Page 28 - 1959-04
P. 28
4 DRUMULi SOCIALISMULUI Nr. 1336
ULTIMELE U. R. S. S. — fara cu cei Probleme importante pe ordinea I N U. R. S. S.:
mai m ulţi medici de zi a viitoarei conferinţe Cea mai mare mină de minereu
interparlamentare de fier din iume
MOSGOVA 7 (Agerpres). — tele Unite ale Americii, Anglia PARIS 7 (Agerpres). TASS O .serie de proiecte de hotărî- KRIVOI ROG 7 (Agerpres). lează aproape cu o jumătate
TASS a n u n ţă : Intr-un interviu şi Franţa. anunţă : La 5 aprilie s-au înche r.e, care vor fi prezentate la cea In bazinul Krivoi Rog din su- din extracţia anuală a minereu
acordat unui corespondent al iat la Nissa şedinţele de primă de-a 48-a conferinţă interparla dui Ucrainei este în curs de lui de fier în Suedia sau Ca
agenţiei TASS în legătură cu Profesorul Jdanov a comuni vară ale Uniunii interparlamen mentară, reflectă năzuinţa de nada.
Ziua internaţională a sănătăţii, cat că în prezent îd1çele 150.000 tare, la care a fost elaborată or slăbire a încordării şi de pace. c
care se sărbătoreşte în întrea de instituţii medicale şi profi dinea de zi şi au fost pregătite Astfel, în proiectul de rezoluţie Se prevede ca extracţia pe
ga lume la 7 aprilie, profesorul lactice din U.R.S.S. sînt cu proiectele de hotărîri ale celei pregătit de comisia juridică sînt construcţie mina de minereu de
V. Jdanov, locţiitor al ministru prinşi aproximativ trei milioane de-a 48 conferinţe interparlamen prevăzute măsuri împotriva răs- cap de miner să fie aici în me
lui Ocrotirii Sănătăţii al de lucrători pe tărîmul médical. tare care va avea loc în curînd. pîndirii propagandei de război. fier „Ghigant-Glubokaia“ — cea die de 25 tone minereu într-un
U.R.S.S., membru al Comitetu Conferinţa va avea loc între 27 Se propune grupurilor parla
lui' executiv al Organizaţiei mon In comparaţie cu perioada august şi 4 septembrie la V ar mentare naţionale să se strădu mai mare din lume. Ea va fi şut de 6 ore, ceea ce întrece
diale a sănătăţii, a declarat că prerevoluţionară, mortalitatea şovia. iască să obţină ca guvernele res cei mai buni indici mondiali.
Uniunea Sovietică ocupă în ce globală a scăzut de 4 ori, iar pective să încheie acorduri inter dată în exploatare în 1961 şi va
priveşte numărul de medici, pri mortalitatea infantilă de peste Examinînd recomandările dife naţionale cu privire la interzi
mul loc în lume, depăşind Sta- 6 ori. In aceeaşi perioadă du ritelor comitete, Consiliul. Uniu cerea propagandei de război produce anual 7.400.000 tone de
rata medie a vieţii a crescut de nii interparlamentare a aprobat şi să prevadă crearea unui or
peste două ori. ordinea de zi a conferinţei care gan internaţional pentru a asi minereu-marfă, ceea ce echiva
prevede discutarea unor proble gura îndeplinirea acestui acord.
me importante ale situaţiei ac In Panama creşfe nemulţumirea
tuale internaţionale. Dintre aces ¦ Un alt proiect de rezoluţie fafă de polifica g u v e r n u lu i
Guvernul K işi legiferează amestecul ^PANAMA CITY 7 (Agerpres). au fost arestaţi 3 lideri ai opo-
armat al $. U. A. în treburile — Agenţia Associated Press re- ziţiei.
latează că în Panama Gity au
interne ale Japoniei te probleme cele mai importante prevede luarea de măsuri de n a început noi arestări în rîndurile Comandamentul gărzii naţio
sîn tse c u rita te a internaţională tură să contribuia la soluţiona conducătorilor partidelor politice nale a anunţat că unităţi înar
TOKIO 7 (Agerpres). — Intrucît dreptul de a interpre şi dezarmarea, problemele neu rea problemei dezarmării şi cere din opoziţie. mate au fost trimise în munţi,
TASS a n u n ţă : Postul de radio ta termenul de „agresiune indi tralităţii şi interzicerii propa guvernelor să continue eforturi unde se află numeroşi parti
Tokio a anunţat că conducerea rectă“ sau de „război civil“ re gandei de război, lichidarea pie Potrivit agenţiei, la 4 aprilie zani.
partidului de guvernămînt — vine autorilor „tratatului de le care au drept scop dezarma
rea generală. „Adenauer poartă răspunderea
partidul liberal-democrat din securitate“, ei pot, de fapt, să dicilor în comerţul internaţional, Reprezentanţii Uniunii Sovie panfru anii prefioşi care au fosf p ie rd u fi"
Japonia — şi cabinetul condus folosească oricînd trupele ame educarea tineretului în spiritul tice şi ai celorlalte ţări socia
de Kişi, au hotărît să nu ex păcii şi prieteniei între popoare. liste au participat în modul cel BERLIN 7 (Agerpres). —¦A- In rezoluţie se subliniază de
cludă din „tratatul de securita ricane pentru reprimarea celei In problema educaţiei tineretului mai activ la elaborarea proiec asemenea că reunificarea nu
te“ cu S.U.A. prevederea potri mai mici manifestări de nemul în spiritul păcii între popoare, telor de hotărîri şi propunerile genţia ADN anunţă că în cadrul poa(e „ înH(ltuită prin alipirea
vit căreia din punct de vedere ţumire din partea maselor largi raportul va fi prezentat de I. A. lor în mai multe cazuri au fost Congresului organizaţiei din Republicii Democrate Germane
juridic, trupele americane au populare, care în ultimul timp Kairov, şeful delegaţiei grupului adoptate ca bază a acestor pro: Berlinul occidental a partidului la Republica federală. Alegerile
dreptul la amestec armat îri ca cer cu tot mai multă insistenţă parlamentar al U.R.S.S. iecte. liber-democrat, care a avut loc
zul izbucnirii unui război civil. guvernului să ducă o politică de- în Berlinul occidental, a fost pe întreaga Germanie nu pot
neutralitate. adoptată o rezoluţie asupra pro constitui prima măsură spre
S-a hotărît de asemenea ca blemelor de politică externă. crearea unui singur stat ger
man, ele pot fi doar ultimul act
prevederea în care se arată că Cancelarul, se arată în rezo din procesul evoluţiei politice.
trupele americane aflate pe te luţie, poartă răspunderea pen
ritoriul Japoniei au dreptul de tru anii preţioşi care au fost
pierduţi.
Mmm sesiunii EonîeîiiSiiiExecutiv ulF Ma reprima un război civil să
rămînă în tratatul revizuit în
VARŞOVIA 7 (Agerpres). —
următoarea form ă: Dacă Japo In cadrul celei de-a 19-a sesiuni ginea punctelor doi şi trei de pe ţia cu privire la sarcinile sindi
a Comitetului Executiv al F.S.M. ordinea de zi a sesiunii, s-a ocu catelor în lupta pentru pace, De
nia va fi ameninţată de o agre au continuat dezbaterile pe mar pat în mod deosebit de proble- claraţia cu'privire la Germania, S e siu n e a Biroului F .M .T .D ,
ginea punctelor doi şi trei de pe mole propagandei. El a subliniat Apelul către oamenii muncii din
siune indirectă, ea poate să ordinea de zi şi pe marginea in necesitatea lărgirii pe toate căi întreaga Germanie, Rezoluţia cu
le a propagandei şi q propus privire la desfăşurarea luptei
ceară ajutor trupelor, america- ca în viitorul apropiat să se oamenilor muncii pentru reven BERLIN 7 (Agerpres). — La neretului şi Studenţilor de la
convoace la Praga o conferinţă dicările economice şi sociale, 6 aprilie s-a deschis la Berlin Viena.
I ne... * în legătură cu această problemă Declaraţia în legătură cu repre sesiunea Biroului Federaţiei
şi ca această problemă să fie siunile împotriva sindicatelor din Mondiale a Tineretului Demo Sesiunea a fost deschisă ele
rostită M l i i o T o i f i i f f ! formării făcute de Lazzaro Pena supusă discutării sesiunii ordi Sudan, Apelul • către oamenii crat. Principalele probleme de
„Cu privire ta situaţia din miş nare a Comitetului Executiv al muncii şi sindicatele din Cuba, pe ordinea de zi a sesiunii sînt: Bruno Bernini, preşedintele
carea sindicală a ţărilor Ame- F.S.M. Declaraţia cu privire' la Cipru. discutarea problemei germane, F.M.T.D. Raportul pe marginea
ricii Latine“. problema pregătirii unei confe primului punct de pe ordinea de
Ia c o n f e r in ţ a r e g io n a lă d e p a r t id La dezbateri au luat cuvîntul Ma Giun-cu, secretar al F.S.M., WmM rinţe a : organizaţiilor membre
a făcut o informare în legătură ale F.M.T.D. şi problema pregă zi a fost prezentat de Karl Ha-
d e Sa V e n e ţ ia Roberto Lara (QhMe), membru cu sesiunea ordinară a Consiliu tirii Festivalului Mondial al Ti
lui general al F. S. AU Ţinînd mokel, prim-secretar al Comi
• ROMA 7 (Agerpres). — In cadrul sforme într-un avanpost pentru exter al Comitetului Executiv al seama de numărul foarte mare
conferinţei regionale de partid de la minarea în masă. F. S. M., Lombardo Toledano, al manifestărilor din acest an, tetului Central al Uniunii Ti
Veneţia, Palmiro Togliatti, secretar preşedintele Confederaţiei oa secretariatul F.S.M. a propus ca
general al Partidului Comunist Ita Caracterizînd în continuare situaţia menilor muncii din America La sesiunea ordinară .a ^Consiliului neretului Liber German.
lian, a rostit o amplă cuvîntare în care creată în ţară, P. Togliatti a subliniat tină, vicepreşedinte al F. S. M., general să se ţină în aprilie
s-a ocupai de unele probleme privind că aceasta este de natură să atragă Ibrahim Zakaria, reprezentantul 1960 la Pekin, iar la sfîrşitul
situaţia politică internaţională şi in după sine primejdii serioase. In urma sindicatelor din Sudan, M. G. anului 1959 să aibă loc a 20-a
ternă a Italiei. aderării Italiei ta „piaţa comună eu sesiune a Comitetului Executiv.
ropeană", puterea crescîndă a marilor Mendis, conducătorul Federaţiei
Una din problemele cele mai ur monopoluri face ca viaţa oamenilor sindicatelor din -Ceylon, Enrique Sesiunea a 19-a a Comitetu
gente, a spus Palmiro Togliatti, muncii şi a micilor producători să Pastorino, - secretar generat al lui Executiv a ascultat şi discu
esle problema luptei împotriva devină tot mai grea. Uniunii generale a oamenilor tat raportul prezentat de Kasa-
amplasării de baze americane pen muncii din Uruguay, Ziller dei, secretar al F.S.M., cu pri
tru arme rachetă în Italia. Se In încheierea cuvîntării sale, P. (Brazilia), membru al Comite vire la bugetul pe anul 1959
spune că aceste rachete reprezintă o Togliatti a subliniat că forţele popu tului Executiv al F.S.M. şi propunerea secretarului gene
armă „defensivă“. Răspunsul nostru ral al F.S.M., Louis Saillant,
la acest argument este clar. In pri lare şi democratice trebuie să între Marcel Brass, secretar al de a se alege în secretariatul
nsul rjnd armele amplasate cu inten F.S.M., care a rostit cuvîntul de F.S.AU un reprezentant al sindi
prindă acţiuni largi pentru a da o închidere a dezbaterilor pe mar- catelor africane. Comitetul Exe
ripostă reacţiunii. cutiv a ales ca secretar al F.S.M.
ţia vădită de a da o lovitură unei mu pe Ibrahim Zakaria, reprezen
ţări ca Uniunea Sovietică care nu
tantul sindicatelor din Sudan.
ameninţă, ci prezintă propuneri cu fnă unde m erg rasSşfiî diira A rk a n sa s
privire la încheierea unor tratate de Sesiunea a 19-a a Comitetu
pace, nu sînt arme defensive, ci ofen LITTLE ROCK 7 (Agerpres), Potrivit agenţiei France Pres-
sive. In al doilea rînd stăruim asu — Agenţia Associated Press a- se, legea a fost semnată la 6 lui Executiv al F.S.M. a adoptat
pra distrugerii de către ambele părţi nunţă că în statul Arkansas — aprilie de către guvernatorul
a acestor arme de exterminare în statului, Orval Faubus, înrăit
masă. S.U.A. — a fost adoptată o le adept al segregaţiei rasiale.
ge potrivit căreia sîngele donat
Italienii nu pot admite ca Italia, El a refuzat cu încăpăţînare
şi îndeosebi regiunea Veneţia (unde pentru transfuzie trebuie să să aplice legea votată de către
se proiectează amplasarea de arme ra Congres privind desfiinţarea se
poarte o etichetă cu numele şi
chetă americane — N.R.), să se tran rasa donatorului. gregaţiei rasiale. următoarele documente: Rezolu
PROPUNERI REALISTE, starea sa embrionară, s-ar e- Mizeria populaţiei din Coreea de siid, transformată înir-o bază mili
vita transformarea lui într-un tară a S.U.A., este cruntă. Pesie 4.200.G00 de oameni sînt şomeri. Un milion
jde mare însemnătate pentru cauza păcii incendiu mondial. de ţărani cu gospodării individuale suferă din pricina lipsei de hrană. Im
perialiştii americani care stăpinesc in Coreea, de sud¦ ca la ei acasă au
încă de Ia crearea sfatului litat consecvent pentru crearea naţionale. Deşi primită cu vie reprezenta un serios factor pen Guvernul Uniunii Sovietice transţormat această ţară intr-o colonie a lor, intr-o bază de atac împo
socialist, Lenin a fundamentai unei zone de dezangajare sau satisfacţie şi aprobare de către tru înfrînarea oricărui agresor subliniază de asemenea în de triva ţărilor socialiste iubitoare de pace. , Bugetele militare în continuă
politica externă a acestuia ca o a creării unei zone de limitare opinia publică mondială iubi care, dacă ar cuteza să dezlăn claraţia menţionată mai sus că creştere jac ca nivelţil de trai al oamenilor muncii să ţie in continuă scă
politică de pace, de coexistenţă a trupelor şi armamentelor. în toare de pace, aceste propuneri, ţuie un război, s-ar afla de la în prezent devine tot mai im dere.
paşnică, de colaborare cu toate jghebate în diferite pacte şi a- se vede, n-au fost pe placul început într-o izolare interna perioasă rezolvarea problemei
ţările, indiferent de orînduirea lianţe militare, de tipul N.A.T.O, puterilor occidentale şi a cercu ţională, suportînd toate conse preîntîmpinării stocării primej IN FOTO: Sute de mii de orfani trăiesc in cea mai cruntă mizerie in
lor socială şi de stat. Existenţa S.E.A.T.O., pactul de la Bag rilor conducătoare ale pactului cinţele ce decurg din acest fapt. dioase de arme nucleare şi ra 'Coreea de sud. Copiii in loc să înveţe, sini nevoiţi să lucreze pentru
de peste 41 de ani a Uniunii dad şi altele, puterile occiden agresiv N.A.T.O., care n-au dat chetă în centrul Europei — nimica toată. La Seul, capitala Coreei de sud, copii văcsuind ghetele sol
Sovietice a dovedit într-un mod tale au respins de fiecare dată un răspuns pozitiv la aceste Dar nu numai atît. Guvernul unde se află în imediată veci daţilor americani.
grăitor şi incontestabil că, în- propunerile de pace ale Uniunii propuneri importante. Uniunii Sovietice consideră că nătate trupe ale N.A.T.O. şi
tr-adevăr, politica pe plan in Sovietice, propuneri a căror în actuala conjunctură interna ale organizaţiei Tratatului de JOI, 9 APRILIE 1959
ternaţional a guvernului sovie traducere în viaţă ar fi avut In recenta sa declaraţie cu ţională ar avea de asemenea o la Varşovia — prin traducerea
tic a fost întotdeauna călăuzi o mare însemnătate pentru cau privire la sesiunea de Ia Was deosebită însemnătate şi ar co în fapt a propunerii guvernului _____ Spectacole cinematografice ___
tă de ţelul nobil al apărării şi za păcii şi destinderii interna hington a Consiliului Uniunii respunde pe deplin intereselor a- polonez de creare . în centrul
consolidării păcii în lume, o ţionale. O politică consecventă nord-atlantice, guvernul Uniu părării şi consolidării păcii în Europei a unei zone denuclea- DEVA: Vraja dragostei! PETRO- ta ; T E IU Ş: Omul meu drag; PA-
politică de luptă activă împo de pace promovează şi celelalte nii Sovietice, călăuzit de dorin lume acţiunea ca, într-un viitor rizate. Este de o deosebită ac R0 Ş E N I: Pe Donul liniştit; ZLAT-
triva tuturor acţiunilor care au ţări socialiste din Europa şi ţa sinceră de a contribui Ia apropiat, să se realizeze între tualitate, dată fiind situaţia ŞANI: S-au cunoscut cu toţii; Anul
pus în primejdie securitatea Asia. încă de anul trecut, ţă destinderea încordării interna ţările participante la N.A.T.O. creată în ultimul timp în Euro 1918; ALBA IULIA: Viaţa nu ia rtă ; NA: Comunistul; BARU MARE: Lu
mondială. Ultimii ani, în mod rile socialiste participante la or ţionale, a făcut noi şi impor şi ţările membre ale organiza pa, realizarea unei înţelegeri cu Urme pe zăpadă; ORAŞTIE: Drumul mini v erzi; LONEA: Luptătorul şi
deosebit, au dovedit cu priso ganizaţia Tratatului de la Var tante propuneri pentru întări ţiei Tratatului de la Varşovia privire la reducerea în propor spre stele ; HAŢEG : Rita ; BRAD : clovnul; CALÂN: Legea m ării; A-
sinţă întregii lumi politica în şovia, dînd dovadă de o dorin rea relaţiilor de prietenie între a unei înţelegeri în problema ţii stabilite de comun acord a Rîndunica ; SEBEŞ • Surorile ; IL IA : POLDU DE SU S: Idiotul.
ţeleaptă şi realistă de pace a ţă fermă de pace şi colaborare state. Guvernul sovietic şi-a re nesprijinirii agresorului. E im efectivelor trupelor străine care Roma, oraş deschis; SIMERIA : Ri-
guvernului sovietic, aceasta internaţională, au propus pute înnoit propunerea cu privire la portant de menţionat faptul că se află pe teritoriul Germaniei
fiind ilustrată de numeroase rilor occidentale participante la încheierea unui tratat de nea o asemenea propunere cores ş' în limitele altor state din RADIO
propuneri, iniţiative şi acţiuni N.A.T.O. să încheie un pact de gresiune între N.A.T.O. şi or punde întrutotu! Cartei O.N.U. Europa.
în sprijinul apărării şi consoli neagresiune. Realizarea unei a- ganizaţia Tratatului de la Var şi ea ar avea o însemnătate PROGRAMUL’ I : 7,30 In sunetele populară romîfiească ; 15,00 „De toate
dării păcii, pentru lichidarea semenea propuneri ar avea, fă şovia. încheierea unui aseme deosebită pentru preîntîmpina- Toate aceste propuneri — de acordeonului ; 8,30 Muzică ; 9,30 „Un pentru toţi“ ; 15,30 Melodii; 16)00
oricăror focare de război, ră îndoială, o mare însemnă nea tratat ar constitui, fără în rea unei eventuale agresiuni. mare însemnătate pentru cauza tăciune şi-un cărbune“ ; 10,30 Muzică Vorbeşte Moscova; 17,00 InterpreţiVro-
doială, o confirmare a faptului Dacă totuşi s-ar întîmpla ca o păcii mondiale — ca şi propu de estradă; 11,23 Cîntece populare mîni de muzică vocală; 17,30 Legen-
i încă de acum cîţiva ani, gu tate pentru menţinerea şi con că aceste două organizaţii sînt agresiune să nu fie preîntîm- nerile făcute cu privire la în romîneşti; 12,00 Muzică uşoară; 12,35 dele popoarelor; 18,05 „Slăvim o via-
cheierea Tratatului de pace cu Melodii populare sovietice; 14,40 Mari ţă nouă“ — emisiune de cîntece ;
vernul Uniunii Sovietice a pro solidarea păcii în lume, întrucît, gata să facă tot ce depinde de. pinată şi ea s-ar săvîrşi, exis Germania şi transformarea Ber ansambluri corale din ţări de demo- 19,15 Emisiune literară; 19,52 „Noap-
linului occidental într-un oraş craţie populară; 15,10 Din comoara te bună, copii“ : 21,30 Cîntă Magda
pus puterilor occidentale să se după cum bine se ştie, aceste ele pentru slăbirea încordării tenţa unui acord de nespriji- al păcii, demilitarizat, sînt do folclorului nostru; 16,26 Muzică de Constantiriescu; 21,45 „Părinţi şi co-
vezi grăitoare care atestă po estradă; 17,15 Formaţii corale de a- pii“ ; 22,00 Seară de muzică de ca-
organizeze în Europa un sis două organizaţii cuprind toate internaţionale şi stabilirea în nire a agresorului, aşa cum a litica de pace şi eforturile sus m atori; 18,05 Almanah ştiinţific; 19,05 m eră; 23,40 Program de doine şi
ţinute ale Uniunii Sovietice Tribuna radio; 19,30 „Glorie Repu- jocuri populare romîneşti.
tem de securitate colectivă, a marile puteri ale lumii, toate crederii între ele. Este lesne de propus recent guvernul Uniunii pentru menţinerea şi apărarea blicii“ — emisiune de cîntece; 19,45
păcii în Iunie, pentru slăbirea Transmisie din sala Ateneului a con BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,0 0 ;
făcut propuneri concrete pentru ţările care prin forţa lor joacă înţeles că existenţa unui ase Sovietice, ar crea premisele ca continuă a încordării interna certului orchestrei simfonice R adio;
ţionale. 22,30 Muzică populară romînească; 7,00; 11,00; 13,00: 15,00; 17,00; 19.00;
reducerea armamentelor, a mi un mare rol în relaţiile inter menea pact de neagresiune ar conflictul să fie localizat m 23,00 Concertul „Rază de lună".
CONST. MACOVEI . 22,00; 23,52 (programul I) ;
PROGRAMUL 11: 14,07 Muzică
14,00 ; 16,00; 18,00; 21,0 0 : 23,00
(programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 6 .Martie nr. 9, Telefon ş 188 ) 189 ( 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P J JJ L nr. 230.32° din 6 noiembrie 1949. S Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva