Page 26 - 1959-04
P. 26

Paqş 2                                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                   Nr. 1336

    VESTÍ                                                                                                                          CARŢ!                                                                           Ne scriu a ctivişti ai sfa tu rilo r populare

            _______ i_____                                       La Cristur                                                             APARUTE                                                    Control şi îndrumare operativă

din Resia de Secas                            se construieşte...                                                                                                             EDITURA .P O U U C A     In anul trecut întreprinderea   pentru balast. La balast, bună­     fără a se ţine seama de cheitu-
                                                                                                                                                                                                   de industrie locală „Ilie Pirt-    oară, împreună cu conducerea        ielile făcute în fiecare Unitate.
’ SEBEŞ (De la subredacţia                           Cînd treci cu autobusul din Deva      La un moment dat mi-a z işi                  LITERATURĂ POLITICĂ                                        tilie“ din oraşul Hunedoara nu     întreprinderii, comitetul execu­    In urma unui studiu s-a sta­
noastră voluntară). La propu­                     spre Hunedoara. in marginea sa­          — Vezi clădirea asia nouă? Ce                                                                           s-a ridicat la nivelul sarcinilor  tiv a analizat posibilităţile lo­   bilit ca fiecare unitate să-şi su-
nerea Comitetului comunal de                      tului Cfistur se Vede profitul unei   zici mai seamănă cU cea veche ?            K. MARX, F. ENGELS, V. I.                                       ce i-âU stat în faţă. Aici S-au    cale existente şi a deschis o ba-   porte propriile cheltuieli nepro­
partid, Comitetul executiv al                     clădiri noi. cu etaj. Este singura       Ce-i drept, am rămas plăcut im­               LENlN Despre internaţiona­                                manifestat o serie de deficien­    lastieră pe valea Streiului. Pînă   ductive. Rezultatul a fost că
Sfatului popular comunal a în­                    clădite cu eiaj din sat, in afară     presionat, O clădire ăi cărei pereţi             lismul proletar („ Biblioteca                             ţe. Multe din acestea s-au da­     acum din această balastieră s-au    aceste cheltuieli s-au redus con­
treprins cu locuitorii comunei o                 dé gară care, impropriii, poartă nu­   sini de Culoatea mortarului avea                 marxist — leninistă")                                     torat şi faptului că sfatul popu­  extras şi transportat pe şantie­    siderabil,
serie de acţiuni pentru înfru­                   mele de Bircéa Mică. Profilul aceS-    pe ea pusă o tăbliţă: Sfatul popu­               668 pag. — 10,25 lei                                      lat orăşenesc, respectiv comite-   rele din raionul Petroşani peste
museţarea localităţii lor. In a-                 téi clădiţi Cil éfaj a ăpătiti prin    lat comunal. Despre căminul cul­                                       Ed. politică                        tu executiv nu a controlat şi      200 m.c. balast de rîu.                Dacă în anii trecuţi legătura
cest sens au fost desfundate                     vâra Mulţii treciiti                   tural am aflat apoi că este formai                                                                         îndrumat în mod permanent şi                                           cu întreprinderea de industrie
toate şanţurile drumurilor din                                                          dintr-0 Sală de Spectacole Cil O           V. 7. LENIN Opere — voi. 14                                     operativ întreprinderea.              Pînă nu de mult s-au obser­      locală se ţinea slab — inciden­
comună, iar pe marginea lor au                      ÎMf-uha din iile un călător riltii  capacitate de cca, 340 locuri, sală              (retipărire)                                                                                 vat mtllte deficienţe la fabrica­   tal — în anul acesta situaţia
fost plantaţi stîlpi spoiţi în alb.              vorbăreţ care s-a urcat in autobus     pentru bibliotecă, sală de lectură,              376 pag. — 7,50 lei                                          Avînd în vedere însă sarci­     rea plinii. Aici calitatea lăsa     s-â schimbat, în fiecare lună
De asemenea au fost spoite în                    lă CfistUt că să meargă la Hüné-       cabină de proiecţie cinematografică,                                   Ed, politică                        nile trasate de conferinţa re­     de dorit. In urmă Unei analize      un membru al comitetului exe­
alb şi gardurile din localitate.                 doără in-a lămurit!                    scenă eic, Deşi căminul nu este                                                                            gională de partid şi de sesiu­     făcute la fabrica de pîine de       cutiv participă la consfătuirile
                                                                                        încă gata, totuşi ăici se desfăşoa­        O. IAHOT Ce este adevărul?                                      nea a IV-a a Sfatului popular      Către o comisie din partea co­      de producţie de aici şi la nevoie
   Pe distanţa Roşia de Secaş                       — Vă place căminul nostru cul­      ră activitatea Culturală: cinema­                80 pag, — 1,40 Iei                                        regional, Gomitetul executiv al    mitetului executiv, situaţia s-a    ia măsurile necesare pelitfu îm*
— Păuca s-au -săpat prin con­                     tural ? li fain, şi-i făcut de noi    tograf, conferinţe, şezători eic,                                      Ed. politică                        Sfatului popular orăşenesc Hu­     îmbunătăţit cu mult. E drept        bunătăţirea muncii,
tribuţie şi muncă voluntară                      prin contribuţia tuturor.                 Apoi, din vorbă în vorbă, iov.                                                                          nedoara a luat o serie de mă-
756 metri de şanţ* iar 101 me­                                                          I. Horvath mi-ă spus că această              LITERATURA ŞTIINŢIFICA                                        sUri menite să asigure o mai       că âicl mai există unele anoma­        Ga urmare a îmbunătăţirii
tri a fost curăţit.                                  Şi călătorul vorbăreţ a început    clădire a Sfatului populär s-a făcut             CHIMIE                                                    bună organizare şi desfăşurare                                         muncii comitetului executiv, îfi
                                                 să-mi înşire tot felul de lucruri;     din reSurse locale şi cu fonduri                                                                           a .muncii în întreprinderea de     lii din cauza secţiei regionale     cadrul întreprinderii de indus­
   Toţi cetăţenii care au contri­                cum că ta acest cămin, deşi fusese     centralizate, că ea cuprinde 4 bi­         A. N. NESMFJANOV şi alţii                                       industrie locală. In primul                                            trie locală s-a observat o îm­
buit la aceste acţiuni' au mun­                  început mai de mult, au lucrat în      rouri etc,                                       Lucrări practice de radio-                                rînd comitetul executiv A          de industrie locala. Noi primim     bunătăţire a activităţii acesteia.
cit cu tragere de inimă, Deo­                     echipe toţi Cetăţenii şi că i-a cos­     La Cristur, in anul trecut s-au               chirnie                                                   avut o participare filai mate                                          Bunăoară, în primul trimestru
sebit de harnici s-au dovedit                    tal de fapt destul de puţin. E drept   terminat lucrările de electrificare.             480 pag. — 26,90 Iei                                      la întocmirea planului de pro­     făină numai din Graiova, care       sarcinile planului Valoric au
Ioan Bogdan care a săpat 39                      că au primii şi ăfiiiorUl statului.    Reţeaua electrică a fost întinsă pe                                     Ed. tehnică                        ducţie pe anul 1959. Ţihînd                                            fost îndeplinite eU mult înainte
metri de şanţ, Ioan Burnete cu                                                          cca, 6 km, şi mulţi cetăţeni au fă­              DREPT                                                     seama de specificul local şi de    are un conţinut mare de glu-        de termen.
30 metri şi Ştefan Burnete cu                       Acum căminului cilliurai i se fac   cui deja instalaţia Ulterioară, Păcat                                                                      resursele de materiale existente,
28 metri de şanţ.                               .ultimele finisări. Am mai aflai că     însă că l.C.S. Hunedoara amină niş­        * * * Manualul juridic al lui                                   noi am profilat întreprinderea     ten. Ori dacă am primi făină                          TEODOR CIORGA
                                                 ia cămin ău PiunCH mult cei din        te lucrări de mai bine de un an de               Andronachi Donici — ediţie                                înspre ramtlra extractivă şi                                                   Vicepreşedinte al Sfatului popular
   In păşunea comunală din ju­                   comitetul de cetăţeni în ftünté cu     zile şi deci curent electric încă nu             critică                                                   prelucrătoare metalurgică. Ast­    şi de la morile din Arad, aşa
rul fîntînilor nou amenajate aU                  Antón Buzas, preşeâinleie comite­      este în sat.                                     184 pag. — 4,15 lei                                       fel s-aU încheiat Contracte eco­                                                    orăşenesc — Hunedoara
fost transportaţi circa 150 me­                  tului, Gh. Lascăti şi alţii.              — Trebuie amintit aici — a spus                             Ed. Acad. R.P.R,                            nomice CU uzinele „Victofia“-      cum am propus deseori, am pu­
tri cubi de pămînt şi astupate                                                          iov. I. Horvath — contribuţia iov.               MONOGRAFII                                                Gălan pentru livrarea nisipului
unele surpări te existau în                         La blitming a cobOrît. N-a uitat    Ioan Forte şi loslf Gh.ilea din co­                                                                        metalurgic, iar cu T.R.G.L.H.      tea îaCe o pîine riilllt mai bună.
păşune. Aici au mUncit cu ca­                 ^ însă să-hil jacă o invitaţie.           mitetul de CodsträbUe, câte aii mo­        PER — OLOV ZENNSTROM
rele ţăranii muncitori Nicolăe                                                          bilizai cetăţenii la lucrări.                    Linne —- descoperitor al bo­                                                                    Tot ca 6 măsură luată de Co­
Gîrloanţa, Vasile Popa, Petru                       — Să vil la Cristur să vezi ce         Oamenii din CriStiiC aii pornit               găţiilor Suediei şl naş ai
Burnete şi alţii.                                lucruri noi s-au făcut. La noi se      să-şi. construiască o viaţă nouă. în­            naturii,                                                                                     mitetul executiv este şi aceea
                                                 construieşte un sat nou...             treg satul a intrat iii Cele două în­            196 pag, — 3,80 lei broşaţi
   La sediul G. A. G. „Steaua                                                           tovărăşiri agricole, iar acum, primit            7 lei cartonat Ed. ştiinţifică                                                               privind repartizarea pe unităţile
roşie" s-a construit un gard de                     ...După cîteva zile am poposii în
Cărămidă de peste 200 metri                      satul Cristur. In staţia de autobus    ţărani întovărăşiţi şi-ătl depus Cereri S  LITERATURA AGROZOOTEH­                                                                             întreprinderii a cheltuielilor ne­
lungime unde au muncit manual                    l-am întîlnit pe tom. loan Horvaih,                                                      NICA, AGRONOMIE
colectivişti c a : Ilie Munteanu,                preşedintele sfatului. Era cil un ac­  pentru formarea unei gospodării a-                                                                                                            productive. Pînă acum aceşt lu­
Gheorghe Munteanu şi cii ca­                     tivist al comitetului raional de par­  grtcole colective.                         * * * Probleme de pedologie
rele Ştefan Burnete, Ioan Bog­                    tid. Veneau de la Bîrcea Mare,                                                         566 pag, — 60 lei                                                                            cru se făcea în mod centralizat,
dan şi alţii. Această acţiune a                  sat aparţinător comunei, tinde avu-       în ultimii ani la Crisiut s-a con­                           Ed. Acad. R.P.R.
fost întreprinsă înainte de inau­                sePCră de rezolvat nişle tféblirt.     struit uii marc nliinăr de case de ţ             BELETRISTICA                                                              O sarcină ele onoare
gurarea gospodăriei,                                                                    loctlit. Pină ăcttm cca. 60 de Ce­
                                                    S-d bucurat cînd l-ani arătat sco­  tăţeni şi-au fădut case noi. Printre       D. TH. NECULUŢA Spre ţăr­                                          Sarcina de a mări suprafaţa     tează o reţea de plopi care să-l    canalul în curs de executare Ia
                                    î .lONÂŞ     pul vizitei şt m-a Uivildi la sfat.    el stnt şt ţăranii întovărăşiţi Anton            mul dreptăţii — ediţia a                                  arabilă a regiunii noastre cu      consolideze.                        Orăştie, între Câteâ ferată şi al­
                                                 Cum nu mai fusesem de acum doi         SdOS şi loaii Gherman.                           11-a revăzută. Ediţie îngri­                              peste 10.000 hectare, sarcină                                          bia fiului Mureş, unde s-au e-
                                                 am pe ta sfatul din Cristur, l-am                                                       jită şi prefaţată de Mihu                                 trasată de Conferinţa regională       Ga şi la Blandiana, cetăţenii    fectüat pînă acum un număr de
                                                 întrebai dacă io! în clădirea aceea       Intr-adevăr, la Cristur se con­               Dragomir, („Biblioteca pen­                               de partid, stă în permanenţă în    din Vaidei au răspuns în nu­        1.200 ôfe muncă ‘ voluntară.
                                                 veche şi desiul de ncaspeclllOasă      struieşte, se construieşte O viaţă               tru toţi")                                                atenţia deputaţilor din raionul    măr mare la chemarea deputa­        Gartallil va avëa o lungime de
                                              % îşi are sediul.                         nouă,                                            174 pag. — 2,48 tei                                       Orăştie. Pentru realizarea ei,     ţilor lor pentru săparea unui       2.600 metri şi va reda agricul­
                                                                                                                                                                 E.S.P.L.A.                        pînă acltm s-au iniţiat mai        canal de captare a apelor ce se     turii o suprafaţă de 40 de hec*
                                                    Mi-a zimbit.                                                       V. FUR1R                                                                    multe lucrări de îndiguiri şi      strîngeau pe ogoarele, satului,     tare apărînd de inundaţii alte
                                                    — Se vede treaba că maţi mai                                                   CAMH. PETRESCU Teatru —                                         desecări la care au fost mo­       distrugînd recolta, Peste 400 de    50.
                                                 fost de lillllt pé la CrlsiUt,                                                          voi, 4                                                    bilizaţi numai în primul tri­      cetăţeni au prestat la săparea
                                                    Apoi a discutat despre alte lu­                                                         272 pag, — 5,25 Iei brd-                               mestru âl anului peste 2.000 de    canalului un număr de 2.400            La toate aceste lucrări depu­
                                                 cruri.                                                                                  ş a t ; 10,70 Iei pînzat                                  ţărani muncitori, Cetăţenii din    ore muncă voluntara săpînd          taţii au avut rolul de mobili­
                                                                                                                                                                 E.S.P.L.A.                        satele raionului nostru au răs­    astfel un canal lung de aproa­      zatori şi îndrumători ai cetă­
                                                                                        vA A A A                                                                                                   puns cu drag la chemarea depu­     pe 3 kilometri.                     ţenilor, ei înşişi servind drept
                                                                                                                                                                                                   taţilor lor, efectuînd un mare                                         exemplu în müncâ celorlalţi,
Criteriile pe baza cărora se va desfăşura                                                                                                                                                          număr dé oré ffiUfică voluntară.      La Bobîlna, canalul săpat de     S-aU evidenţiat în mod deosebit
           . întrecerea socialistă                                                                                                                                                                                                    cetăţeni prin muncă voluntară       deputaţii Avram Stan, Romul
                                                                                                                                                                                                     Astfel, pe şantierul digului     se întinde pe o lungime de 2.000    Găpîntană, Bălan Saveta, Ioana
         dintre gospodăriile colective                                                                                                                                                             de la Blandianâ aii literat vo­    metri şi apără de inundaţii o       Dieu şi mulţi alţii.
                                                                                                                                                                                                   luntar peste 1.000 de cetăţeni     suprafaţă de 120 hectare de te­
                                                                                                                                                                                                   efectuînd Un rtitfnăr de peste     ren, Ţăranii muncitori de aici         Pentru anul acesta s-au pro­
                                                                                                                                                                                                   20.000 ore muncă voluntară. S-â    âu prestat aproape 1,500 ore        iectat noi lucrări de desecare
                                                                                                                                                                                                   construit, cu această ocazie un    muncă voluntară scurtînd ast­       la Vinerea, Tilrdaş şi Mărtineşti.
                                                                                                                                                                                                   dig lung de aproape 4.000 me­      fel cU mult termenul fixat pen­     Se vor face astfel lucrări pen­
                                                                                                                                                                                                   tri pe care în prezent se plan-    tru terminarea lui.                 tru a rëda agriculturii încă 670
                                                                                                                                                                                                                                                                          hectare de teren, lungimea ca­
                                                                                                                                                                                                                                        Mai poate fi amintit aici şl
                                                                                                                                                                                                                                                                          nalelor Ce se vor mai construi
      (Urmare din pag. f-a).                  celaşi timp observaţiile lor cu           distincţii gospodăriilor colective
                                              privire la modul în care se des­          fruntaşe.                                                                                                                                                                         în acest art fiind de peste I LOGO
Iei la 100 hectare teren agricol              făşoară întrecerea.                                                                                                                                                                                                         metri.
şl repartizarea din aGeăi venit                                                            Premiile ce se vor acorda vor
Ia fondul de bază a unui procent                 In cursul lunilor decembrie            fi următoarele :                                                                                                                                                                    D eputaţii dirt raionul nostru,
de 12 la sută, se acordă 390 de               1959 şi ianuarie I9fi0, se va face                                                                                                                                                                                          sUb Conducerea com itetului ra­
puncte.                                       analiza rezultatelor obţinute de             — un premiu 1 în valoare de                                                                                                                                                    ional de partid, vor depune şi
                                              fiecare gospodărie colectivă, tre-        10.000 ie i;                                                                                                                                                                      pe mai departe eforturi susţi­
   Pentru fiecare 10,000 lei în               cîndu-Se la clasificarea lor pe
plus sau în minus se adaugă                   ba2a punctajelor realizate.                  — trei premii II în valoare                                                                                                                                                    nute pentru mobilizarea Cetă­
sau se scad 10 puncte.                                                                  de 7.000 lei flecare;                                                                                                                                                             ţenilor, astfel ca toate aceste lu­
                                                 tn cursul lunii ianuarie 1900
   Pe baza criteriilor de mai                 Şe Va organiza o consfătuire pe              — cinci premii trei în valoare                                                                                                                                                 crări sa fie efectuate prin muncă
sus, membrii comisiei regionale               plan regional, în care se Va a-           de 5,000 tei fiecare.
vor vizita toate unităţile aliate             duce la cunoştinţa tuturor gos­                                                                                                                                                                                             voluntară îndeplinind în între­
în întrecere cel puţin odată în               podăriilor colective rezultatele             Conducerile gospodăriilor co­
fiecare Campanie, îndrufnindu-îe              obţinute de unităţile aflate în în­       lective care au cîştigat întrece­                                                                                                                                                 gime sarcina trasată de Con­
şi Sprijlnifidif-le Să Obţină rezul­          trecere. Cu acest prilej se vor           rea Socialista pe regiune vor îm­                                                                                                                                                 ferinţa regională de partid.
tate cît mai bune, notînd în a-               face premieri şl se vor acorda            părtăşi din metodele lor şi celor­
                                                                                        lalte gospodării colective in sco­                                                                                                                                                         CORNEL PETRUŢA
                                                                                        pul de a le ajuta să ajungă şi                                                                                                                                                    vicepreşedinte ai Sfatului popular
                                                                                        ele la nivelul celor fruntaşe,
                                                                                                                                                                                                                                                                                   raional — Orăştie

Hdtărîrile comitetului executiv să reflecte

    impórtente sarcini ce rein activităţii căminului cultora!

   Despre activitatea căminului               de teatru. O activitate susţi­ plăriurile sale de şedinţe şi a- vedere unele sarcini mai im­
cultural din Gristur, raionul
Hunedoara, se pot aminti cîteva               nută au desfăşurat şi cele 15 nalizarea activităţii culturale. portante, pe care .căminul cul­
realizări importante. In preocu­
pările conducerii căminului cul­              cerctiri de citit ofgaflizate pe La 17 febrUSri'S a,c., spre e- tural, realizîndu-le, ar veni în
tural de aici a stat, în primul
rînd, reorganizarea corului în­               circumscripţiile electorale.              xemplu, comitetul executiv a sprijinul îndeplinirii a unor o-
spre care au fost atrase ele­
mentele cete mai corespunzătoa­               Cu un cuvînt, la Cristur se analizat activitatea culturală ce biective de seamă ce stau în
re din rînd urile populaţiei ro-
mîne şi maghiare. In prezent                  simte o înviorare îfi activitatea se desfăşoară în comună. In faţa sfatului popular, Ar fi fost
corul din Gristur, după ce s-a
clasat pe locul I la iaza inter-              cultiirâl-educativă şi aceasta urma acestei analize s-n con­ bine, de pildă, dacă în hotă-
comunală a celui de al V-lea
concurs artistic al căminelor                 este strîris legată de apropiata statat că în ultimul timp pe a- rîrea luată s-nr fi prevăzut că­
culturale, se pregăteşte pentru
faza raională, Sub conducerea                 terminare a Căminului cultural ceastă linie au fost obţinute re­ minului cultural sarcini pentru
dirijorului Ioan Forte, corul a
pregătit atît cînlece romîneşti               de aici. Un aport însemnat în zultate mulţumitoare, comitetul susţinerea campaniei agricole de
cît şi maghiare, repetiţiile ton-             munca căminului cultural îl a- executiv luînd măsuri concrete primăvară, privind munca de
tinuînd cu intensitate. Şi des­
pre activitatea celorlalte forma­             duce directoarea acestuia, tov. pentru o şi mai bogată activita­ transformare socialistă a agri­
ţii artistice ale Căminului cul­
tural din Cristur se pot âfHiflti             Valeria Baumgartner care, a- te culturală. O parte din aceste" culturii, sprijinul pe care că­
cîteva aspecte pozitive. De e-
xemplu, echipa ele dansilrl popu­             jutată de cîtiva tovarăşi din co- măsuri însă, n-au fost, după minul cultural trebuie să-l dea
lare romîneşti, cît şi cea ma­
ghiară, au în repertoriul lOr                 mitetui de con-                           părerea noastră, în problema achiziţiilor şi con­
mai multe dansuri apreciate Cu
ocazia programelor artistice pe               ducere al Caftii-                         cel mai just re­ tractărilor, obiective concrete în                                                        ţ O.C.I.. Produse industrl- -j              COOPERATIVA
care căminul cultural le pre­                                                           paftizâte. Aste ce priveşte stfîrtgerea şi mai
zintă cu destulă regularitate                 P Enului cultural, se li E NI E                                                      mult a prieteniei între romînii                                                                            CELULOIDUL
atît în localitate cît şi în sate­                               p ffj f HTWJJ> A Wp fel, spre eXem-                               şi maghiarii din această loca­                                  t ale Deva anunţă publicul )
le din împrejurimi. In acelaşi                străduieşte ' s ă                                                                    litate, o mai largă preocupare                                                                     Bucureşti, str. 80 Decembrie
                                              realizeZe o bUnă   1 L , l U & \r k ă ^ lU p|U) sfe arată                                                                                            [¦ consumator PRELUNGI- )          tir. 54 raionul T. Vladimirescu
timp, echipa romînă de teatru
a prezentat în acest an piese                                                                                                                                                                      \ REA PIN A LA 31 XII 1959 1        vînde fără repartiţie
ca ,tUmbra“, „Dreptatea lui
Cuza“, „S-a întîmplat Iîngă o                 chiile Ce revin acestei instituţii        comitetul executiv — prin to-              în activitatea ştiinţifică a că­                                l A VÎNZÂRil CU PLATA s                   PINZĂ STERLING
fîntînă“, iar acum pregăteşte                 culttlrale.                               varăştll vicepreşedinte Ioan Pe-           minului cultural, pentru comba­                                                                          BANDĂ STERLING
                                                                                        ter, Va lua măsuri de mobiliza-            terea superstiţiilor şi misticis­                               C IN RATE, în condiţii mai -]
piesa „Răsfăţaţii“. Şi echipa                    Privind sprijinul pe care co-          rea tinerilor care aii aptitudini                                                                                                                     de 15, 20, 25, 30
maghiară de teatru a prezentat                mitetul executiv al sfatului popii-       muzicale pentru cor* Credem că                                                                             i avantajoase, a următoare- i
în ultimul timp oîteva piese                  Iar comiirial din cristur îl a-           ar fi o treabă prea minoră pen-                                                                                                               PERGAMOID DE DOC PEN­
                                              cordă căminului cultural, se              tfU tovarăşul vicepreşedinte Ioan          mului etc.                                                      lor articole :       Î                    TRU TAPIŢERIE
                                              poate afirma că in atenţia a-
                                                                                        Peter ca să se ocupe CU mobili-            Iată doar cîteva din sarcinile                                  aparate de radio de îa 6 -J           MUŞAMALE PENTRU
                                              cestuia au stat pînă acUiil cîteva                                                                                                                                                                     MESE
                                                                                        zarea tinerilor pentru cor, cînd           pe care le are căminul cultural                                 i Ia 8 rate maximum  *j
                                              probleme privind activitatea că-          dînsul ar putea foarte biiie să            şi faţă de realizarea cărora                                                                         TUB WARNISCH de Ia
                                              ruinului. Iri primul rînd, prese-         Se ocupe de îndrumarea şi orien-           comitetul executiv din Cristur                                  ( maşini de spălat rufe de 1            2—12 mm. diametru
                                              dintele comitetului executiv, tov.        tarea activităţii culturale înspre         ar trebui să poarte mai mult
                                              loan Horvath, cît şi tov, 'Ioan           a aborda cele mai actuale pro-             interes.                                                        ^ Ia 8 Ia 12 rate maximum ^
                                              Taşcău, secretar al sfatului              biertie, de a fi mereu alături de
                                              popular comunal, se interesează           viaţa salului, de transformările                                                                           [ dulapuri răcitoare de ţ
                                              îndeaproape de terminarea con-            prin care acesta trece. Sarcina
                                              strueţfei căminului, acţiune care,        de mai slis ar fi putut rărnîne               Este necesar ca în activitatea                               L la 8 fa 12 rate maximum ^
                                              odată încheiată, va da posibi-            foarte bine organizaţiei U.T.M.,           sa de viitor comitetul executiv
                                              litatea desfăşurării unei şl mai          şi nicidecum comitetului exe­              să se preocupe de principalele

                                              rodnice activităţi culturale in           cutiv.                                     probleme ce stau în faţa con­                                                    O.C,L. PRODUSE INDUSTRIALE DEVA
                                              Cristur. In al doilea rînd, co­              Comitetul executiv al sfatului                                                                          anunţă că în magazinele sale de confecţii din Deva şi de pe
                                              mitetul executiv al Sfatului                                                         ducerii căminului cultural, să
                                              popular comunal îşi prevede în            popular din Gristur pierde din                                                                                 reţea, s-au deschis cu prilejul sezonului de primăvară
                                                                                                                                   analizeze mai ales acele aspec­
                                                                                                                                   te ale activităţii culturale din                                                       EXPOZIJII CU V IZ A R E

                                                                                                                                   comiliia, care trebuie să spriji­                               unde sînt expuse pentru vînzare mari sortimente de articole de
                                                                                                                                   ne în mod creator realizarea                                    primăvară Ca; balonzaide, pardesie, costurile, pelerine, bluze de
                                                                                                                                   hdtărîrilor partidului şi guver­                                vînt, raglane, mantale ditl material vinilin, canadiene, costume

                                                                                                                                   nului .                                                            uşoare din doc, trotuş etc,

                                                                                                                                               GH. LUPAN
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31