Page 29 - 1959-04

\CC;ur«tp.ft
Anul XI Nr. 1337
Insfrucfori superiori
7/i cincha z ik i Wde pionieri
cu care ne m îndrî m
ELENA AFRAPT
L este instructoare de pionieri la )
[_ Şcoala de 4 ani din satul Sebcşel, 1
t raionul Sebeş. Daiorilă muncii de- ^
I puse pentru educarea comunistă a ^
[¦ pionierilor şi şcolarilor, unitatea de .j
L pionieri din Sebeşel se numără -
printre unităţile pioniereşti fruntaşe -j
L 'din raion. Fotografia ¦tovarăşei A- )
l frapt a fost expusă in-cartea de o -]
L noare a .Comitetului raional U.T.M .f
J- ' N ICO LAE' GHERGHIN j iie „1 Mai“ Pe-
l lucrează ca instructor; superior -d e l
Cpionieri la Şcoala de 7 ani din t
L Boştat. împreună cu alte două ca- ^
L dre didactice de la ' această şcoală, -j
L el munceşte neobosit ca organiza-')
L ţia de pionieri din Doştat' să des- 1
L făşoare o activitate cit mai rodni-\j
L că. Pentru rezultatele obţinute in -j
^ muncă, fotografia tov. Gherghin a )
fost expusă in cartea de onoare a 1
L Comitetului raional U.T.M. Sebeş. ţ
l
l Pe şanfierul¦j----—-"W
1 curăţitul păşunilor. Astfel, în nu-
L mai două zile ei au curăţit de
1 AVISALON MIT
1 mărăcini şi bălării peste 12 ha.
l
L păşune, asigurînd astfel vitelor
C păşunat.
[ de la alegerea deputaţilor in
L laminorului de 650 mm.
lL
l
tc
lct
1c
cl
t )' Şantierul prezintă o geome-
[; TIBERIA STERCA 1
este instructoare superioară de pio-
nieri de la Şcoala de 7 ani din }
Răhău. Muncind cu mult suflet, ^
contribuie efectiv la educarea pio- -j
nierilor in spiritul dragostei f aţ ă)
de partid şi patrie. Pentru merite j
deosebite, C.C. al U.T.M. i-a de- ]
cernat „Diploma de onoare a C.C. |
al U.T.M.“, iar Comitetul raional ^
¦U.T.M. Sebeş i-a expus fotografia •]
in cartea de onoare. 1 poi, sus şi jos, pe zeci de me­ stăpîn în hală.
) tri, aparenţa dispare şi omul Aceasta a fost în ianuarie, pentru începerea rodajului. In
Citiţi în pag. 11-a
DîN VIAŢA
gospodipiilor
colective
Şl ă
C0lecilYi$lilor
i u n e'afţoAV<
Joi 9 aprilie 1959
... . = r ? je: JL r a j \ i
N o i succese la mina Lonea
Fruntaş*ă
pe ramură
Duminica trecută, colectivul
exploatării miniere Lonea a pri­
mit drapelul de fruntaşă pe ra­
mură, pentru rezultatele bune
obţinute în lupta pentru spori­
rea producţiei de cărbune pe pe­
rioada semestrului II al anului
1958.
Muncind cu o deosebită însu­
fleţire, harnicul colectiv de mi­
neri a reuşit ca în perioada a-
mintită să extragă peste sarci­
nile de plan 22.583 tone de căr­
bune, să sporească productivita­
tea muncii cu 7 la sută şi să
realizeze economii la preţul de
cost în valoare de 393.000 lei.
Datorită acestor frumoase reali­
zări, planul anual de producţie
pe 1958 a fost îndeplinit cu 27
de ziile înainte de termen.
Sectoarele care au contribuit
în cea mai mare măsură la ob­
ţinerea rezultatelor de mai sus,
sînt sectoarele I, IV şi V.
Contiiiuînd să lucreze cu ace­
laşi elan, în trimestrul I din a-
nul 1959, minerii de la Lonea
au dat peste sarcinile de plan
8.326 tone de cărbune, îndepli-
nindu-şi astfel mai mult de 4
cincimi angajamentul pe întregul
an.
Cît priveşte primele zile ale
trimestrului II, acestea, au con­
stituit de asemenea un prilej; de
înregistrare., a. .unor.,noi., succese.,
Astfel, pînă în 6 aprilie inclu­
siv, au fost extrase peste sarci­
nile de plan lunare la zi 840
tone de cărbune.
In fruntea întrecerii socialiste
continuă să se afle sectoarele I,
IV şi V.
La secforul I —
în frunfea întrecerii
brigăzile de tineret
La ¦sectorul I care în semes­
trul II al anului trecut şi-a de­
păşit planul de producţie cu 9
ia sută, întrecerea socialistă în­
tre brigăzi se desfăşoară'cu mult
entuziasm. Brigăzile de tineret
conduse de Aurel Berindei şi
Luca Stanciu, care au dat peste
plan în semestrul II 1958 cu 15,8
Ia sută şi respectiv 9 la sută,
mai mult cărbune continuă şi în
prezent să se afle în fruntea în­
trecerii. Datorită lor, precum şi
trie nedefinită. Un uriaş şi bi-
zar amestec de linii drepte,
’ frînte, curbe; închipuirea poate
face comparaţii din cele mai
îndrăzneţe privind doar unul
— oricare ar fi el — din col-
ţurile halei. Aici, superlativele
devin¦noţiuni comune, indife-
rent la ce cuvînt ar fi alătu­
rate: proporţie, cantitate, faptă.
Dimensiunile par nesfirşite,
omul mic. In ce priveşte omul,
afirmaţia e născută din apa­
renţă, greşită pot spune î la
gîndul despre cel ce a creat
totul, tot ce se întinde la stîn- ru^ & oţelul re-
ga şi dreapta, înainte şi îna­ ce, vîntul era
apare în valoarea sa adevăra­ Şi totuşi... Azi, cu puţine ex- zona a lll-a se lucrează intens
tă, uriaşă, de aur.
Sîntem pe şantierul latnino- m°d Periclita respectarea ter- dajul la rece va începe înaiti-
ruliui¦ de 6r5z0r 'mm. de la ttiiu,,- menutui, grTafic1el,e , s„uit, depă- te de termen,
nedoara.
Cu aproape 3 Juni in urmă, propulsie au prins să se învîr- fapte: se lucrează 'î n trei — Da’ cum să staii acasă?!
Conferinţa regională de partid tească ; se efectua rodajul lor schimburi, din 28 brigăzi, 20' Toţi lucrează şi eu să bolesc?
pusese in fata constructorilor ,a rece [ 1namte de termen. suit. fruntaşe, 90 la sută din — şi-şi duce degetul arătător
ssaarrccuiniaa gPrraăobt.irnui rriitmului lucră-
rilor, pentru ca data de 1 Mai
să găsească vastul complex de
instalaţii în faţa rodajului la
rece : Jar peste încă două luni, sale încrederea, niiudria, şi un Iureşul cu care se munceşte
la 1 iulie, prin caja degrosi- oarecare reproş la îndoitelite o permis unor bilgăzi ca ace-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl -VAI
4 pagini 20 bani €>##
Echipa lui Şerban
Dumitru ia proba
de oţel din cupto­
rul nr. 5 al oţelă-
riei vechi.
mm
_MjjByp
>A'Â;:Ţv:A'îv:'‘ ¦¦
yy/V/N /
ln raionul Alba DE PE OGOARELE REGIUNII
celorlalte brigăzi de tineret, sec­ Secior fruntaş Primul sat complect Rezultate ale muncii în comun
torul a reuşit ca în primele G pe exploatare colectivizat
zile ale trimestrului II să-şi de­ Îndrumaţi şi sprijiniţi de către sfa­ suprafeţele cultivate cu grîu de
păşească sarcinile de plan cu In semestrul II al anului tre­ tul popular comunal şi comitetul co­ toamnă.
251 tone de cărbune. cut, sectorul V a contribuit mai munal de partid, colectiviştii din cele
Munca politică desfăşurată de că­ 6 sate ale comunei Baia de Criş ra­ Colectiviştii din comuna Baia de
ionul Brad au terminat însămînţările Criş, folosind din plin atelajele proprii
Peste 700 tone mult decît oricare altul la rea­ tre organizaţiile de partid, agitato­ din epfgca I-a şi pregătesc terenurile şi tractoarele de la S..M.T. Orăştie
lizarea şi depăşirea planului de pentru însămînţările din epoca a 11-a. au pregătit pînă în ziua de 6 aprilie
de cărbune în afara producţie al exploatării. EI a re­ rii şi deputaţii din satul Cistei, ra­ In prima epocă ei au însămînţat 103
ha. cu ovăz, 11 ha. cu borceag, şi
uşit ca în această perioadă să ionul Alba, pentru transformarea .32 ha. cu trifoi în culturi ascunse. a.c. 615 ha. teren ce va fi însămînţat
extragă cu 20,9 la sută mai mult Concomitent cu aceasta, s-a grăpai
planului socialistă a agriculturii a fost în­ pînă în prezent peste 90 la sută din. cu porumb. Alai avansate în pregăti­
cărbune decît prevederile planu­ cununată de succes. . rea terenurilor pentru cultura porum­
lui, sporind productivitatea mun­
După 6 zile de 'muncă rod­ cii cu 15 Ia sută şi realizînd eco­ Zilele trecute ultimele familii de bului sînt gospodăriile colective din
nică, colectivul sectorului IV a nomii însemnate la preţul de Ţebea şi Rişca.
extras în afara sarcinilor de cost. ţărani întovărăşiţi şi ţărani1 cu gos­
plan 717 tone de cărbune. In
felul acesta, sectorul IV, care podărie individuală din acest sat Roadele întrecerii
au intrat în gospodăria agricolă
in semestrul II al anului trecut Prin aceste realizări de seamă, colectivă. In acest fel, salul Cistei Antrenaţi în întrecere socialistă, relui, 13,5 ha. cu sfeclă de zahăr, 6
a reuşit să dea peste plan cu care continuă şi în anul acesta este acum complect colectivizat. colectiviştii din Turdaş au însămînţat ha. cu sfeclă furajeră, 23 ha. cu
7,6 ta sută mai mult cărbune, să fie tot atît de mari el a de­ în epoca I-a 9,70 ha. cu floarea-soa- ovăz, 5 ha. cu borceag şi 30 ha. cu
îşi păstrează tradiţia de a ob­ venit unul din pretendenţii la trifoi în culturi ascunse. Zilele tre­
cucerirea distincţiei „Casca de cute ei au început plantarea cartofi­
ţine frumoase rezultate. lor de toamnă pe o suprafaţă de 25
Printre brigăzile cu cele mai aur a tehnicianului". ha. Pînă în ziua de 6 aprilie ac . au
Pentru fondul central plantat 8 ha. cartofi. De asemenea,
bune realizări, este cea condu­ Pînă în 6 aprilie inclusiv, co­ pînă la aceeaşi dată au pregătit 30
de produse agricole al statului ha. din cele 80 ha. care vor fi însă-
să de Ştefan Boacă, care, atît lectivul de mineri de aici a dat mînfate cu porumb şi au grăpat griul
de toamnă pe o suprafaţă de 40 ha.
în anul acesta, cît şi în perioa- peste planul lunar la zi 369 In frunfea întrecerii socialiste dintre
brigăzi se situează brigada a doua de
da pentru • care exploatarea a tone de cărbune. In fruntea în- ® Colectiviştii din G.A.C. rît recent să încheie contracte
„Scînteia" Tîmpa vor livra sta- pentru a livra statului în acest cîmp condusă de colectivistul Petru
prirhit drapelul de fruntaşă pe trecerii socialiste dintre brigăzi tului în acest an pe bază de con an întreaga recoltă ce o vor ob­ Lazăr.
tract 20.000 kg. grîu, 8.000 kg. ţine de pe 10 ha. de sfeclă de
ramură, s-a situat printre bri* se situează acelea conduse de porumb şi 20.000 kg. cartofi. De zahăr, 41ha. floarea-soarelui, 2
ha. mentă şi 5 ha. tutun.
găzile cu. cele mai mari depăşiri Şimion Petru şi Gheorghe Ti- asemenea, ei s-au angajat să li­
de plan. -«...1 •. I . . « . «k .. . I V . » . - mar. ' vreze statului întreaga cantitate
de produse ce o vor obţine de pe
2 ha. cultivate cu îloarea-şoa-
relui, 10 ha. cu sfeclă de zahăr
şi 5 ha. cultivate cu diferite le­
gume şi zarzavaturi.
Sortaloarea Su- 0 Pentru fondul central de Acţiuni pentru" narea gardului colectiviştii din
.saua Tutulea, mem­ produse agricole al statului, co­
bră de partid,' este lectiviştii din G.A.C., „1 Mai" Înfrumuseţarea oraşului Neaga.
una dintre munci­ Batiz s-au angajat prin contract
toarele fruntaşe de să livreze din .producţia acestui Printre ’ preocupările' de seamă ale IOAN UDREA
la fabrica de hir- an 14.500 kg. grîu, 8.000 kg. po­
rumb şi 130 kg. lînă. Ei au con­ brigăzilor d e 1muncă patriotică din o. Saivan pentru oi
treşti. Muncind cu tractat cu statul şi întreaga pro­ raşul Alba iulia se află şi ‘amenaja­
multă 'însufleţire, ca ducţie ce se va obţine de pe 7 rea ş i ' curăţirea ' parcurilor şi a stră­ Nu de mult întovărăşiţii din
a reuşit ca in lu­ ha. însămînţate cu sfeclă de za­ zilor. Astfel, în luna martie a.c. prin satul Ciungani, raionul Brad, au
na martie să-şi hăr. munca voluntară a peste 1.200 tineri început construcţia unui saivan
depăşească norma a fost amenajat parcul de la monu­ pentru oi. Prin contribuţie vo­
cu 32 la sută. 0 Pe, lingă cantităţile de ce­ mentul lui Horia, Cloşca şi Crişan, luntară a îost transportat la lo­
reale contractate cu statul, colec­ parcurile din cetate şi au fost curăţite cul de construcţie materialul ne­
Fotografia noa­ tiviştii din Geoagiu au mai con­ numeroase străzi. Numărul orelor pres­ cesar, au făGut fundaţia şi l-au
stră o prezintă pe tractat 21.000 kg. floarea-soare- tate de ei se ridică la- peste 26.000 ridicat pînă la acoperiş. Pînă în.
iov. Susana Tutu­ lui şi 30.000 buc. viţă altoită. prezent pentru construirea sai­
lea la locul său de Nu de mult, ei au contractat cu I. LASLAU vanului s-au prestat un număr
muică. statul şi întreaga producţie de de 984 ore de muncă voluntară.
pe 20 ha. legume şi zarzavaturi, La curăţitul păşunilor
m 20 ha. orzoaica, 10 ha. mentă,
35 ha. sfeclă de zahăr şi 10 ha.
tutun.
• Colectiviştii din tînăra gos­
podărie „Aurel Vlaicu" au hotă-
In această acţiune s-au evi­
dt e,nţdicat în tmjdodVidoeroe,seMbiîtt,camna’djişdtări-i
La chemarea Sfatului'popular
al comunei Gălan loţi-colectmş-
tu din Galanul Mic*'au ieşit la . lemnari MMnoiicse„ MMoanna_s;e eş4i Ma-
nole Lazăr şi alţii.
Zi de muncă voluntară
colectivei condiţii bune pentru
Nu este pentru prima dată
In această acţiune s-au evi­ sfaturile populare, cind cetăţe­
denţiat tovarăşii: Gheorghe U- nii din satul Romoşel, raionul
ieţi, Galeni Bîrlovan şi Ioan Orăştie, s-au întîlnit cu deputa­
Georgescu (Greţu), care şi-au tul lor raional Vasile Kiss.
dat tot interesul. Multe din aceste întîlniri au re­
soare, primul lingou roşu să reporterului: mai jos semnat, tea conduse de Kremer, Balint, TRAIAN I. CIOROGARIU zolvat o serie de probleme ce
simtă apăsarea cilindrilor, Laminorul are 4 zone. In
Klep şi alţii, să realizeze in- Pomi în locul spinilor frămîntau pe cetăţenii satului.
y a puţea fţ respectat ter- zona l-a, conform angajamen- dici de 1,25 pînă la 1,48. In cadrul unei astfel de în-
menul? întrebarea stăruia în telor luate de constructori., ro-
gindurile tuturor. Unii se in- dajul ta rece trebuia să încea- Secretul tuturor acestor fap- Drumul „Luncii“ împarte în tllniri, cetăţenii au discutat des-
doiau. Puse .în cumpănă, greu- pă la 17 aprilie. Deja s-a efec- lo se află in intensa muncă
tăţite ce trebuiau învinse tră- tuat rodajul la 14 agregate, politică de masă desfăşurată două grădina gospodăriei colec- pre reconstruirea drumului ce
geau greu şi justificau oare- Semnificativ, nu ? Şi mai spu- de către organizaţia de bază
cum îndoielile. Unele uzinale ne tovarăşul Cozma că întreg ( aşa spune tovarăşul Covaliov, iive „Valea Streiutui" din satul duce din satul Romoşel spre co-
utilajul e montat şi gata pen- secretarul organizaţiei de bază
lipseau, altele se dovediseră tru rodajul la rece, că din Şi nu avem motive să ne in- Strei. Acest drum era străjuit. muna Cugir şi care, din cauza
slabe calitativ ( dovadă, rul­ punct de vedere mecanic aceas­ doun de exactitatea afirma pe o parte şi pe cealaltă de intemperiilor naturii şi a lipsei
(iei), în întrecerea socialistă
menţii plezniţi de pe biroul in­ tă zonă e gata. avîntată ( nici un om nu e în a- spini şi mărăcinişuri. Colecti-. de întreţinere, era aproape im-
ginerului Cazma), gerul pişcă fara întrecerii socialiste, asi­
In zona a ll-a, dat fiind sta­ gură tovarăşul Pătraşcup pre­ vişlii au tăiat mărăcinii, iar în practicabil.
amarnic, îngheţînd tniinile oa- diul montajului, şedintele comitetului de sec-
¦locul lor au săpat 200 gropi După ce hotărîrea a fost lua-
menitor pe fie-
pentru a sădi pomi. tă, într-una din zilele următoare
Nici spinii n-au fost aruncaţi, zeci .de cetăţeni cu căruţe şi u-
Cotectiviştii i-au folosit pentru nelte, au pornit să repare acest
împrejmuirea grădinii de tegu- drum. Nu au trecut decît 4 ore
me si zarzavaturi, confecţionînd muncă şi drumul lung de
'. ,, , 300 m., a fost pietruit, s-au să-
de asemenea va fie), în iniţiativa oamenilor, în din ei un gard lung de 900 me- paf ?anţuri de scurgerea apej ?i
putea fi res- munca conducerii, in organi­
pectat termenul tri. Cu multă, rîvnă au muncit s.au reparat podeţele,
zarea judicioasă a muncii şi
in. centrul tuturor acestor se­ la săparea gropilor şi confecţio-. I. ZINCA
crete, se află mai ales, omul. După 10 ani de existenţă
Ştefan Kor bunăoară. Are
cepţii, prea puţine pentru a la fierăstraie, la subturnări. Ro-
gripă, temperatură, însă nu
vrea să meargă acasă. De curînd, s-au împlinit 10 ani de acest timp s-au renovat un număr de .
la naţionalizarea farmaciilor. G-u a- 5 farmacii şi s-au înfiinţat 8 puncte
— De ce nu stai acasă to­ ceastă ocazie şi în oraşul Deva a farmaceutice de gradul I. Din totalul
^ e’ anSalamen^ e îndeplinite. $e poate trage concluzia că avut loc o adunare festivă un­ de 160 puncte farmaceutice în mediul
de s-a analizat modul cum s-a rural, 85 puncte sînt de , gradul II şi
Zilele trecute, ratele căii pen- termenul va fi respectat. Pen­ dezvoltat reţeaua farmaceutică ¦în re­ funcţionează pe lingă cooperativele den­
giunea noastră de la naţionalizare şi tare, iar 75' de puncte de,.gradul III
tru alimentarea cuptoarelor cu ţrn sprijinirea afirmaţiei, alte varăşe Kor? pînă în prezent. Din referatul prezen­ funcţionează pe lingă cooperativele de
mHAzid\ amr%25[neJdeuiatuh,,tfdeştC?fozanr\tae’, goaadtnăensi-asînatngUajnaetn'săfi-esciarteembun-' nlna o,br.az. Ci„nd a bîntuit gri-. tat a reeşit că faţă de anul 1951,' cînd consum; ,
foarfe ocupatt îşi' poate face ne lucrarea 'cu 3, 4, 5, 6 şi pn\ je ?1 a n avut Mtef-1 boh'a^1
ntCp unu n a s^ acasd- A/ în regiune exista o farmacie la 7.900 .Astăzi aprovizionarea cu medicamen­
timp pentru a da explicaţii. chiar mai multe zile înainte
Surprinde în tonul vorbelor de termen. A, JURCA locuitori, astăzi o farmacie revine la ’ te, sefacerin condiţiuni mult mai bune.
un număr de 3.800. locuitori: De ase-' Unităţile farmaceutice • din • regiunea
menea, în acest tirrip :s-au înfiinţat noastră sînt bine aprovizionate punînd
—¦—¦¦¦¦1-..... — farmacii riioderne în multe localităţi la dispoziţia, cetăţenilor o bogată gamă
(Coriiinilors In pag. 3ai) ale .Văii Jiului ca Dricani, Lupeni, de medicamente. M1RCEA TOMESCU
-ri. V ~ n /v ' IV v j Braia, Vulcan', Aninoasa etc. Tot în corespondent