Page 27 - 1959-04

Ni\ 1336
Activul fără
în munca organrafiilor de bază Sa muncă voluntară pătarea cafenie a frunzelor şi fructelor
îmbunătăţirea substanţială a muncii
organizaţiilor de bază cu activul fără
de partid, este unul clin cele mai im­ Prim-secretar al Comitetului raional şi cele 60 întovărăşiri din raion să
portante mijloace oare contribuie ia
întărirea şi Consblidarea legăturilor
partidului cu masele, la mobilizarea Oaia şi Doştât, de pildă, în decurs fata toate pregătirile pentru începerea
lor în lupta pentru îndeplinirea hO- de numai trei luni au primit peste rtiuncilor din epoca li-a. Asertieriea re­
tărîrilor partidului şi guvernului.
Cu ajutorul activului fără de partid, activului fără de partid. Printre aceş­ dividual.
organizaţiile de bază reuşesc să cu­ tia se numără tov. Ecâteflnă Schen- Trebuie arătat însă că, pe lingă re­
noască mai îndeaproape preocupările fcef, Elenă Bunea, Nicolae Bogdan din zultatele pozitive obţinute în munca
oamenilor muncii, problemele pe care Miercurea, Ilarie Saladie, Mihăilă Pal- cu activul fără de partid, în acest
le ridică aceştia.
Ţinînd cont de sarcinile multiple
care stau în faţa organelor şl orga­
nizaţiilor de partid şi pentru a asi­
gura îndeplinirea acestora, Comitetul
raional de partid Sebeş a ajutat co­
mitetele comunale şi organizaţiile de
bază să-şi îmbunătăţească permanent
stilul de muncă. Printre metodele or­
ganizatorice indicate de comitetul ra­
ional de partid a fost şi aceea de a
întări munca orgâni^âtorlCă privind
creşterea numerică a activelor fără de
partid şi folosirea acestora în activi­
tatea organizaţiilor de bază.
Sub îndrumarea atentă a Comitetu­
lui răiottai de partid, organizaţiile de
bază âti trecut lâ întărirea rîrtdiiriiof
activelor fără de partid, recrutînd ele­
mentele Cele mai capabile şi cinstite
care să devină — după o pregătire
temeinică — candidaţi de partid. In
prezent în raionul Sebeş sîttt cuprlfişi
în rîndurile activelor fără de partid un
număr de 3.324 tovarăşi eare, spriji­
niţi de către organizaţiile de partid,
muncesc cu rezultate bune. Cifra de
mai sus nu exprimă prea mult. Dâf,
dacă facem o comparaţie cu anul tre­
cut, ne dăm seama că acum numărul
celor cuprinşi în activele fără de
partid a crescut cu 2.013 tovarăşi.
Ceea cej tiu trebuie ŞCăpât diti ve­
dere este faptul că organizaţiile de
bază s-au orientat birte şl îfi privinţa
îmbunătăţirii compoziţiei sociale a ac­
tivelor fără de partid. Majoritatea ce­
lor difi activele fără de partid sfiit re­ lor fără de partid, a exemplului per­
crutaţi acum diti fîridiirile oamenilor
muncii direct productivi ori sînt ţă­
rani muncitori din G.A.S., G.A.C. şi
întovărăşiri.
Iată numai cîleva exemple: ia fa­
brica U.I.L. Sebeş în anui ÎS§§ exis­
tau doar 32 tovarăşi în activul fără
de partid ,pe cită vreme în prezent
exista 71 tovarăşi, si dlttlre aceştia
sîn! nnlricHorl direct productivi, 8 sînt
tehnicieni, şi doar 2 funcţionari. Re*
zuMate pozitive îfi mutica de creştere
şi de îmbunătăţire â compoziţiei so­
ciale a activului fără de partid s-âii
obţinut şi în comunele Dala, Miel*
curea, Glrbova, Roşia, Urtgiirel şi al­
tele. In aceste Comtlrte numărul Celor
din activele fără de partid a CresCut
de două şl ciiidr de ifei ori faţă de
amil trecut, majoritatea fiind colecti­
vişti sau întovărăşiţi.
O latura pozitivă în munca organi­
zaţiilor de bază constă în faptul că
ele se preocupă CU răspundere de creş­
terea şi educarea oamenilor din actu
vele fără de partid. Cu sprijinul co­
mitetului raional de partid şi al ac­
tiviştilor săi, în faţa activelor fără de
partid se fac periodic expuneri s-aii
informări privind situaţia Internaţio­
nală, se ţin conferinţe educative şi de gere de inimă pentru transformarea
cultură generală. Cele mâl multe din­
tre organizaţiile de bază au încadrat
în învăţămîntui de partid ffiâjdritatca
membrilor activelor fără de partid.
Rezultatul muncii de educaţie se tat s-au înscris printre primii îri G.Â.C.
reflectă prin aceea că numeroşi tova­
răşi din activele fără de partid au
cerut şl au fost primiţi în.rîiidul can­
didaţilor de partid. Organizaţiile de
bază din raza de activitate a comite­
telor comunală de partid Miercurea,
-K g-
Plenara Consiliului sindical
raional Haţeg
Zilele trecute a avut ioc la
Haţeg Plenara Consiliului sindi­
cal raional, care a dezbătut acti­
vitatea desfăşurată de către or­
ganizaţiile sindicale din raion în
perioada 1 ianuarie 1959 şi pînă
în prezent. Membrii de sindicat,
care au luat parte la discuţii, au
arătat unele aspecte din activi­
tatea comitetelor sindicale din
întreprinderi şi instituţii, cit şi
lipsurile acestora, venind toto­
dată cu o serie de propuneri me­
nite să îmbunătăţească activita­
tea de viitor. S-a scos în eviden­
ţă faptul tă la unele întreprin­
deri nu a fost îndeplinit planul
de producţie, că consfătuirile de
producţie nu s-au ţinut regulat
şi că uneori conducerile admi-
nistralive nu ţin cont de propu­
nerile făcute de muncitori în
consfătuirile de producţie. In cu-
vîntul său, tov. Gheorgbe Qr-
deanu, secretar al comitetului o-
răşenesc de partid, a arătat că
deşi munca sindicală din raionul
Haţeg s-a îmbunătăţit faţă de
anul trecut, cu forţele şi posibi­
lităţile ce există s-ar fi putut ob­
ţine rezultate şi mai bune, dacă
de partid, un a*jutor
J participa cu entuziasm
GEORGE HOMOŞÎEAN
de partid — Sebeş
30 de candidaţi din rîndul membrilor zultate s-au obţinut şi în sectorul in­
cu dîri Dâiâ, Vâsiie Pălăntaş şi Toma dotiienlu de activitate există încă şi
Pălămaş din Doştat etc.
Pe Zi ce trece, activele fără de
partid devin un ajutor tot mal valoros
în mutica organizaţiilor de partid. Cu
ajutorul lor, comuniştii reuşesc să-şi
ducă sarcinile ia îndeplinire cu mal
multă eficacitate şi ta timp. Acolo
unde membrii activelor fără de partid
sînt consultaţi în diferite probleme ei
contribuie Cu mult etan şi cu re­
zultate bune la îndeplinirea sarcinilor.
Ea fabrica U.I.L., spre exemplu, în
câdriil unei adunări a organizaţiei de
bază, ţinută în luna februarie, la care
a participat şi activul fără de partid,
s-au discutat măsurile ce trebuie
luate pentru îndeplinirea planului de
producţie pe tuna martie, avîndu-se în
vedete că în această lună fabrica era
planificată să efectueze reparaţiile ne­
cesare a întregului utilaj. Era o pro­
blemă dificilă dar comuniştii de aici
au fost sprijiniţi de tovarăşii din ac­
tivul fără de partid care ati venit cu
propuneri preţioase privind felul cum
trebuie organizată munca. In baza
planului de măsuri întocmit şi a mun­
cii desfăşurată de comunişti şi de
către cei din activul fără de partid,
reparaţiile au fost terminate înainte
de VZeme, iaZ planul de producţie pe
lutia mariie a fost îndeplinit în pro­
porţie de 300 la sută.
Aspecte pozitive în inunca cu ac­
tivul fără de partid pot fi întîlniie
multe în comunele raionului nos­
tru, Datorită priceperii cu care birou­
rile organizaţiilor de bază au folosit
în activitatea politică membrii active­
sonal pe care l-au dat comuniştii şi
cel din activele fără de partid, s-au
obţinut realizări importante în munca
de transformare socialistă a agricul­
turii, De la 1 latiUarie 1939 şi pînă
în prezent s-au înscris în sectorul so­
cialist al agriculturii 2.553 familii cu
peste 7,000 ha. teren. Numai în G.A.C.
au intrat în această perioadă peste
1,000 de familii cu 3,176 ha. teren.
Rezultate deosebite s-au obţinut mai
ales în satul Roşia de Secaş, unde în
ziua de 29 martie a.c. s-a inaugurat
o gospodărie colectivă care cuprinde
105 familii cu 225 ha. teren şl în
comuna Daia, unde în decurs de nu­
mai 3 luni s-au înscris în G,A.C. 646
familii cu 1,712 ha, teren, 140 boi, 41
vaci Ş iâ ,m ,d ; AcUtn G.A.G, din Daia
posedă pesie 3.000 ha. teren şi
înglobează 1.061 familii. Ca urmare a
unei munci politice susţinute, desfă­
şurată de comunişti, agitatori şi mem­
bri âi activelor fără de partid comuna
Ungurei şi satul Dobîrca au fost re­
cent complect colectivizate.
Exemple de tovarăşi din activele
fără de partid care au muncit cu tra­
socialistă a agriculturii şi au consti­
tuit exemple demne de urmat, s-ar
putea da multe. Nicoiae Paştiu din
Ungurei, loan Duse din Daia, Vasiie
Păiămaş şi Toma Pălămaş din Doş­
adiiciritl 4—7 hâ. teren, animale şi ate­
laje agricole.
Cu mult succes au fost folosiţi mem­
brii activelor fără de partid şi în cam­
pania lucrărilor agricole de primă­
vară. Ieşind primii la muncă, mobi-
lizînd masele de ţărani muncitori să
ar fi fost o preocupare mai seri­
oasă din partea organelor sin­
dicale îrl ce priveşte mobilizarea
oamenilor ia îndeplinirea planu­
lui de pfo'diicţie, dacă Consfătu­
irile de producţie s-ar fi ţinut cU
regularitate. iar în întrecerea
socialistă n-ar ti existat Uneori
formalism. Discuţii serioase s-alt
purtat de asemenea asupra acti­
vităţii Culturale care nu se des­
făşoară în măsura condiţiilor şi
a posibilităţilor existente.
Din concluzia trasa de tov.
Pîrva, membru al biroului Con­
siliului sindical regional, a reie­
şit că Consiliul sindical raional
Haţeg s-a preocupat în mică mă­
sură de problema inovaţiilor, a
contractelor colective, a muncii
cu cartea etc,
Plenara Consiliului sindical
raional Haţeg a analizat cu simţ
de răspundere lipsurile ce s-au
manifestat în munca organizaţi­
ilor sindicale şi a luat cele mai
potrivite hotărîri care să ducă la
îmbunătăţirea activităţii de vi­
itor.
DOINA TEŞEEEANE!
corespondentă
de pref
!r^ s
folosească fiecare zi prielnică însămîn
ţărilor, s-a ajtins câ cele 19 G.A.C.
terminé pînă la data de 30 martie
lucrările agricole din epoca I-a Şi să
lipsuri. Unele organizaţii de bâză —
ce-i drept puţine ia nurrlăr — riu s-au
ocupat cu răspundere de iăZgireâ ac­
tivelor fără de partid şi de educarea
membrilor acestora. De pildă, orga­
nizaţia de bâză dé la G.Â.S. Apolciu
dé Stis are un aciiv fără dé pârtid
compus diti numai 16 tovarăşi, iâr
compoziţia socială a âcésteia este
slabă. Tot aşa de slab s-a ociipât dé
întărirea numerică Şi de édiiCârea ce­
lor din activul fără de partid organi­
zaţia de bază din comuna Ludoş şi
cea din satul Gnsu,
Avînd în vedere că activul fără de
pârtid este un mijloc puternic de în­
tărire a legăturii partidului CU ma­
sele şi de mobilizare a mâsëlOr lâ
înfăptuirea hotărîrilor partidului şi
guvernului, comitetul raional de partid
va fi mai exigent faţă de lipsurile
existente în unele organizaţii de bază
privind munca cu activul fără de par­
tid şi va lua măsuri grabnice astfel
îneît organizaţiile de bază respective
să-şi îmbunătăţească mânca în aceas­
tă direcţie.
întărirea continuă a muncii orga­
nizatorice şi politice a organizaţiilor
de bază, folosirea cu succes a mem­
brilor activelor fără de partid în în­
treaga lor activitate, va contribui fără
îndoială la obţinerea de hoi succese
în toate domeniile construcţiei socia­
liste din raionul Sebeş.
iii Ifilil
#ip f® §!L
ic aisilwcilc
Zilele trecute, a avut ioc în
oraşul Deva festivitatea închi­
derii unuia din cursurile de în­
drumare cu femeile. ®u această
ocazie tovarăşa Ala Sînjeaan,
conducătoarea .cursului, a pre­
zentat o dare de seamă din care
a reieşit că în timp de 5 lltni cît
a durat cursul frecvenţă ctirsăn-
teior la cursuri a fost de sUtă
ia sută.
După prezentarea darii de
seamă a Urmat înrnînnrcâ diplo­
meior de absolvente Utilii riUiflâr
de 32 tovarăşe, Printre cele care
au absolvit acest curs şi ătl pri­
mit diplome se numără îahea
Croitori!, Olivia Drăgănestu,
Eiisâbetâ Beldean, Sofia tlross,
Evelin a Cîmpcanu, Firvonia
BiscarU, Luctcţia Joideă şi al­
tele.
PE URMELE MATERIALELOR PUBLÍCATE
„Cit t t t â î mult cărbune.
??sa—
Patriei“
In materialul cil titlul de nlăi siiS
publicat în ziarul nostru nr. 1311 se
analizează felul cum şi-ali îndeptihit
Colectivele de mineri din Goftibiriâtui
fcarbonifer Valea Jiuldi sârcirlite de
pian în ce priveşte sporirea produc­
tivităţii şi reducerea preţuilli de fcost
în primele doua luni ale atulllil ctirent.
în material se scoate în evidenţă fap­
tul că tiflele exploatări, cum sînt cele
din Oricâni, Petrită, Loiiea $i Vtilcâtt
au obţinut realizări frumoase dînd
Patriei mii de tone de cărbune peste
plan.
Nu acelaşi lltcfll S-a întîmplat însă
la mirtble din AtlilioaSâ şi Ltipeni,
care îh aceeaşi perioadă aii rămas
cu planul neîndeplinit.
Fiind sezisată de cele relatate în
material, conducerea Combinatului
răspunde ziarului că s-au luat o serie
de măsiiri organizatorice. In urma â-
cestor măsuri exploatările din Valea
Jiului au toată posibilitatea să-şi în­
deplinească planul do producţie, iar
cele rămase în urmă să recupereze o
înseninată Cantitate de Cărbune. Ast­
fel, pîriă la data de 26 martie a.c.
mina din Vulcan a dat peste 1.000
tone de cărbune cocsificabil peste plan,
iar la mina Aninoasa au fost extrase
pesie 2.000 tone cărbune peste plan.
In luna martie — se arată în răs­
puns — toate exploatările din Valea
Jiului vor realiza sarcinile de plan.
D RU M UL SOSIA LISMUM J1
Tl” ni d,nHB"8ioar*
Numeroşi itnéri din Combina-
fiíl sidetUrglc Hunedoara 'p'arti-
bipă in orete libere la mutică
voluntară pentru d contribui
astfel la slnngéted de !1er ve­
chi, îhfrUiHilSeiarea bonibiHatiP
lui etb. In ríhdufile de măi jos
vom da mimai citeüa aspecte
în această direGţie.
La şcoala pe care
o patronează
Şcodlâ medie mixtă diti OM,
Hdiicăoăra ësié patronală de
către comitetul Ü.T.M, al com­
binatului, Penttu a pune unele
Lucruri Id punct, brigadă de
milncă patriotică a organiza­
ţiei U.T.M. staţie şi reţete a
pfestdt duminica trecută 165
ore muncă voluntară. Tinetil
Gheorghe Chialdd (secretarul
organizaţiei de bază U,T.Mt)!
Alexandră Aâăm, Simion Aldea;
Francise Micloş şi mulţi alţii
aii făcilt instalaţia electrică de
la atelierul şcolîî care puhe în
mişcate două strunguri; o bor-
maşină de găurii şi u/i polizor.
Trebuie. menţionat că instalaţia
jăcuiă prin muncă voluntară
costa 920 lei.
Acum, elevii Şcolii medii mix­
te din O,Al. Hiiitedodra aii po­
sibilitatea să lucreze ' practic
la maşinile de bare dispun.
La clfepossîwl
CoçfsbîriafSifüi
Brigada UteIţiisiă de iniltică
patriotică de la CôESerle, for­
mată dili pebie 20 de Uheri, a
încărcai in vagoüne 40 de lOivS
fóniü împtăşU'ată îli dëpôeiiut
CoMbindtaitll. Gel mai biné
au muticii tinetii Stela Sbtă,
Ştefan tâ n m e Şi Vasilóni Ho-
ria.
Şl Hiiétii de id aglônietaiot
aU încărcai în aceeaşi zi 65
tone praf de furnal din depozitul
Combinatului, aducînd o econo­
mie la preţul de cost. de pesie
50.000 lei. Metită a fi eviden­
ţiaţi Hnerli Tudor Batean Şi
Lautenţia Vinschi.
Pentru înfrumuseţarea combi­
natului tinerii din secţiile tur­
nătorie, furnale 1—4 şi direcţia
comercială aii plecai de dimi­
neaţă în pădtire scoţîhd 212
l pomi care vor fi plantaţi In
combinai, la mod deosebit au
muâcii cei . şapte tineri de la
turnătorie care au scos 79 pomi
în două Ore şi jumătate. La a-
semenea acţiuni au participai ii-
neţi şi din ălte secţii.
Pentru t'radMerea în viaţă
a Hotărîtildr plenarbi C.G. al
P.M.R. din noiembrie anul tre­
cut şi a Conferinţei regionale
de partid de a da Patriei d i
măi mult metal şi cărbune, la
Un preţ de cosi cît mai scăzut,
de a termina construcţia unor
obiective industriale înainte de
termen etc., ziarul „Drumul
socialismului“ a publicat o se­
rie de materiale ăti sboplti de a
ajuta întrepfindefile tnduMtiâÎS
din regiunea nbdsttă ÎH rezol­
varea sarcinilor ce le redin. Re­
dăm mai jos efectul cîiorva ma­
teriale pitbliâaie îrl acest sens.
» Câlilâteâ cărbunelui Să
stea mal mult în atenţia
C. C. V* J. (6
Sub acest titlii, în ziâriil ,,DfiiMl
socialismului'* ni. 1.317 a fost publicat
un articol critic la adresa ©.(Ş.V.J.
privind calitatea cărbunelui extras îrt
primele două lurii din acest an în
minele din Valea Jiului.
In răspunsul trimis redacţiei con­
ducerea Eombinatului carbonifer re­
cunoaşte ca justă critica ziarului şi
arăta măsurile luate penti'u îmbunătă­
ţirea calităţii cărbunelui, Pînă la 20
martie a.c, — se arată în răspuns —
exploatările din Lonea şi Uricani au
îmbunătăţit simţitor calitatea cărbune­
lui brUt realizînd un procentaj de
cenuşă fflai mic decît norma internă
fixată.
Cum combatem boala care produce
Pătarea cafenie a frunzelor şi
fructelor şi rapănul ramurilor de
măr este una din bolile cele mai
frecvente şi păgubitoare ale mă­
rului din regiunea noastră, care
produce pagube ce Se evaluează
în anii ploioşi la 270-400 vagoa­
ne mere. In plus pomii atacaţi
îşi pierd de timpuriu frunzişul
şi astfel recolta pentru anul ur­
mător este compromisă.
Ataciil se manifestă pe frun­
ze, fructe, ramUri şi rareori şi
pe flori. Pe frunze apar pete de
culoare brun-negrlcioasă, catife­
late, mai mult sau mai puţin ro­
tunde şi oU fnafgihile hepreds
delimitate. Aceste pete cresc, se u-
nesc şi ocupă Uneori întreaga su­
prafaţă a frunzei. Ele âp'âf cel mai
adesea nu numai pe-faţa frun­
zelor, dar şi oe dosiţi lor, (fig. 1)
în tot timpul
verii si pînă
toamna tîrziu.
Frunzei© puter­
nic atacate se
UsUoă, tiad de
timpuriii şl se
reduce astfel po­
sibilitatea de
hrănire a pomi-
Fig. 1, Manifesta- l°r"
rea atacului pe Pe fructe b’oa-
frtiitze la poate fi ob-
sefVatâ de eînd afcesteâ sînt ti­
nere şi pînă la coacere (fig. 2).
Fig. 2. Âlanifestarea atacului pe fructe
@înd fructele sînt foarte tinere,
ele prezintă adînoituri la nive­
lul petelor şi pot şi crăpa. Mai
tîrziu petele aU o Gtiloaife brlltlă,
cu aspect catifelat, sînt rotunde
şi progresează radiar. Ele sfiit
întîi izolate, apoi, desvoltîndu-se,
se pot uni. @u timpul ateste
pete îşi pierd aspectul catifelat,
se întăresc, Se închid ia culoare
se îngroaşă şi crapă. Fructele a-
tâdate se deformează, sînt de
calitate inferioară şi nu rezistă
la păstrare. Atacul din cîmp con­
tinuă şi în depozite.
Pc rârrniri apar pete negri­
cioase, în dreptul cărora ţesutu­
rile sînt omorîte. Eie se des­
î©©©®®©©<2®$ butte. Printre aceştia se numără Gh. cipă în număr mare.
De asemenea se observă o îmbu­
nătăţire a calităţii cărbunelui şi la
exploatările din Petrila, Aninoasa şi
Vulcan, care au redus procentajul de
cenuşă a cărbunelui brut faţă 'de luna
februarie a.c, Incepînd cu luna a-
prilie, conducerea combinatului ă br-
gârtizât determinări de cehUşă ÎH la­
borator pentru fiecare sector Îri parte. Sportive. Bunăoară, asociaţia Gonstruc-
Pfirt servifeîul de producţie şi control
al combinatului se va intensifica con­
trolul pe teren lUîrtdU-se măsuri la faţa zatul — CJricani muncesc la amenaja­
lobului pehtrii îmbunătăţirea calităţii
cărbunelui.
„Lipsuri care au grevat
preţul dë cost“
îrt nr. J.315 al ziarului „DrUmUl
socialismului“ s-a publioăt sub titlul
de mai süs Urt rtlaterial setnnât de
ing. îfaian Sâlăjan, în care sîtlt re­
latate linele deficienţe de la Âteliefele echipele de categoria U.A^.
(3.F.R. Simerla privind depăşirea pre­
ţului de cost pe luna iartüarie a.d.
ëortdüfcereâ atelierelôl primeşte cele
sëirtsate de ?iar ba un ajutor preţios
în mtincâ de Viitor, domunlcînd toto­
dată redacţiei d seamă de măsuri
luate pentru reducerea preţului de
cost. Astfel, prin folosirea cu mai
mult spifit gospodăfesb a rezervelor
interné pé şantiefe, numifea unui de-
légat permanent la turnătorie care să
supravegheze pe operaţii încărcătura
din cubilou şi cuptorul de bronz în
scopul îmbunătăţirii calităţii fontei şi
bronzului turnat în piese, demontarea
cu maî multă atenţie în sectorul Va­
goane â ’seîndurtior vechi, etc., preţul
de cost pé âtelier a fost redits Cii
2,88 la sută, realizîndu-se importante
economii.
prind, cad şi în locui lor rămîn
cicatrice pe ramuri, (fig. 3).
Boala este
produsă de o
ciupercă ce tră­
ieşte pe părţile
verzi ale pomu­
lui, Iarna ciu-
« perca nu moare,
n ci se dezvoltă
® f mai departe pe
pa&sI fe, frUtlzele căzute,
acestea consti­
tuind principa­
lul focar de in­
fecţie pentru a-
nul următor. De
pe eie - - în
cursul lunilor a-
prilie — mai —
este pusă în li­
bertate sămînţa
Fig. 3. Manifesta-(sporii) ciliper-
rea atacului ge ra- cii, care este
mură i dusă de vînt pe
frunzele filiere, ce încep să se
îmbolnăvească. Eliberarea se­
minţei de pe frunzele uscate este
Uşurată mult de ploi.
Deci prima îmbolnăvire pri­
măvara a frunzelor tinere este
produsă de sămînţa provenită de
pe frunzele atacate în anul tre­
cut şi care nu au fost distruse
prin ardere.
In timpul verii boala se răs-
pîrideşte tot prin sămînţa, însă
de data aceasta din cea prove­
nită din frunzele atacate în pri­
măvară.
Pentrli ă înlătura urmările
grave ale atacului acestei ciu­
perci (boli)', este necesar a se
face stropitul pomilor cu zeamă
bordeleză in concentraţie de
0,5%, sau gU zeamă sulfo-calcică
în concentraţie de 2%'.
Pentru anul acesta recoman­
dăm să se facă următoarele stro­
piri :
înainte de înflorit se va
face o singură stropire cu zea­
Pregătiri pentru
Spartachiada de vară
Tradiţionala competiţie sportivă de
Inase, Spartachiada tineretului, a cu­
prins an de an tot mai mulţi tineri.
In întrecerile sportive au fost scoase la
iveală noi talente sportive, cu reale
calităţi şi aptitudini. La întrecerile fi­
nale pe regiune, tinerii din raionul Pe­
troşani au reprezentat cu cinste colec­
tivele lor, obţinînd o serie de rezultate
Sandu, loan Kiss, loan Moroie, la
trîntă, Aurelia Miile şi Tiberiu Pîs, la
tenis de masă ş.a.
Acum, cînd ne aflăm în prima fază,
aceea de pregătire a celei de a IV a centre de pregătire fizică. In cadrul
ediţii a Spartâchiadei de vară a tine­
retului, comisia raională din Petroşani
â luat o serie de măsuri pentru asi­
gurarea unei participări în masă a ti­
nerelului la întrecerile sportive. Mai
multe asociaţii sportive, în această
etapă, au trecut la amenajarea de bazo
lorul-Lupeni, a amenajat într.o baracă
nefolosită două piste pentru popice.
Membrii din asociaţia sportivă Rete­
rea unui nou teren de fotbal, iar stu­
denţii de ia Institutul de mine lucrează
la amenajarea a trei terenuri de Volei
şi două de baschet.
La Lupeni, Petrila şi Uricani se fac
zilnic întreceri la handbal pentru a se­
Meci am ical
înaintea începerii returului,
Gugir şi Metalul Aiud, au făcut
duminică un lrieci de verificare.
Jocul a fost vili disputat. A mar-
Asociaţia sportivă Ştiinţa Petroşani
a făcut duminică o verificare a lotului
de trăgători care vor participa în zilele
de 18 şi 19 aprilie la întrecerile din
cadrul „Gupei ©lteniei“, organizată la
Garaca! de Gomisia regională de tir
Graiova.
La proba 3X20 focuri s-aU obţinut
următoarele rezultate : băieţi! Emil
Tînjaiă 435 puncte, Andrei Bunduo 431
puncte, Gh. Andrieş 415 puncte. Fete:
Gabriela Guseo 412 puncte.
Pag. 3
mă sulfo-oafoică îrt concentraţie
de 2%'. Prin acest tratament
combatem în acelaşi timp şi făi-
narea mărului. In tot timpul în­
floritului nu se aplică stropiri.
— Al doilea stropit se va face
după scuturarea florilor cU zea­
mă bordeleză 0,5.%'
— Stropitul 3 se va aplica
tot cit zeamă bordeleză 0,5%,
cînd fructele au mărimea unei
niţei. Deoarece lâ această dată
apar în livezi fluturii care pro­
duc viermănoşirea fructelor, în
această zeamă se vor adăuga ia
100 litri 700 g. D.D.T. emtilsfo-
nabil. In caz că timpul se men­
ţine ploios, se mai aplică un
astfel de tratament după 2 săp-
tămîni,
Pentru a pregăti 100 litri so­
luţie de zeamă bordeleză, se
procedează în felul următor i îrt-
tr-un vas de lemn de circă 120
litri se sting 260 gr. Var cU pu­
ţină apă, apoi se complectează
cu apă pînă iă 50 litri, ameste-
cîndli-se bine, In alt vas ‘de Circa
60 litri se dizolvă 500 g. sulfat
de cupru (piatră vînătâ) în 60
litri apă. Soluţia de sulfat de gU*
pru se toarnă încet peste laptele
de var, âmestecîndd-se bîrte.
Zeama astfel pregătită nu pro­
duce arstlri şi se prinde bine pe
frunzele plantelor. Pentru ă i se
mări puterea de prindere, se voii
adăuga lâ 100 litri soluţie
100-120 gr. alaun (piatră acră)»
Stropirile se pot face cu apa­
ratura de la centrale de comba­
terea bolilor şi dăunătorilor. De
aici se pot primi şi celelalte re­
comandări privind folosirea
substanţelor în combatere.
Stropind pomii după indica­
ţiile arătate mai sus, se pot ob­
ţine recolie bogate şi de calitate
bună.
SARARU STELIAN
Staţiilfiea expefiriiefitală potliiecfili
Geoagiii
lecţiona pe cei mai buni în vederea
alcătuirii echipei reprezentative. În
cadrul asociaţiei Parîngul-PetrOşani se
munceşte pentru formarea unei echipe
de volei fete.
O acţiune de masă s-a întreprins la
asociaţia sportivă Parîngul-Lonea. Aici
au fost organizate întreceri lâ popice,
fete şi băieţi, unde zilnic tinerii 'parti­
Tot în vederea antrenării tinerilor lâ
acţiuni sportive, U.O.F.S. raional Petro­
şani şi Comitetul organizatoric
A.V.S.A.P. Petroşani au organizat 9
acestor centre, în fiecare duminică
1.500-2.000 de titteri se pregăteso pen­
tru trecerea normelor G.M.A;; fac ex­
cursii, orientări turistice etc.- De ase­
menea, la Lupeni tov. prof. Â, Slâvu-
ţeanu conduce în mod voluntar un
centru de pregătire a tinerelor fete Ia
atletism.
In acest an cea de â IV-a ediţie a
Spârtâthiâdei de vară a tineretului se
desfăşoară paralel cil festivalurile co­
munale, orăşeneşti şi raionale. De a.
ceea comisia raională de organizare
din Petroşani depune tot mai mare in­
teres pentru a asigura o participare
cît mai mare a tinerilor îtt cadrul în­
trecerilor sportive.
VASÎLE HLQPEŢGHI
cat Baraboi în rriin. 12. Jdcul
dintre U. M. Cugir şi Mâtalul
Aiud a luat sîîrşit cu scorul de
t - 0 ( 1- 0 ).
I. ŞUSMAN
corespondent
R
Trebuie arătat că rezultatele obţinute
nu sînt de natură să bucure asociaţia
Ştiinţa Petroşani deoarece loturile re-:
prezentative ale altor regiuni "au obţi-,
nut punctaje mai bune. Este necesar
deci ca timpul rămas pînă Ia' concurs
să fie folosit cît mai bine pentru ari-'
trenament.
S. BALOI
FL. LUBEI