Page 3 - 1959-04
P. 3
Nr. 1380 DRUMUÉ SO eiA M SM U EU l ' irrlwwiwin^ttrrw aniiw Pag. 3
illiniumnun' i —-r r —
¦WiMMilWlil
Un a d de mare însemnăfafe RECUNOŞTINŢĂ G ospodăria co lectiv ă dini
pentru construirea socialism ului NA/Xi-v/wv*-*.aA. D ala a crescut la 1.000 fam ilii
şi peste 3.000 ha»
Telefonul zbîrnîia zi şi omul ăl cărui sîPge l-d rea
ín patria noastră noapte. De fiece dată cen dus la viaţă şi pe Alexandru (Urmare din -pag. i-a) aproape toate familiile de ţă
tralistul Alexandru Varias, Vartas, nU are pred mare im rani muncitori din Daia au in
Wrntăre din pag. I-a). socialiste din agricultură, proprietarii Aceste măsuri răspund Intereselor răspundea eu promptitudine : portanţă. Ceri este că încă alte produse. Colectivistul Va- trat în gospodăria colectivă.
care intră în dispoziţiile Decretului fundamentale ale ţărănimii muncitoa de pe patul spitalului, -în si’le Gătană, de exemplu, care Aşa se face că în prezent gos
Avîrtd rtiai mult pătiiînt dec’ît pot urmînd să fie consultaţi în legătură re care odată cu lichidarea rămăşi — Aici staţia de salvare semn de recunoştinţă faţă de a efectuat cu familia 494 zile- podăria colectivă din Daia în
munci ei şl familiile lor, dau pămîntul cU suprafaţa de teren pe care au po ţelor relaţiilor capitaliste în agricul Hunedoara. Ge doriţi ? cei te i-au salvat Viaţa-, A- muhcâ, a primit 1.482 kg. grîu, truneşte 1.000 de familii cu
„în parte“ sau în arendă. Astfel, ei îşi sibilitatea s-0 lucreze el şl membrii tură îşi va vedea împlinite năzuinţele lexandru Vurias a kotărit ca 1.729 kg. porumb, 1.729 kg. car 3.168 hectare teren. Actim, gos
însuşesc îrt natiiră sau în bani, fără familiei cu care duo gospodăria Îm de veacuri de a se elibera pe deplin După ce înregistra' chema după însănătoşirea sa corn tofi, multe alte produse şi 988 podăria posedă 132 boi, 61 vaci,
să muncească, o burtă bafte ă thuncil preună şi să facă propuneri asupra şi definitiv de orice exploatare, Apli rea, centralistul antinţa me plectă să devihă un a d iv do lei în numerar. 34 cai, 336 oi, 40 scroafe şi un
altora. destinaţiei ce ar urma să fie dată te care Decretului va contribui la dez dicul de serviciu şi în cîteva nator de strige. Şi, s-a ţinut bogat inventar de atelaje agri
renurilor suplimentare. Ei vor primi o voltarea poziţiilor socialismului la minute salvarea pocnea ta lo de angajament. Chiar la cl- Din veniturile obţinute, peste cole.
Realităţile vieţii noastre Hol, dez sUih'ă de bârti corespunzătoare; datoriile sate, care asigură ţărănimii cele mai cul unde era solicitată. teVa zile de la ieşirea din 40 colectivişti şi-au construit
voltarea operei de construcţie socia faţă de stat pe oare le-au avut în legă largi posiblităţl de progres, de pro spital a şi complectat fişă de câSe noi. Alţi peste o sută de In săptămîria trecută, marea
listă, puternicul curent de rtlasă al tură cU deţinerea acestor terenuri vor păşire economică şi culturală. Aşa s-au petrecut lucruri dohator, apoi cînd s-a sim Colectivişti şi-a'u cumpărat vaci familie a dăienifor â ieşit la
ţărănimii spre fortticle socialiste de fi ândlate. Decretul cohsetnnează grija le pînă într-o zi cînd la ape ţit complect restabilit a în cU lapte, apárate dé radio, mo
orgahiZare a producţiei Şi creşterea statului nostru democrat-popular pen Totodată, aplicarea prevederilor lul telefonului de la staţia de ceput donările. Bineînţeles bilă fete. mtincă pentru terminarea grab
într-un ritm tot mal rapid a sectoru tru minori, bătrîni, suferinzi, cărora li Decretului răspunde şi intereselor oa salvare nu a mai răspuns co că odată cu aceasta, Alexan
lui sbciăiiit la sate, ridicarea nivelu se dă posibilitatea să lufcreze cu «Iţii menilor muncii de la oraşe, întrucît munistul Alexandru Varias. dru Varias şi-a reluat şi ser Belşugul 'colectiviştilor a a- nică a lucrărilor agricole din e-
lui de conştiinţă a ţărănimii munci suprafeţele pe oare le-ar putea munci elementele capitaliste de la sate îi Gu aceeaşi maşină, căreia a- viciul de centralist Vă staţia tras în gospodărie noi membri. poca L-a. Şi, printr-un efort co
toare, importanţa mereu cresCîndă a ei înşişi dacă a r fl în puteri. exploatează şi pe ei, vînzîndu-le la tita timp li indicase itinera- de salvare din Hunedoara. La începutul anului în Curs,
Sectorului socialist din agricultură în riul de serviciu a fost şi el Acum, din cînd tn cînd, cu G.A.G, Daia întrunea 281 familii mun, la 28 martie a.c., colecti
producţia agricolă globală şl în pro Cel care în ritma aplicării Decretu preţuri de speculă producţia marfă dus pe patul unui spital. Mi toate zbîmtiturile telefonului, cu o suprafaţă de 808 ha. te
ducţia agricoiâ-marfă, avîntul întregii lui nu vor mai exploata munca alto-* realizată. Ca verigă Importantă în găseşte timpul necesar pen ren arabil şi 115 ha. fineţe. Dar, viştii din Daia au terminat în-
noastre economii spre socialism — pun ra vor trece în categoria ce corespuns procesul extinderii relaţiilor socialiste zeria de altădată i-a cuibărit tru a se gtndi tu recunoştinţă dé atunci şi' pînă âcum crescîhd săinînţările din această 'epocă.
cu deosebită putere în lumină carac de hoil lor stări social-economice, îri- în întrega economie, această măsură la cei care i-au salvat via mereu numărul celor ce solici
terul perimat al rămăşiţelor relaţiilor cetîndu-Ie obligaţiile legale de natură Va contribui la dezvoltarea construc tn corp o boală grea, care ţa, prin donarea de singe. tau intfâfea în G.Â.G., organele Ei aii Însâmîhţat 100 Ha, cu
capitaliste de la sate. economică sau fiscală ce decurgeau din ţiei socialiste în ansamblu. locale de partid şi de stat au
starea lor anterioară. Puterea populară a dat mult de lucru medici \. M. desfăşurat o intensă muncă po sfe'ciă de zahăr, 40 hă, CU floa-
In orînduirea nouă pe care o con Ie dă posibilitatea să muncească cins Iu aplicarea Decretului, sarcini deo litică pentru colectivizarea între rea-soarelui, 100 ha, cU Ovăz
struieşte poporul mudcitor, fiecare tit, să se încadreze, alături dé ceilalţi sebit dé Importante reVlii organiza lor. Insă orice încercare ră- gului sat. Gonvinşi de justeţea ete.
trebuie să-şi asigure existenţa sa şl oameni ai muncii, Ln atotcuprinzătoa ţiilor de partid şl sfaturilor populare. politicii partidului nostru la sa
a familiei sale prin muncă proprie. r e i attivitaite de construire a Socialis Ele au datoria să vegheze ca dlspozl- mînea fără nici un rezultat te, ţărani muncitori ca Teodor Paralel eu pregătirea terenu
Aceasta este încă o manifestare a su mului în patria noastră. ţitinile din Decret să fife aplicate în Filip, Matei Pop, ion Bratu, rilor pentru însăiriîhţările Urmă
periorităţii orînduirii socialiste faţă tocmai ; să muncească pentru ridica concret. Âchim Mărgineanu şi alţii, s-au toare, colectiviştii din Daia îşi
de capitalism, unde clasele exploata Decretul subliniază în mod deose rea vigilenţei ţăranilor muncitori în- alăturat colectiviştilor. Şi cu ei, procură şi materialele necesa
toare duc o viaţă parazitară, îmbui- bit că aceste prevederi nu se referă cît să fie zădărnicite Orice încercări — Transfuzie! Trebuie re diferitelor construcţii pentru
bîndu-se pe spinarea oamenilor muneil. ia gospodăriile ţăranilor mijlocaşi ale elementelor duşmănoase sau ale animale şi păsări. Ei sînt Hotă-
care-şl lucrează pămîntul el înşişi, îm coziior lor de topor dé a aduce preju sâ-t facem transfuzie — a rîţi să lupte cil eforturi sporite
Poporul nostru se apropie tot mai preună cu membrii familiei cu oare dicii aplicării Decretului, de a pune
mult de îndeplinirea sarcinii funda duo gospodăria împreună^ fără ă beţe în roate construcţiei socialiste. spus cineva din personalul pentru prospera'rea gospodăriei
mentale pUse de Congresul al Il-lea exploata mutica străină, chiar dacă
al P.M.R. — făurirea economiei so In unii ani sînt nevoiţi să se într-aju- Pe baza sarcinilor trasate dé partid medical tn timpul unei vizi lor şi a întregului sât,
cialiste unitare-. Este în Curs dfe ela toreze, un nutnăr {pic de zile, feu alţi cu privire la continua întărire şi dez
borare planul de dezvoltare a econo ţărani mUiicitorl pentru a termina la voltare a sectorului socialist din a- te.
miei naţionale pe anii 1960—1965, al timp unele munci agricole. Partidul şi gribiiltufă, organele şi organizaţiile AU Urmat controale amă
cărui proiect urmează să fie dezbătut statul nostru democrat-popular duc în dé partid trebuie Să lupte pentru con
de oamenii muncii şi supus aprobării mod neabătut o politică de continuă solidarea economico-orgartizâtprîcă a nunţite pentru stabilirea gru PUBLICITATE
celui de al Ifl-lea Congres al P.M.R. întărire a alianţei cu ţăranul mijlo tuturor gospodăriilor colective şi înto pei de singé corespunzătoare.
Aşa cum a arătat tovarăşul Gh. caş, dîrtdU-l un sprijin multilateral vărăşirilor agricole, îrtbît élé să cons
Gheorghiu-Dej, „prin înfăptuirea pre pentru a-şi îmbunătăţi activitatea da tituie un exemplu viu pentru întreaga Zi şi noapte sîngele din
vederilor planului de dezvoltare a e- producţie, a obţine recolte bogate şi ţărănime, iar rezultatele ioi — cel
conomiei naţionale pe anii 1960—1965, a-şi ridica nivelul de trai, îndrumîn- mai puternic argument în favoarea a- flacoane îşi făcea loc tn ve
poporul noStru va termina în linii du-1 şi sprijinindu-1 să păşească pe griculturü sotlállsfé.
rriarî construirea socialismului, trecînd drumul agriculturii socialiste, singu nele şi arterele lui Alexan ’ f* F3*i~* »-!/-
într-o rtoUa etapă — aceea a desăvîr- rul drum, pe care îşi poate făuri d Sprijinindu-sb pe realizările unită dru Varias, picătură cu pi
şirii Construcţiei socialiste". viaţă îmbelşugată ca om al muncii. [ O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE DEVA \
ţilor agricole sOClaliste) respectînd cu
In aceste împrejurări, lichidarea ră Decretul oglindeşte marea forţă pe stricteţe principiul liberului co'nsim- cătură. Şi, după fiecare fla l anunţă că în magazinele sale de confecţii din Deva şl de pe 1
măşiţelor relaţiilor de exploatare ca care a dobîndlt-d socialismul în ţara ţămînt, organizaţiile dfe partid au da con transfuzat-, pacientul îşi L reţea, s^au deschis cu prilejul sezonului de primăvară J
pitalistă Ia sate a devenit o flecesitate noastră, tăria de granit a orînduirii toria să desfăşoare în continuare o
obiectivă a înaintării ţării noastre spre noastre sociale şi de état, a puterii temeinică muncă politică pentru atra revenea In mod treptat. EXPOZIŢII e u VlNZARE ţ
socialism. populare bazată pe alianţa trainică gerea ţăranilor muncitori pe calea a-
de nezdruncinat a clasei muncitoare gricuiturii socialiste. Aşa a durat zile în şir pî t. unde sînt expuse pentru vînzare mari sortimente de articole de 1
Acestei necesităţi îi răspunde De cu ţărănimea müncitdâré. Prevederile nă cînd revenirea la viaţă
sale ilustrează consecvenţa cu care O sarcină principală a organizaţii i-a dat posibilitatea lui. Ale Cprimăvară c a : balonzaide, pardesie, costume, pelerine, bluze de f
cretul Prezidiului Marii Adunări Na lor de partid este de a mutici pentru xandru Varias să reflecte mai
statul nostru democrat-popular înfăp întărirea gospodăriilor agricole de mult asupra faptei patriotice vînt, raglane, mantale din material vinilin, canadiene, costume •]
ţionale Care interzice dareâ în parte stat! în această privinţă aii O deo
tuieşte principiul consfinţit în Consti sebită însemnătate dpiicareă recentei » uşoare din doc, trotuş etc. i
său îrt arendă a terenurilor agricole, Hotărîri a partidului şi guvernului,
precUm Şi Orice alt fel de exploatare tuţia R.P.R. : „Pămîntul aparţine ce întărirea rolului organelor şi organi i w -J ’— ' '—t '—t*-~J *—'<— —t*—t\— —Ti—/ u T U i i - Î !— f <—1^. J
a muncii străine de Către producătorii zaţiilor de partid în conducerea şi
agricolii Aceste prevederi sînt apli lor ce-1 muncesc". controlul întregii activităţi a gospo ¦pe care mii şi zeci de mii de
cabile chiaburilor care au terenuri a-
agricole a Căror întindere depăşeşte Diipă cum Se ştie, învăţătura ntar- dăriilor de stat. lh momentul de faţă, oameni ai muncii din ţara
puterea lor de muncă, precum şi Cea
a membrilor familiei, cU Care duC gos xlsit-leninistă şi experienţa mişcării toate eforturile trebuie îndreptate spre noastră o săvîrşesc prin do
podăria împreună. Ele sînt de aseme
nea aplicabile celor care, avînd alte muncitoreşti internaţionale demons terminarea la timp şi în t>UHe condi narea de singe. Cine a fost
îndeletniciri, muncind în Alte sectoa
trează că lichidarea deplină a relaţii ţii a muncilor agricole în vederea Adunare festivă PREHAsi
re, nu lucrează cu munca lor şi a
lor de exploatare capitalistă la sate asigurării unei !recolte bogate. Cu prilejul aniversării a 10 ani DE CATEGORîR E
membrilor familiei cu cate-şi duc gos de activitate a Socîtetăfiî ştiinţe
podăria împreună, terenurile agricole constituie o sarcină obligatorie a pe in frunte cti partidul clasei munci lor medicale, a avut loc zilele smn .
ce le aparţin. Spre a se asigura cul trecute la spitalul unificat din
tivarea suprafeţelor de pămînt ce nu rioadei de trecere de la capitalism la toare, poporul nostru muncitor a ob Deva o adunare festivă. Gu acest s p é c ifié
vor mai fi date în parte sau arendă prilej tov. dr. Emil Gaba, pre
şi nici lucrate prin exploatarea mun socialism. Iri prevederile Deeretiilüi ţinut victoria asupra claselor exploa şedintele filialei Societăţii ştiin r, B.C.
cii străine, acestea vor trece în folo ţelor medicafe din Deva, ă vor
sinţa gospodăriilor colective sau a al îşi găseşte expresia mddul creator în tatoare şl făureşte orînduirea nouă, bit despre „zece ani de activi
tor organizaţii agricole socialiste. tate a Societăţii ştiinţelor medi
care partidul nostru, căiăilzindii-se cu socialistă, în oare nu mai există ex cale în regiunea Hunedoara".
Potrivit Decretului, aplicarea preve
derilor sale se va face cu participarea fidelitate după învăţătura marxist-le- ploatarea omului de către om. Tot cu acest prilej tov. dr. N.
tuturor celor interesaţi, reprezentanţi Jurca, secretarul filialei, a pre
ai organizaţiilor obşteşti, al unităţilor ninistă, rezolvă această sarcină com Strîns unit îh jurul partidului, în zentat planul de activitate pe a-
nu! 1059.
plexă potrivit condiţiilor istorice con făptuind cu abnegaţie politica sa, po
Au fost aleşi apoi delegaţii Ia
crete. In aceasta constă importanţa nu porul muncitor iuptă cu hotărîre pen conferinţa pe ţară a Societăţii
ştiinţelor medicale, care va a-
numai prabtică, ci şi principială, te tru victoria deplină a socialismului în vea Ioc în zilele de 16-18 aprilie.
Printre delegaţi sînt tov. dr. E-
oretică a măsurilor preconizate de De patria Uoastră. mi! Caba, dr. Constantin fones-
(Din ziarul „Sctiiteia") cu, dr. O. Constantinescu, dr.
cret. Romulus Rusu şi alţii.
k
Dr. T. MIRCEA
Să râspîndim larg c a v in tu l publicaţii pătrund foarte slab rile maselor de oameni ai mun de muncă să se ducă lupta pen G.A.C„ întovărăşire, din rîndul
sau nu pătrund deloc într-o se cii din oraşele şi satele regiunii,
rie de întreprinderi, sate şi uni este slaba preocupare manifes tru abonamente de lungă durată, celor mai conştiincioşi tovarăşi
tată în ultima vreme faţă de a-
tăţi socialiste din agricultură. ceastă sarcină, atît, din partea — la publicaţii periodice pe un membri şi candidaţi de partid,
unor organizaţii de partid şi de
scris aî partidului în mase ! In raionul Sebeş, spre exem masă, cît şi a Unor organe ale an, 6 luni, 3 luni, iar la coti tovarăşi dirt activul fără de par
plu, numărul publicaţiilor care P.T.T.R. în frunte cu conducerea
direcţiei regionale P.T.T.R. diene pe 3 luni sau chiar mai tid, U.T,M.-işti etc. să-i instru
Organizaţiile noastre de par mult. iască pe aceştia şi să-i ajute să-
tid trebuie în primul rînd să se
pătrund lâ sate este foarte mio simtă răspunzătoare de felul în Comitetele raionale de partid şi îndeplinească sarcinile,
Gâre este răspîhdită presa în ra
Presa, are un rol deosebit de şani multe comitete de partid în raionul Alba, precum şi în în raport cu mimării! populaţiei. za lor de activitate, să consi şi comitetele comunale să anali Organele P.T.T.R. trebuie să
important în lupta pentru cons din localităţile şi întreprinderi tr-o serie de centre. • In cele 9 sate ce aparţin ofi dere aceasta activitate ca pe o
truirea socialismului. Prin presa le din Valea Ţiului desfăşoară importantă latură a muticii de zeze periodic munca depusă de lichideze şi ele cu slaba preocu
noastră oamenii muncit sînt in o largă muncă politică în ria Situaţia care caracterizează în ciului P.T.Î.R. Mirecurea, care partid.
formaţi zilnic despre sarcinile dul minerilor, tineri şi vîrstnici, să munca în legătură cu difu cuprind peste 13.000 locuitori, organizaţiile de bază în spriji pare pentru răspîndirea presei
pe care partidul le pline în faţa tehnicienilor, inginerilor şi func zarea presei pe ansamblul regi pătrund circa 1.100 publicaţii. Organizaţiile 'de partid trebuie
întregului popor, sînt ajutaţi să ţionărilor arătîndt.i-!i-se imp©r- unii, nu poate fi considerată sa De asemenea în comun'ă Veţel, să îndrume, să controleze şi nul presei de partid, să îndrume la sate, Trebuie să se pună ca
înveţe cum să muncească şi ta'nţâ presei, îndeosebi S presei tisfăcătoare. raionul lila, sînt sate întregi să sprijine munca organelor
cum sâ trăiască în spiritul mo- de partid Şi L presei care se a- fără nici un abonament. In a- P.T.f.R: în popularizarea presei, pe fiecare membru şi candidat păt mai întîi, atitudinii dc indo
fâiet Doi, comuniste. Subapreciind rolul important ceastâ comună nu există difu în organizarea colectării de a-
dresedz'â direct 'acestor Categorii al presei, unele organizaţii de zor, iâr factorul justifică lipsa bonamente şi a bunei difuzări. de partid să se aboneze la presa lenţă şi lipsă de răspundere din
Bogatele materiale publicate de oameni ai muncii. Gbmîtefnl partid şi de masă manifestă o de abonamente prin aceea că Un sprijin mai mare decît pînă
în ziarele şi revistele editate în raional a luat măsuri pentru slabă preocupare pentru a popu nu are plan. acum trebuie să dea organizaţi de partid şi să facă din fiecare partea unor factori şi diriginfi
ţara noastră pot fi însă pe de instruirea birourilor organizaţi lariza în rîndul oamenilor mun ile de partid în recrutarea edu
plin valorificate numai atunci ilor de bază cu sarcinile conzrete cii conţinutul publicaţiilor noas 'O astfel de situaţie poate fi carea şi mobilizarea difuzorilOr membru de partid un agitator poştali care neglijează pur şi
cînd este asigurată o bună di ce le revin pentru 'ă asigura pă tre şi pentru a-i convinge să se întîinită şl în satele din raioa voluntari din întreprinderi, in
fuzare a acestora”, cînd ziarele trunderea ziarelor în toate sec aboneze la ele. nele Haţeg, Brad şi Orăştie. stituţii şi unităţile socialiste din activ în munca de creştere a nu simplu această muncă.
şi revistele pătrund adînc în toarele de activitate. In prezent, agricultură.
mase, dnd ele ajung la timp în ca urmare a acestei' preocupaţi, Lipsuri serioase există în răs- Alături de această stare exis mărului de abonamente. Organele P.T.T.R,, începînd
mîna fiecărui cetăţean, din cel fa minele Anînoasa, Uricani, Pe- pîndirea presei noastre la sate tentă în mediul rural, în raioa Este indicat c'a pe localităţi
mai îndepărtat cătun. trîia, şi într-o serie de alte între şi îndeosebi a presei care se a- nele cu caracter măi prortuntat sau întreprinderi să se tină pe O atenţie deosebită trebuie a- de Ia direcţia regională şi pînă
prinderi îşi desfăşoară activita dresează direct ţărănimii munci agricol, întîlnim goluri şi într-un riodic şedinţe de instructaj cu
Aşa după cum L reieşit din tea' peste 500 difuzori voluntari, toare cum sîrlt publicaţiile; ,,’A- şir de localităţi din mediul in difuzorii voluntari din organi Cordată muncii de difuzare a la ultimul factor poştal, trebuie
raidul-anchetă şi' din analiza membri şi candidaţi de partid. gricultura nouă“, „Albina“, „Să- dustrial. zaţiile de bază, în care să se a-
care a avut loc la secţia pro Ga rezultat al preocupării orga teanca“ şi altele. nalizeze munca lor, să se scoa- presei în mediul sătesc. Organi să-şi facă în mod conştiincios
pagandă şi agitaţie a Comite nizaţiei de partid de îâ’ mina L'a mina Lupeni, cunoscută ta în evidenţă metodele bune şi
tului regional de partid, multe Uricani pentru răspândirea pre Interesul scăzut pe căre-1 ma prin importanta ei economică, să li se a r|te sarcinile ce le re zaţiile raionale de partid trebuie datoria asigurând o muncă per
din organizaţiile noastre mun- sei în fînclui muncitorilor mi nifestă unele din organizaţiile există în preZertt numai 26 zia vin. ^
ceso cu simţ de răspundere $1 neri, la sectorul II de la aceas de partid şi de masă, precum şi re „Drumul socialismului“, iar să facă pe fiecare comitet de fectă de colectare a abonamente-.
obţin rezultate bune în - direcţia tă mină sînt abonaţi la presă organele P.TiTiR.' pentru răs- Ia Petrila 24. Faptul că în Va Spre a ’se uşura munca de co
răspîndirii cuvîntului scris ral 95 la sută din muncitori, la sec pîndirea presei este oglindit şl lea 'JitilUi mai apare un ziar io- lectare a abonamentelor în vi partid comunal şi fiecare birou lor şi transporiu! rapid al pre
partidului, acumnlînd o experi torul I — 90 la sută. iar la sec de felul nea'rmonios, am putea C'al rtu justifică slaba preocupare itor, este bine ca în fiecare Joc
enţă. preţioasă în direcţia' a- torul III — 85 la sută. spune anarhic, în care pătrund a organizaţiilor de partid pen de organizaţie de bază să înţe sei în toate localităţile, ca zia
teasta. ziarele şi revistele în diferite tru pătrunderea pe scară mai
Rezultate pozitive în răspân raioane, oraşe şi sate. largă a ziarului regional. leagă câ dacă nu se ocupă în rele să ajungă la timp în mîna
îndrumate îndeaproape de Co
In timp ce aU un număr mare Şirul exemplelor de acest fel mod serios de răspândirea largă cititorilor.
de cititori în numeroase între ar putea continua. Una din prin
cipalele cauze de pătrundere ile- a presei la sate, îndeosebi a pre Sarcini importante în ce pri
sei de partid şi a presei care se veşte răspîndirea presei revin
adresează direct ţărănimii mun sfaturilor populare şi celorlalte
citoare, cum sînt publicaţiile organizaţii de masă. Este o da
„Agricultura nouă“, „Albina“, torie a' fiecărei organizaţii de
Gârneţul agitatorului regional, masă de a se preocupa pentru
„Săteanca“, se lipsesc de Un răspîndirea largă a publicaţiilor
sprijin preţios în munca de ce le aparţin,
transformare socialistă a agri Să depunem toate eforturile
culturii.
pentru larga răspândire â pfe-'
Pentru a se lichida deficien sei noastre, făcînd ca slova tipa-:
ţele existente este necesar ca or rltă a partidului nostru sâ pă-:
ganizaţiile de partid de la sate trundă tot mai adînc în masele
să ia măsuri urgente pentru re largi populare, însufleţindu-Ie ş i'
mitetul raional de partid Petro direa presei au fost obţinute şi prinderi sau localităţi, aceleaşi satisfăcâtOafe a presei în rîndu- crutarea difuzorilor voluntari în mobilizîndu-Ie Ia lupta pentru
fiecare sat, G.A.S., S.M.T., construirea socialismului!
