, în care au excelat mult pentru a reduce din handi
Necesitatea realizării acestor măreţe importantă pentru fiecare om al mun producţie se ivesc probleme noi, mal Grîsnic şi Panait, în formă bună. Lovitura de începere o ău cei
sarcini şi asigurarea unei strînse le cii de la exploatarea noastră", „Sar urgente, de care trebuie ţinut seamă Se poate afirmă cu toată certi din Gălan, care în prima parte cap dar nu reuşesc decît în min.
gături a propagandei de partid cu cinile actuale pentru reducerea preţu că nu se pot face anumite schim tudinea că în jocul de duminică a meciului au dominat mai mult
practica construcţiei socialiste a cerut lui de cost şi căile care duc la rea bări. Programul cercurilor nu trebuie Panait a fost cel mai bun de pe terenul gazdelor. Oaspeţii au ju 36 prin Gulenco care transformă
organelor şi organizaţiilor de partid lizarea acestor sarcini Ia întreprinde să fie rigid, fix, dat odată pentru tot teren. O menţiune bună merită cat foarte bine în cîmp dar fără
să acorde o atenţie deosebită orga rea minieră Vulcan", „Principiul so deauna, totuşi stabilirea precisă a de altfel întreaga echipă 'Jiul finalitate Ia poartă. In jocul gaz un 11 metri. Ultimul punct ai
nizării şi desfăşurării activităţii cer cialist al repartiţiei după cantitatea şi unor probleme asigură cercurilor un Petroşani care a luptat cu mult delor lucrurile s-au petrecut toc
curilor şi cursurilor din sistemul în- calitatea muncii" şi altele, care, dez contur bine definit. elan pentru obţinerea unei victo mai invers. Lipsă de cooperare partidei este înscris de Cîrnăţu-
văţămîntului de partid. bătute în cadrul convorbirilor în cer rii meritate şi în acelaşi timp ne în teren. Totuşi înaintarea a
curi au ajutat pe mineri să înţeleagă Ţinînd seamă de lipsurile mani cesară. Scorul final 1-0 (0-0) ştiut să transforme 4 din mul leă (Gorvinul) în min. 43. S-au
Ca urmare a preocupării organelor importanţa teoretică şi practică a a- festate în activitatea unor cercuri, or pentru Jiul. tele ocazii avute la poarta oas evidenţiat Sima, Gsikos, şi
şi organizaţiilor de partid pentru gă cestor probleme şi să lupte cu succes ganele şi organizaţiile de partid tre peţilor.
sirea celor mai adecvate forme de pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. buie să folosească puţinul timp ce Golul victoriei ă venit de-a- Olaru (Gorvinul), iar de la
învăţămînt de partid pentru unele le-a mal rămas pînă la închiderea bia în min. 76 cînd Giurdărescu
categorii de muncitori, ţinîndu-se sea In general planurile tematice sînt anului şcolar în învăţămîntul de par a şutat puternic pe jos. Trebuie Victoria Gălan Czibula, Lăscău
mă şi de specificul tocului de muncă, bine orientate. Totuşi în unele locuri tid pentru îndreptarea neajunsurilor. amintit şi făptui că rapidiştii au şi Gyur.
au fost organizate încă din anul şco se manifestă o neconcordanţă tntre avut o serie de contraatacuri pe
lar 1957/1958 — sub formă de expe problemele dezbătute şi sarcinile ce Trăgînd învăţăminte din cei doi ani SILVIU CERCEA, riculoase dar în faţă apărării Dominarea terenului nu-i
rienţă — cercurile politice speciale stau în faţa oamenilor muncii din în de activitate a cercurilor politice spe bune a Jiului nu au putut fruc
pentru mineri. treprinderea respectivă. In planul te ciale pentru mineri, în noul an de ’secretar al comitetului comunal( tifica. De remarcat faptul că în- suficientă
matic al cercului condus de tovarăşul învăţămînt de partid este necesar ca >U.T.M. din Roşcanl, raionul fila, { tîlnirea se termină într-o notă
Cercurile politice speciale pentru Ernest Ulrich, de la mina Petrila, de organele şl organizaţiile de partid să de dinamism şi de bună sporti Duminică la Alba Iulia numărul Aceasta deoarece atacul a fost fără
mineri au fost create cu scopul de a pildă, sînt prevăzute 6 teme pe această asigure respectarea planului tematic, 'este unul din cltUoril ca cele m ai< vitate. mare de spectatori a urmărit un joo orientare tactică, şi acele ocazii pe ca
înarma pe cursanţi cu cunoaşterea te perioadă dintre care 3 abordează pro să organizeze, prin cabinetele raio >multe cărţi citite la bibliotecă. E ij frumos în oare ambele echipe, Uni re le-a avut au tost ratate destul de
zelor de bază ale politicii partidului bleme în strînsă legătură cu specifi nale de partid, Instruirea lunară a ’îndrumă şi pe alţi tineri pentru a , M. DUMITRESCU rea Alba Iulia şi Constructorul Hune copilăreşte. Din ocaziile de gol ale
nostru, informării lor politice, cu cul muncii în sector, iar alte 3 pre propagandiştilor. doara, au luptat cu toate forţele din Unirii am reţinuţ pe cele din min.
noaşterii principalelor evenimente in văd dezbaterea unor teme c a : „Im se înscrie la concursul „Iubiţicartea“.'. CELELALTE REZULTATE primul şi pînă în ultimul minut. 40 şi 41 la care Buzea, portarul Con
terne şi externe, să-i ajute la însu portanţa internaţională a Marii Re Cercurile politice pentru mineri, do- ALE CATEGORIEI A structorului, s-a remarcat prin inter
şirea cunoştinţelor privind principalele voluţii Socialiste din Octombrie", Deşi echipa locală Unirea s-a im venţiile avute şi cele din min. 44 şi 50
probleme teoretice şi practice ale eco „Ştiinţa şi religia" şi „Despre ştiinţă vedindu-se viabile, este necesar ca pus ca dominare teritorială totuşi nu cînd Munteanu şi Vintilă trag de a-
nomiei industriale, să-i ajute să re şi zborurile interplanetare". In terna- a reuşit să înscrie. Constructorul Hu proape. în afara porţii.
zolve mal bine problemele producţiei, tlcile unor cercuri de ia mina Lonea organizaţiile de partid să la măsuri nedoara s-a apărat organizat şi a
să contribuie ia găsirea celor mai Contraatacurile constructorilor au fost
de îndrumarea activităţii lor. Astfel, contraatacat periculos. Scorul de 0v-P şi ele periculoase. De remarcat sînt
bara lui Huzum din min. 48 şi rata
ele vor aduce o importantă contribu ilustrează în mare parte raportul de rea unei ocazii clare a lui Uţu în min.
forţe de pe teren.
ţie la înarmarea membrilor şl candi
practice soluţii care duc la realizarea sînt cuprinse teme c a : „Aplicarea me daţilor de partid cn cunoaşterea po G.G.A.—Farul (Bonstanţa 1-1 Spuneam că Unirea a dominat te 88. Arbitrajul lui Moraru (Sebeş) a
sarcinilor de plan, la îmbunătăţirea todei celei mai practice în stratul 5 liticii partidului, la lupta pentru în renul. De ce nu a şi înscris însă ? fost corect şi autoritar.
calităţii cărbunelui şi minereurilor, la lentila 3 est din sectorul IV pentru făptuirea sarcinilor economice şi po Progresul Bucureşti—Petrolul D in a m o m erita victoria
descoperirea de noi rezerve interne şi dublarea producţiei de cărbune", sau litice puse de partid în faţa oameni Ploeşti 0-1
punerea lor în valoare, la creşterea „Producţia de mărfuri şi legea valorii lor muncii.
productivităţii muncii şi reducerea pre în socialism", „Cele mai de seamă Steagul roşu O. Stâlin—Ştiinţa Intîlnirea dintre Dinamo Orăşiie şi înscrie. Egalarea survine în min. 25,
ţului de cost evenimente actuale interne şi interna TIBERIU FRANKFURT Timişoara 2-0 Minerul Vulcan a luat sfîrşit cu un în urma unei curse spectaculoase a
ţionale". activist al Comitetului regional scor de egalitate 1—1 (1—1). Scorul lui Crislescu. Acesta face o cursă pe
Experienţa activităţii cercurilor po Dinamo Bacău—Dinamo Bucu este deschis în min. 4 de către cei aripa stingă, îl deschide pe Lorentz
litice speciale pentru mineri, cu toa Fără îndoială că nu este rău ca de partid reşti 1-1 din Vulcan prin Melinie, care profită care reia imparabii cu capul. Din a-
te lipsurile organizatorice manifestate în cercuri să se discuteşi astfel de cest moment ambele echipe pun mal
— în special în organizarea lor, ca probleme. Totuşi unele din ele pot B u c u ria U.T. Arad—Ştiinţă Gliij 3-2. de 0 pasă greşită a lui Crislescu şi multă bază pe apărare. In repriza se
de pildă, numărul exagerat de mare schimba caracterul cercului şi scopul cundă se practică în general an joo
de cursanţi la unele exploatări mi pentru care ele au fost create. Problema g o s p o d in e lo r Categoria B la fotbaî confuz. Totuşi, gazdele aa luptat mult
niere (în raionul Brad), sau cuprin găsirii metodei celei mai practice pen pentru a obţine victoria, dar lipsa de
derea într-un singur cerc a minerilor tru dublarea producţiei în stratul 5 La staţiunea de incubaţie din Minerul a trecut pe lingă victorie
din mai multe sectoare de muncă (în lentila 3 est din sectorul IV, este o oraşul Haţeg sînt planificate
raionul Petroşani) s-a; dovedit a fi problemă care trebuie să-şi găsească pentru acest an 7 serii de pui. Meciul dintre Minerul Lu- cului, să se creeze ocazii de finalitate la poartă i-a împiedicai să
totuşi utili. loc în special la constătuirile de pro Prima serie de 1.600 pui a şi peni şi C.F.R. Arad, deşi a fost gol prin Paraschiva şi Szoke. realizeze acest lucru. S-au evidenţiat
ducţie sau în cercurile de economie
In acest an şcolar de învăţămînt de
partid, llcbidînd în mare parte defec concretă. Dacă se dezbate o altă pro fost distribuită gospodinelor din Consiliul de conducere al co rapid, a fost lipsit de faze spec Szoke în min. 53, la o centrare Dragomir, Coran şi Lorentz de la Di
ţiunile organizatorice care au existat, blemă, ca de pildă, productivitalea oraş. Trebuie spus că începînd operativei „Retezatul“ a luat în taculoase. C.F.R. Arad a fost a lui Paraschiva, ratează un gol namo, iar de la Minerul Vulcan, Me-
s-au organizat în toate întreprinderile muncii şi căile ce duc la ridicarea ei cu luna aprilie capacitatea sta ultimul timp o serie de măsuri mai bună în atac, reuşind să gata făcut. Din acest minut, fa linte, cel mai bun de pe ieren.
miniere asemenea cercuri. In această şi, ca urmarea discuţiilor ce au loc, ţiunii de incubaţie se va mări menite să îmbunătăţească conti obţină rezultat de egalitate. In zele se succed de la o poartă la
formă de învăţămînt .sînt cuprinşi în se ajunge la o asemenea propunere la 5.000 ouă. Acest lucru va nuu deservirea populaţiei. Prin repriza l nu a fost nici o oca alta. In min. 66 minerii ratea M. MIHALACHE
majoritatea lor inginerii, maiştrii şi care, aplicată în practică, poate asi permite tuturor gospodinelor din tre aceste măsuri se numără şi zie de gol. In min. 9, Moldovan ză o ocazie clară de a înscrie.
îndeosebi minerii membri şi candidaţi gura sporirea producţiei într-un sector, oraş şi din alte localităţi ale înfiinţarea de noi secţii de care (Minerul), s-a accidentat. Din (ALTE COMENTARII
de partid cît şi tovarăşi din activele acest lucru este bun, afirmîndu-se ast regiunii să-şi procure pentru se simţea mare nevoie în oraşul acest minut Moldovan trece ca Din min. 75 Minerul joacă în SPORTIVE CITIŢI IN
fel eficacitatea cercului. Dar, dacă se creştere, pe lîngă casele lor, cît Haţeg. Astfel, au luat fiinţă o 9 oameni prin accidentarea PAGINA IV-a).
fără de partid. abordează o temă de natura celei mai mulţi pui. A doua serie de figurant pe aripa stingă. Cu gravă a lui Paraschiva, comisă
amintite, cercul riscă să se transfor pui este planificată pentru zi secţie de înrămat geamuri, una tot de acelaşi jucător, Balint. O.G.L. Produse industri J
O atenţie deosebită s-a acordat se me înir-o consfătuire de producţie. toate acestea liderul seriei for Minerul Lupeni a dat dovadă )
lecţionării celor mai activi şi pregătiţi Asemenea teme ca : „Cele mai de sea de produse zaharoase, o legăto- că n-are o tactică de joc şi con ale Deva anunţă publicul 1
membri de partid ca propagandişti, ţează jocul pentru a obţine vic diţie fizică suficientă. C.F.R.
rie de cărţi, o secţie pentru co consumator PRELUNGI )
toria. In a doua parte a jocu
fapt ce a contribuit ta asigurarea unui mă evenimente actuale interne şi in lele de 21-22 aprilie. piat acte şi o tocilărie. lui, minerii intră mai hotărîţi Arad a jucat foarte dur, fapt REA PINA LA 31 XII 1959 1
înalt nivel al convorbirilor în cercuri. ternaţionale" pot fi introduse sub ANA GLIGOR NICU SBUCHEA de a obţine victoria, fapt ce fa pe care arbitrul Simion Popa — A VlNZARiî CU PLATA f
O rodnică activitate au desfăşurat forma unor scurte informări politice la corespondentă corespondent ce ca faţă de prima parte a jo- Mediaş — l-a trecut cu vede IN RATE, în condiţii mai )
cercurile politice speciale pentru mi începutul fiecărei convorbiri. rea, la fel nu a ţinut seama de avantajoase, a următoare )
neri din cadrul întreprinderilor mi Din cele sezisate reiese necesitatea ©S®®®©©©©®®©®®©®®®®©®©©®©©®®®®©©®©©©®®©«®®«® legea avantajului. lor articole: )
niere Petrila. Vulcan, Uricani. Ţebea respectării indicaţiilor Comitetului re S-au evidenţiat de la Mine 1
şi altele, care, abordînd în programele gional de partid, asigurînd cuprinde Seminar cu instructorii superiori de pionieri aparate de radio de ia 6 1
lor problemele cele mai importările rea acelor probleme care au o strînsă rul: Coman, cel mai bun de pe la 8 rate maximum )
şi în strînsă legătură cu specificul a- legătură cu sarcinile practice ale Recent a avut loc la centrul raional moorat-popular în rîndurile pionierilor cei de la şcoala medie din Ilia — in 1
nuinitor secloare, orizonturi şi brigăzi, construcţiei socialiste, precum şi a IIin seminarul ou Instructorii superi şi şcolarilor“. structoare superioară tov. Maria Fili teren, Mihai şi Paraschiva: de la maşini de spălat rufe de
au reuşit să îmbine studiul teoriei unor teme c a : „Rolul conducător al ori de pionieri din acest raion. (Eu a- mon. C.F.R. Arad, Cosma, Balint, la- Ia 8 ia 12 rate maximum 1
partidului în opera de construire a ceasta ocazie, tov. loan Rădulescu, Discuţiile purtate pe marginea celor novits.
tnarxist-leniniste, al politicii generale prim-secretar al comitetului raional două referate au scos la iveală unele Cu ocazia seminarului, instructorii dulapuri răcitoare de T
realizări, precum şi lipsuri din munca superiori de pionieri au învăţat noi I. CIORTEA la 8 ia 12 rate maximum 1
a partidului cu problemele practice ale corespondent 1
1
f y— > y— f y ~~J «— t «— > i— l \— I < f \ 1 ( r \ l t j , t
producţiei. socialismului", „Clasele sociale şi lupta U.T.M., a prezentat lecţia „Marea for cu pionierii în raionul Uia. cîntece pioniereşti şi au participat la COOPERATIVA CELULOIDUL
Dezbaterea în cercuri a celor mai de clasă în etapa actuală în ţara un „concurs-ghicitoare“ . Bucureşti, str. 30 Decembrie, nr. 54 — raionul
noastră", „întărirea, păstrarea şi a- ţă a patriotismului socialist", după A rezultat că la Dobra.de ex'emplu,
actuale probleme care preocupă co care au urmat informările prezentate pionierii încadraţi în concursul „Mici După seminar, au fost organizate în.
lectivele de muncitori, tehnicieni şi părarea proprietăţii socialiste", „Uni- de unii instructori superiori de pionieri. lor naluraliş.ti“, au început activitatea treceri sportive şi o întrunire tovără Tudor Viadimirescu
Aşa, de pildă, tov. Viorica Malea de în sectorul cultivării legumelor, al plan. şească.
== ; la şcoala de 7 ani din Buruiene şi tării florilor şi al creşterii animalelor. VINDE FARA REPARTIŢIE LAC ŞI PRAF DE
Aurelia Moise din, Brănişca, au pre Pionierii din Dobra au amenajat pa TRAIAN TAMAŞAN BAC HELITA
Să fie îmbunătăţite emisiuniie zentat informarea „Măsurile luate în turi calde şi au pregătit o mică fermă corespondent uracnm3aia»r=TK3BZT=i
— ap u c — O T P jfm a » eCTT3iaF?r=3ţ-yrr.-zr»<rafawR*
la staţia de radioficare vederea organizării şi desfăşurării în pentru creşterea iepurilor. Tot ei au mm
Nu rareori se întâmplă ca abo ori, să citească cîte un articol mod plăcut şi folositor a vacanţei de hotărît să amenajeze un parc al pioi jgups® «*-— ^ NUMEROASE PREMII I
naţii staţiei de radioficare din din presă şi cu aceasta să con primăvară a pionierilor şi şcolarilor“, oierilor în curtea şcolii, care. va fi gata DE CATEGORII!! l-Vil*
Gbelar, să fie nemulţumiţi de e- sidere că şi-a făcut datoria. instructoarele superioare, de pionieri în cinstea „Zilei pionierului". S-a mai
aiisiunile locale. Acestea, pe lin Maria Filimon şi Viorica Munteanu au arătat că pionierii din această loca-,
Este cazul ca organele locale vorbit despre „Formele şi metodele fo litale au predat în trimestrul I 900 kg,:
gă faptul că sînt nepregătite, să ia măsuri pentru îmbunătă losite pentru traducerea în viaţă a ho- fier vechi, au plantat 150 de pomi. Ş! SPECIALE A ,B ,C |
sînt şi stângaci transmise. ţirea emisiunilor la staţia de ra tărîrii plenarei a V-a a C.G. al U.T.M. Frumoase rezultate au obţinui şi pio
dioficare. cu privire la dezvoltarea dragostei faţă nierii din Gerlejul de Sus — instructor
Responsabila eu emisiunile lo de partid şi realizările regimului de- superior tov. (Sornel Bobişteanu, cît şi
cale, tov. Ecaierina Avram, se ARON FURCA
mulţumeşte, de cele mai multe
corespondent
