Page 25 - 1959-04

ioteca Centrala
mulsotialismk economice a gospodăriilor colective
Anul XI Nr. 1336
Întrecerea siderurgiştilor este în toi
^/V\AyW^W\/VA/W7WWVWW'(/VVAAÎWVV
Cocsarli îşi depăşesc
a ng a jam en te le
Colectivul de muncă de la ba­
teriile de cocs din Hunedoara
s-a angajat să dea anul aces­
ta 30.000 tone cocs metalurgic
de bună calitate peste plan. Şi
oamenii îşi respectă cuvîntul.
De la începutul anului şi pînă
acum ei au produs 17.277 tone
cocs peste prevederile planului.
Numai în trei luni şi cîteva zile
s-a realizat deci mai mult de
jumătate din angajamentul luat
pe întreg anul. Acest lucru con­
stituie un succes deosebit pen­
tru cocsari. El se datoreşte pre­
ocupării întregului colectiv pen­
tru buna organizare a proce­
sului de producţie. Anul aces­
ta la cocserie s-au înregistrat
indici înalţi de utilizare a cup­
toarelor, a crescut mult greuta­
tea piloţilor de cărbune şi s-au
redus simţitor spargerile. De alt­
fel preocuparea colectivului se
oglindeşte şi în faptul că nu­
mai în două luni de zile coc-
sarii au realizat economii la
preţul de cost în valoare de a-
proape 900.000 lei. Şi întrecerea
continuă. MV
O je l pesfe plan
penfru 3 .2 0 0
de tractoare
Oţetarif de la secţia nr. 1 a Com­
binatului siderurgic din Hunedoara,
care au iniţiat întrecerea pentru îm­
bunătăţirea indicilor de utilizare a a-
gregatelor obţin frumoase realizări.
Obiectivul lor principal îl constituie
acum realizarea a cel puţin 5,3 tone
oţel pe fiecare tn.p. vatră, cuptor şi zi
calendaristică. Desfăşurînd' întrecerea
socialistă pe echipe, cuptoare şi schim­
buri, ei au reuşit să producă peste
plan oţel din care se pot fabrica cca.
3.200 tractoare U.T.O.S.-26. Rezultate
bune au înregistrat mai ales brigada
de tineret condusă de prim topito-
rul Dumitru Şerban de la cuptorul nr.
5, echipele lui Traian Bîrlea, Alexan­
dru Nojogan şi alţii. E semnificativ
Coniribufia tinerilor
Tinerii siderurgişti de la com­ producţie ale combinatului au
binatul Hunedoara aduc un a- economisit 4.373 tone de metal,
port preţios în întrecerea patrio­ faţă de 2.600 cît prevedea an­
tică pentru sporirea producţiei
de metal.
Tinerii din secţia I furnale au
produs peste plan în primul tri­
mestru al anului, 801 tone de
fontă, iar tinerii oţelari de la
cuptoarele Martin şi electrice
au dat în aceeaşi perioadă, în
afara sarcinilor de plan, 8.558
tone de oţel.
De la începutul anului şi pînă
acum, tinerii din secţiile de loare de peste 5 milioane lei. etc., şi se continuă a se dota cu raf­
Simbătă, colectivul de muncă al uzinelor metalurgico-chimice din Zlatna a primii pentru a doua oară, consecutiv, „Steagul roşu" de întreprindere fruntaşă pe ramură, pentru
succesele obţinute în producţie in semestrul II al anului 1958. In clişeul din stingă: de la stingă la dreapta: Nicolae Avram, Gheorghe Sătmărean, Ştefan Puşcaşiu, Ioan Raţă şi
Sabin Nistor, fruntaşi în producţie, care au preluat „Steagul roşu“ de întreprindere fruntaşă pe ramură. In clişeul din dreapta: aspect din timpul festivităţii decernării steagului.
p r o l e t a r i d i n t o a t e t a r i l e , u n i ţ i -v a I
Rse ion a'ă
Iuno i'l
Criteriile pe baza cărora
se va desfăşura întrecerea socialistă
Miercuri 8 aprilie 1959
Muncitorii şi tehnicienii
de la Combinatul siderur­
gic din Hunedoara au în­
cheiat primul trimestru al
anului cu un bilanţ mulţu­
mitor. Ei au dat patriei a-
proape 43.000 tone cocs me­
talurgic, oţel şi laminate
peste plan. Acum, cînd au
mai rămas numai cîtcva
săptămîni pînă la marea
sărbătoare a oamenilor
muncii — 1 Mai, stderur-
giştii muncesc cu mai mult
elan ca să înscrie noi rea­
lizări pe graficul întrecerii.
faptul că în perioada care s-a scurs
de la începutul anului şi pînă la 0
aprilie fiecare cuptor de la oţelăria
Martin nr. 1 a elaborat în medie pes­
te 75 de şarje rapide. Rezultatele sînt
mulţumitoare dar nu excepţionale. O-
ţeiarii din această secţie, ca de alt­
fel şi ceilalţi oţelari hunedoreni, tre­ există toate condiţiile.
buie să sporească eforturile dacă ţin
cu orice preţ să-şi depăşească anga-
jamentele luate şi să cîşt'ge întrecerea
cu metalurgiştii de la Reşiţa.
Succesele furnal işfi lor
In primele 5 zile din luna v-
prilie furnaliştii de la Hune-,
doara au muncit mai bine reu­
şind astfel să dea peste plan
471 tone fontă. Echipele care
deservesc furnalul nr. 6 au spo­
rit indicele de utilizare cu 2,91
la sută faţă de cel planificat.
De asemenea la : furnalele 1-4
s-a obţinut o producţie cu cca.
4 la sută mai mare decît în a-
ceeaşi perioadă a lunii martie.
Muncitorii şi tehnicienii de la
secţia I-a furnale au dat de la
începutul anului şi pînă acum
1.758 tone fontă peste plan. Ei
trebuie să producă în plus nu­
mai 242 tone fontă pentru a
putea raporta îndeplinirea an­
gajamentelor luate în cinstea
zilei de 1 Mai. Rezultate bune
au obţinut în această perioadă
şi furnaliştii de la Călan, care
au depăşit planul cu 338,7 tone
fontă. La furnalul nr. 2 de la
gajamentul lor pe această pe­
rioadă. La agregatele şi secţi­
ile aflate sub patronajul tinere­
tului, prin reducerea preţului de
cost, cît şi prin acţiunea de eco­
nomisire a metalului, de colec­
tare a fierului vechi şi prin exe­
cutarea unor lucrări de folos
obştesc de către brigăzile ute-
miste de muncă patriotică, âu
fost realizate economii în va­
..vvyvw vvw vyy'> W W v>'
Penfru sporirea produefiei agricole, pentru în tă rirea puterii
'^w >/sAi*/>A(NA/VN(
uzinele din Călan s-a dat în
medie zilnic aproape 36.000 kg.
fontă peste plan.
Se poafe realiza
şi mai m ulf
Rezultatele din primele zile
ale lunii aprilie arată că ma­
joritatea colectivelor de muncă
din întreprinderile siderurgice
desfăşoară o vie întrecere ' şi
sînt hotărîte să întîmpine ziua
de 1 Mai cu frumoase succese.
Sînt însă unele secţii din ca­
drul Combinatului siderurgic
de la Hunedoara care merg mai
încet. De pildă la oţelăria Mar­
tin nr. 2, la laminorul bluming
sau la fabricp de aglomerare a
minereurilor rezultatele din pri­
mele zile ale lunii aprilie pu­
teau fi mult mai bune, întrucît
'k
Fiecare colectiv de muncă, din
fabrici, uzine sau de pe ogoa-
re trebuie să întîmpine ziua de
1 Mai CU rezultate bune în pro-
ducţie. De aceea se cere ca şi
siderurgiştii din regiunea noas­
tră să ridice întrecerea socia-
listă pe o treaptă şi mai supe­
rioară.
Chemare la întrecere
Zilele trecute, Comitetul executiv al
U.R.G.M. Hunedoara-Deva a chemat
la întrecere socialistă un număr de
.9 uniuni regionale ale cooperativelor
meşteşugăreşti din ţară, în vederea îm­
bunătăţirii activităţii de deservire a
populaţiei.
Chemarea prevede obiective ca: creş.
terea numărului de centre de deservire
a populaţiei în special în centrele mun­
citoreşti (lucru care va face posibil ca
numărul de centre de deservire din re­
giunea noastră să crească cu 100 uni­
tăţi peste cele existente); îmbunătăţirea
calităţii produselor şi a prestaţiilor e- [ şcolar a obţinut la învăţătură nu- -j
xecutale; desfacerea produselor coope­ 1 mai note de 9 şi 10. In activitatea -j
rativelor meşteşugăreşti; realizarea şi i pionierească îşi duce cu multă plă- )
depăşirea indicilor de plan legaţi de f cere la îndeplinire toate sarcinile 1
deservirea populaţiei; creşterea renta­ [ ce i se încredinţează, !apt. ce a )
bilităţii centrelor şi altele.
PETRU MOIS1UC
corespondent
Pentru muncitorii forestieri
In ultimul timp colectivul de con­
ducere de la I.F.E.T. Orăştie a dat
o atenţie deosebită nu numai înde­
plinirii sarcinilor de plan, ci şi îm­
bunătăţirii continue a condiţiilor de
muncă şi trai ale muncitorilor. Ast­
fel, pentru acest an parchetele ce s-au
dat în exploatare au fost mult mai
bine pregătite prin organizarea unor
echipe speciale şi prin respectarea tu­
turor normelor de securitate a mun­
cii. Muncitorilor forestieri din gurile
de exploatare Orăştie, Cugir şi Gră­
diştea de Munte li s-au asigurat con­
diţii optime de trai. De pildă, caba­
nele au fost amenajate cu pa­
turi de fier, saltele, perini, cearceafuri citorii forestieri este şi punerea în
A W \\ .
4 pagini 20 bani
Bsasisssaa&zsEEa agricole şi pentru întărirea pu­ gajamentelor luate de gospodă­ hectar cultivat.
PIONIERI
FRUNTAŞI
LA ÎNVĂŢĂTURĂ
1 CU, vicepreşedinte al sfatului
L VLADIMIR ROMAN 1
[ este elba in clasa a Vil-a a şco- ^
l Iii de 7 ani nr. 1 din Sebeş. In
L decursul celor două trimestre din -j
f acest an şcolar a obţinut la Invă- )
[ ţăiură numai note de .9 şi 10, iar j
[ pe linie pionierească, datorită mun- 1
f. cii rodnice depuse, a !ost aies pre
[• şedinţe al colectivului de conduce- -j
re al unităţii pioniereşti din aceas- ]
INGRID SCIIUMANN ~\
L este elevă in clasa a Vll-a a şco- "j
Iii de 7 ani cu limba de predare)
[ germană din Sebeş. De asemenea, 1
L in ambele trimestre din acest an ^
ţ făcut să !ie mult apreciată şi în- j
if drăgifă de către pionierii şcolii. ^
m 1.400 kg. la hectar se acordă 20
turi pentru alimente, cuiere pentru
haine şi alte materiale necesare. Multe
cabane au fost dotate cu aparate de
radio la baterii şi patefoane, iar pre­
sa de partid ajunge şi se citeşte cu
regularitate. La Cugir, Arieş şi Gră­
diştea de Munte s-a introdus şi lumina
electrică prin construirea unei rnicro-
centrale numai din resurse locale. O
realizare îmbucurătoare pentru mun­
circulaţie a trenului de persoane Orăş­
tie — Grădişte. De asemenea în cin­
stea zilei de 1 Mai exploatarea de
la Grădiştea de Munte va fi radio-
ficată.
ANDREI NtCOLAE
corespondent
/ W ‘W - . ’ - y v‘n/VW Vv'wZ 'W W v'v’v. VW VVVW
dintre gospodăriile colective
Chemarea la întrecere socia­ cît mai justă a străduinţelor şi tru fiecare 100 kg. tloarea-soarc-
listă pentru sporirea producţiei rezultatelor obţinute, pe baza an­ lui cîte două puncte la fiecare
terii economice a gospodăriilor riile colective, comisia regională 3. Pentru fiecare lot demon­
colective, lansată de gospodăria
colectivă „1 Mai" din Nădăştia
Inferioară, a avut un puternic
răsunet în rîndul colectiviştilor
din regiunea noastră. Alajorita-
tea gospodăriilor colective au
răspuns cu multă însufleţire a-
cestei chemări, luîndu-şi noi an­
gajamente şi începînd să mobi­
lizeze toate forţele de care dis­
pun în scopul realizării şi depă­
şirii sarcinilor prevăzute în pla­
nurile de producţie pe anul 1959.
Membrii unor gospodării co­
lective cum este cea din Pricaz,
in dorinţa lor de a se face o cla­
sificare cît mai justă a unităţi­
lor angajate în întrecerea socia­
listă, au propus să se constituie
o comisie regională care să ur­
mărească desfăşurarea întrecerii
şi să ţină o strictă evidenţă a
realizărilor ce se obţin în fie­
care gospodărie colectivă.
Comitetul regional P.M.R. şi
Comitetul executiv a! sfatului
popular regional, dînd curs a-
cestor dorinţe a colectiviştilor,
au hotărît constituirea comisiei
regionale de îndrumare şi coor­
donare a întrecerii socialiste.
Componenţa comisiei este urmă­
toarea : DAVID CRLŞAN, şeful
secţiei agrare a Comitetului re­
gional P.M.R., ing. IOAN LAS-
popular regional, ing. REMUS
GHERBEA, şeful secţiei agricole
a sfatului popular regional,
ALEXANDRU OLARU, şeful
serviciului G.A.C. din cadrul
secţiei agricole a sfatului popu­
lar regional, FRANCîSC MA-
ŢUGA, directorul Trustului re­
gional G.A.S., IOAN SÎRBU, re­
dactorul şef al ziarului „Dru­
mul socialismului", TRANDAFIR
MARIAN, şeful secţiei agricole
a ziarului „Drumul socialismu­
lui“, TRAIAN CRICOVEANU,
activist al secţiei agrare a Co­
mitetului regional P. M. R„
GHEORGHE LANCRAfAN, şe­
ful secţiei agrare a Comitetului
regional U.T.M., CORNEL STOI­
CA membru al biroului consiliu­
lui sindical regional, CORNEL
CiSMAŞ, şef adjunct al secţiei
de învăţămînt şi cultură a sfa­
tului popular regional, ION TU-
DORAN, preşedintele G.A.C. din
Nădăştia Inferioară, ION CLE-
JA, preşedintele G.A.C. din O-
breja, NISTOR NISTORESCU,
preşedintele G.A.C. din Rîu-Băr-
hat, GAŞPAR LAZĂR, brigadier
Ia G.A.C. Veţel, VASILE PIFAN,
secretarul organizaţiei de bază
din G.A.C. Daia Romînă, ing.
SABIN DAN, din cadru! secţiei
agricole a sfatului popular re­
gional.
Pentru a se face o apreciere
De pe ogoarele regiunii
Muncă harnică la G.A.C.
din I!ia
Convinse de superioritatea muncii
în colectiv, în anul acesta încă 24 de
familii de ţărani muncitori din Ilia
s-au înscris în G.A.C. „Drumul lui
Lenin“ cu suprafaţa de 70 ha. teren.
Datorită acestui fapt, colectiviştii au proprii şi tractoarele de la S.M.T.
mărit şi suprafeţele pe care le-au în- l-a 4 ha. cu floarea-soarelui, 3 ha. cu de primăvară s-au dovedit a fi mai
a fixat următoarele criterii după strativ organizat în cadrul gos­
care va fi apreciată activitatea podăriei de pe care s-au obţinut
fiecărei unităţi în vederea cla­ rezultate concludente se acordă
sificării finale a gospodăriilor a- în total 50 de puncte.
flate în întrecerea socialistă.
4. Pentru fiecare Iot demon­
I. Organizarea muncii strativ organizat în scopul obţi­
nerii de producţii record, r!e pe
1. Pentru antrenarea tuturor care s-au obţinut astfel de pro­
membrilor gospodăriilor colecti­ ducţii se acordă 150 puncte.
ve la muncă în aşa fel înr.it la 5. Pentru fiecare procent din
sfîrşitul anului să revină cel suprafaţa agricolă a gospodăriei
puţin 100 zile-muncă pe cap de colective ameliorată prin lucră: i
colectivist, se acordă un număr de îmbunătăţiri funciare efectu­
de 200 puncte. ate de colectivişti (lucrări de
Pentru fiecare procent de de­ combaterea eroziunii, desecări,
păşire s-au de nerealizare a a- irigaţii, îndiguiri) se acordă 20
cestui minim se adaugă sau se puncte.
scad cîte două puncte. III. Creşterea animalelor
2. Pentru realizarea tuturor
lucrărilor prevăzute în planul de 1. Pentru realizarea unei in
producţie. în condiţiuni bune şi cărcături de 20 bovine la I0<3
în cadrul volumului de ziîe- hectare teren agricol, se acordă
muncă planificat, se acordă 200 200 de puncte.
de puncte. Pentru fiecare procent de de­
Pentru fiecare procent de re­ păşire sau de nerealizare a în­
ducere a consumului de zile- cărcăturii Ia 100 hectare se a-
muncă şi pentru fiecare procent daugă sau se va scădea trei
de depăşire, se adaugă sau se puncte.
scad cîte 10 puncte. 2. Pentru realizarea unei pro­
3. Pentru desfăşurarea între­ ducţii medii de lapte de 1.800
gii activităţi în mod organizat, litri pe cap de vacă furajată, se
în baza planurilor de muncă în­ acordă 200 do puncte.
tocmite pe campanii de brigăzi şi Pentru fiecare 100 litri lapte
echipe şi pentru ţinerea eviden­ în plus sau în minus se adaugă
ţei tuturor lucrărilor !a zi, pre­ sau se scad cîte 10 puncte.
cum şi a rezultatelor economi­
ilor obţinute, se acordă 300 de 3. Pentru realizarea integrală
puncte. a construcţiilor planificate si da­
rea lor în folosinţă oină Ia >îîr-
Pentru lipsuri constatate în şitul anului se acordă :
desfăşurarea activităţii gospodă­
riilor colective în ce priveşte în­ — pentru un grajd . . .
tocmirea şi respectarea planuri­ 200 puncte ;
lor sau ţinerea evidenţei lucră­
rilor, se scad 50 de puncte. — pentru o magazie . .
100 puncte;
U. Producţia agricolă
— pentru maternitate dc
scroafe...
1. Pentru aplicarea complexu­ 100 puncte;
lui agrotehnic în scopul obţine­
rii unor producţii mari fa cul­ — pentru saivane oi . . .
50 puncte ;
turile de bază, se acordă m ina­ 4. Pentru asigurarea cantităţii
torul punctaj: de 5 tone nutreţ-siloz pe cap de
a ) . Pentru realizarea întocmai vacă anual, se acordă 200 de
a producţiei planificate prin pla­ puncte.
nul de producţie la grîu de toam­ Pentru fiecare tonă însifozată
nă, se acordă 180 puncte: în plus sau nerealizată se adau­
b ) . pentru realizarea întocmai gă sau se scad cîte 40 puncte.
a producţiei planificate ia cul­
tura cartofului se acordă 250
IV. Creşferea avutului
puncte. obştesc şi a veniturilor
Pentru fiecare 100 kg. de grîu, G. A. C.
şi 1.000 kg. cartofi depăşire sau
minus faţă de producţiile medii 1. Pentru contractarea şî liv­
rarea către stat a unei canlitaţi
stabilite prin planul de producţie, de 20 tone cereale la 100 hecta­
se adaugă sau se scad cîte 20 re teren arabil se acordă 300 de
puncte. puncte.
2. In extinderea culturii florii- Pentru fiecare tonă contracta­
soarelui, pentru fiecare heciar cu
această plantă de pe care s-a tă şi livrată în plus sau in mi­
obţinut o producţie medie de nus se adaugă sau se scad 10
puncte.
puncte.
2. Pentru realizarea unui ve­
Pentru depăşirea sau nereah- nit în bani de cel puţin 150.000
zarea producţiei stabilite mai
sus se adaugă sau se scad pen- (Continuare în pag. 2-a)
-------------- siisas--------------
sămînţat în epoca l-a cu sfeclă de borceag, 3 ha. cu mazăre şi 20 ha. cu
zahăr, ovăz, floarea-soarelui etc. lucerna in culturi ascunse. De aseme­
nea, ei au amenajat pentru irigaţii 3
Faţă de 15 ha. cît era planificat, ha. grădină. Acum, harrticil colecti­
ei au însămînţat 20,5 ha. cu sfeclă de vişti lucrează la pregătirea terenului
zahăr, iar faţă de 8 ha. planificate pentru însămînţarea porumbului. Pînă
a se însămînfa cu ovăz, au însămînţat în ziua de 6 aprilie a.c. ei au pre­
18 ha. Folosind din plin atelajele gătit peste 20 ha. din acest teren.
Orăştie, ei au mai însămînţat în epoca In lucrările agricole din campania
harnici colectiviştii Dănilă Zenovie,
Lucreţia Bîrza, Ionel Suciu, Păscuţa
Buştea, Dumitru Rus, Antonie Căleam:
şi alţii.
La o gospodărie
colectivă tîtiără
Colectiviştii din G.A.C. „Mureşana"
Foit, uniţi recent în marea familie, au
terminat la timp însămînţările din e-
poca I-a. In această epo.că ei au în-
sămînţat 5 ha. cu sfeclă de zahăr,
două ha. cu floarea-soarelui, 3 ha.
cu sfeclă furajeră, 10 ha. cu trifoi în
culturi ascunse etc. In acelaşi timp,
colectiviştii din Foit au însămînţat în ră­
sadniţe tutunul necesar cultivării unei
suprafeţe de 4 ha.
Folosind numai atelajele proprii,
colectiviştii din G.A.C. „Mureşana"
au pregătit pînă în ziua de 6 aprilie
a.c. 15 ha. din cele 33 care vor fi
insămînţate cu porumb şi au plantat
cartofi de toamnă pe o suprafaţă de
7 ha.
In fruntea întrecerii socialiste dintre
brigăzi se găseşte brigada I-a con­
dusă de Ioan Şerdean. In întrecerea
dintre colectivişti sînt fruntaşi tov.
Aron Adam, Maria Zaharia, Silvia
Irimie si Ion Pascotă-Dăian.
\