Page 30 - 1959-04

Paar. 2 o m m msmtmowi Nr. 1337

B3:-G3ai

Contractării de animale A

m asigură venituri IN COLECTIVA

sporite CU 1 .0 0 0 » E F A M I L I I
Pentru continua sporire a venituri­ Ga să ajungi Ia Dala, trebuie dare trase de tractoare K.D. In curtea gospodăriei colective

lor noastre băneşti, ne-am orientat şi să străbaţi un drum ce şerpu­ Undeva, mai departe, pe o co­ era ordine perfectă. Un bătrîn,
lină înverzită, zeci de atelaje
înspre sporirea contractărilor de ani­ ieşte printre nişte dealuri scun­ cu părul cărunt se apleca din
grăpau semănăturile de toamnă.
male cu statul. Anul trecut, de exem­ de. După ce ieşi din Sebeş, mai Pe măsură ce ne apropiam de cînd în cînd şi culegea hîrtiile
sat, drumul era tot mal aglome­
plu, noi am îngrăşat 20 boi pe care mergi vreo 5 kilometri şi apoi rat. Zeci şi zeci de care încăr­ pe care le zburase vîntul prin
i-am livrat apoi statului. Acest lucru îţi apare în faţă un peisaj de­ cate cu gunoi se îndreptau scîr-
ţîind spre cîmp. curte. L-am întrebat unde putem
ne-a adus un venit suplimentar de osebit. Verdele închis al semă­
peste 100.000 lei şi posibilitatea de a Am oprit un om şi l-am În­ găsi pe cineva din conducere.
cumpăra prin comerţul de întîmpinare năturilor de toamnă ce acopere trebat :
20 m.c. scîndură şi ţiglă necesară con­ ca un covor colinele, contrastea­ — Păi, cam greu o să-i gă­
strucţiei unui grajd cu o capacitate de ză puternic cu negrul arăturilor — Nu te supăra, dumneata
50 capete bovine. Avînd la bază ex­ de primăvară de pe versantul eşti colectivist ? siţi. Preşedintele-i plecat să pro­
perienţa anului 1958, an în care am opus al şirului de dealuri. Mai
obţinut prin contractări suma de bani aproape de sat, o colină, care — Dacă toată Dala noastră e cure ceva altoi de viţă. In gară
amintită mai sus, anul acesta am con­ abia o cuprinzi cu ochii, era în- în colectivă, s-ar putea ca eu
tractat pînă în prezent 4 boi, urmînd tr-una din zile plină de oameni să nu fiu ?! avem de 'descărcat vagoane cu
ca în curînd să mai încheiem con. şi pluguri. Ieşiseră în acea zi a-
tracte pentru încă 16. Pentru a obţine proape 200 de atelaje la arat şi Omul a văzut că-1 privim mi­ ciment. La cîmp lucrează mai
un preţ cît mai bun, noi am hotărît semănat. Sutele de brazde revene raţi şi tară să mai aştepte vreo
ca toţi boii ce-i vom livra statului să fie răsturnate de pluguri erau ime­ întrebare a continuat: mult de 200 de atelaje. Aşa că
diat îărîmiţate de grape, iar a-
— Da, da, toţi dăienii s-iau toţi sînt plecaţi la treabă.
înscris. Numai de la 1 ianuarie
au intrat în colectivă peste 800 Omul ne explică unde l-am
familii cu vreo 2.500 hectare te­
ren. Gospodăria noastră are a- putea găsi pe tovarăşul Vasile
cum 1.000 de familii şi mai mult
de 3.000 hectare teren. Pîţan, secretarul organizaţiei de

— Dumneata eşti dintre cei bază. I-am urmat indicaţiile si
noi ?
peste scurt timp I-am găsit. Am
— Da. M-am înscris de cu­
graşi şi extragraşi. In felul acesta ur­ poî maşinile de semănat intro­ rînd, cînd au intrat cei mulţi. mai găsit apoi şi pe alţi membri

In clişeu j Coleetiviştii "din 'Miceşti, raionul 'Alba, lucrînd la răsadniţe — Şi cum de v-aţi dumerit ? din consiliul de conducere. Ei
— Ei, ştim. noi ce ştim...
mărim să realizăm de pe acelaşi nu­ duceau sămînţa Ia adîncimea — Nu s-ar putea să ştim şi ne-au vorbit multe despre gos­
noi ?
măr de boi contractaţi venituri tnal potrivită. — De ce nu. Doar nu e un podăria lor, despre viaţa colec­
secret. Nu prea am timp să
116.DVNASTAK, «11111 ridicate ca anul trecut. Mai însprel vale, se întinde o stau la taifas că mă aşteaptă tiviştilor. Ne-au spus că însă-
THUT MIHAI livadă tînără. Să tot aibă 4-5 ceilalţi colectivişti din echipă.
ani. Terenul înţelenit dintre Dar pentru că insistaţi, am să mînţările din epoca I-a, pe o
preşedintele G.A.G. „Ogor nou“ pomi, nearat de zeci de ani, era vă spun totuşi pe scurt.
Se zice că noi dăienii sîntem suprafaţă de peste 600 hectare,
oameni îndărătnici. Gred că nu-i
Petreşti spart de plugurile cu multe brăz- nimerit să ni se spună aşa. Mai au fost terminate în mai puţin
-BH- nimerit ar îi să ni se spună că
Gînd am vizitat Miceştiul, era o zavaturi se ridică la 188.178 lei. numai de chibzuială, dar şi de M inute sîntem oameni practici. Nu dăm de 10 zile, s-au grăpat peste 200
de răgaz nimic pe vorbe. Ca să ne con­
zi de primăvară capricioasă. Soa­ belşug. vingem vrem să vedem fapte. hectare semănături de toamnă
rele era în permanent război cu Unii ar putea spune că cele — Şi le-aţi văzut ?
Preocupări — Încă m ulte! Am văzut cu şi stau pregătit vreo 200 hectare
ochii noştri cum colectiva asta
norii ce, deseori, îşi aşterneau „Binele te îndeamnă spre mai două exemple sînt izolate. Dar a noastră realiza în fiecare an pentru însămînţările din epoca a
bine“, au obiceiul să spună co­ în întreaga listă n-am găsit co­ producţii mari. Ne-am luptat
umbra pe pămîntul saturat de lectiviştii din Miceşti. Şi pentru lectivist care să nu fi cîştigat o nu-i vorbă şi noi, individualii, să ÎI-a. Tot de Ia ei am aflat că
ploile precedente. Era o zi „moa­ acest mai b'ine, ei îşi dezvoltă sumă frumoasă de bani şi pro­ ne ţinem de ea, dar n-am pu­
le“, după cum s-a exprimat mai tocmai ceea ce le-a adus bel­ duse. Dancea Petru peste 12.000 tut. Munca unită a colectivişti­ nici unul dintre colectivişti nu
tîrziu preşedintele colectivei din şugul. Principala sursă de ve­ lei, Grişan Gheorghe 13.000 lei. lor ne-a biruit. Ei au început
sat, tov. Oarga Todor. Ne-am nituri — grădina de legume şi Pînă şi bătrînul Munteanu Mi- In cele 60 de minute de taserâ din pădurea comunei să-şi cumpere camioane, maşini, lipseşte de la lucru.
îndreptat spre sediul gospodă­ zarzavaturi — va îi mărită anul hăilă, la cei 72 de ani ai săi, răgaz, colectiviştii din Geoagiu peste 100 buc. lemn de go- să-şi clădească grajduri mari şi
riei colective — ţelul drumului acesta de la 9 la 14 hectare. a primit 5.720 lei şi alte produ­ multe altele. Şi cu toate acestea — In anul trecut — ne-a spus
nostru. primeau şi venituri însemnate
s-au aşezat pe covorul moale run şi stejar, lungi de cîte din colectivă. Nici cel mai bun iov. Vasile Pîţan — gospodăria
mijlocaş din sat nu realiza atîta
al ierbii, au înfulecat cu poftă 12— 14 metri. Vor să con- şi nu trăia aşa bine ca un colec­ colectivă a realizat cu 550 kg.
tivist. Vreo 40 de colectivişti
merindele din dăsagă şi apoi struiască acolo un grajd cu şi-au construit case noi, cam 30 grîu, cu 1.000 kg. porumb şi cu
şi-au cumpărat aparate de radio,
s-au lăsat copleşiţi de căi- o capacitate de 100 bovine, mulţi şi-au introdus lumina elec­ 6.000 kg. cartofi la fiecare hec­
trică, şi-au cumpărat mobilă şi
Pentru asigurarea necesarului se pentru cele 148 zile-muncă dura amiezii. o magazie de 50 vagoane ce- mal ştiu eu cîte n-au făcut. Ba tar, mai mult decît individualii.
de răsaduri, colectiviştii au fă­ prestate. Acestea sînt argumente unde mai pui că cei mai îmbră­
Gospodăria colectivă — Ioan Bătrîna, secretarul reale, un patul pentru 70 va- caţi oameni din sat erau colec­ Au fost realizate şi alte ve­
o şcoală cut nişte răsadniţe de ţi-e mai ale belşugului, care nu pot îi tiviştii v Colectivistele au înce­
organizaţiei de bază, Aurel goane porumb şi multe altele. put să umble cu mătăsuri, cu nituri. Ca urmare, colectiviştii au
ciorapi de nailon, cu pantofi ca
O curte încăpătoare, străjuită mare dragul să le priveşti. Co­ contestate de nimeni., Moga şi Ion Şofronie, şefii — Dar cu celelalte mate- Ia oraş. primit la zi-muncă cantităţi spo­

din trei părţi de construcţiile vorul verde al roşiilor, ardeiului, brigâzilor a 111-a si a IV-a riale cum stăm ? — se inte- Acestea sînt fapte şi nu vorbe. rite de cereale, cartofi, brînză.
gospodăriei, iar în tund de ră­ verzei, a început să fie pe a- Noi le-am văzut cu ochii noştri
izvorul recoltelor bogate de cîmp şi încă cîţiva colec­ resară colectiviştii. şi ne-am convins. Aş mai sta şi fînă, zahăr şi bani. Cu toată
tivişti, n-au odihnă. Se în­ — Alea 5.000 kg. var pe să nu credeţi că nu v-aş putea
sadniţele cu o suprafaţă de 300 locuri smuls şi transportat la In drum spre Alba Iulia, ne-a dreaptă spre sediul gospo­ spune şi alte lucruri frumoase seceta care a fost anul trecut,
dăriei. care l-am cumpărat, îi infor­ despre colectivă. Timpul e pre­
m.p„ o căruţă în care cîţiva co­ cîmp, unde deja a şi început însoţit şi preşedintele colectivei. mă contabilul, au fost stinse ţios şi rm vreau să-i pierd. Cu valoarea produselor primite de
— Merge treaba, merge ? deja. Ieri s-a transportat în bine!
lectivişti încărcau saci, a fost lucrul. Acolo, Şoancă Glieorghe, Din vorbă în vorbă, am ajuns — îi întîmpină în prag Sa­ „Suseni" şi lemnul pentru un colectivist harnic s-a ridicat
Omul a plecat grăbit. Pe sem­
decorul ce ne-a' întîmpinat la Sîrb'u Marin, Grişan Gheorghe, la marginea satului. Pe partea ne voia să recupereze timpul la 25-40.000 lei. Aceasta este ex­
pierdut. Am pornit şi noi spre
intrarea în sediu. Gînd ne-am Crăciun. Petru şi alţii, au însă- stîngă a drumului erau mai sat. plicaţia că gospodăria noastră

apropiat, de locul unde se în­ mînţat de curînd arpagicul pe multe parcele mici însămînţate bin Dan, contabilul. Cum ars cărămidă. Dacă vremea s-a lărgit atît de mult.
staţi ? termi­ se menţine bună, acuşi înce­
cărcau sacii, am prins o discu­ o suprafaţă de 2,50 hectare, ca­ cu grîu, apoi una mai mare. ¦ pem fabricarea cărămizii. Membrii consiliului de condu­
— Păi, sîntem pe
ţie în care deseori erau amin­ re, după recoltare, va fi înlo­ — Uitaţi-vă, astea mici sînt nate şi cu plan­ O ciocănitu- cere cu care ăm stat de vorbă
tarea cartofi­ ră în uşă, îi fă­
tite cuvintele superfosfat şi azo­ cuit cu varză. Alţii au pornit la ale individualilor, iar cealaltă a lor pe cele 50 cu să-şi între­ ne-au vorbit cu mult optimism
ha. — îi răs­ rupă conversa­
tat. Acest lucru ne-a prilejuit o făcutul ghiveciurilor nutritive noastră, a colectiviştilor. despre viitorul gospodăriei. După
reflecţie: oare cu ani în urmă, pentru castraveţi. Hotărîrea co­
pe vremea cînd aceşti oameni lectiviştilor este să obţină pri­ O simplă privire era suficien­ calculele pe care şi le-au făcut,
lucrau pe pămîntul bogătanilor, ma recoltă de castraveţi în luna tă pentru a observa contrastul.
auziseră măcar de azotat sau mai. Pe parcelele individualilor, des­ pund briga­ ţia. Aurel Cir- veniturile băneşti din acest an
părţite de numai un răzor de
dierii. Terenul nean, preşedin­ vor creşte simţitor. Numai de la

sfecla de zahăr, cultivată pe 100

superfosfat ? Gu siguranţă nu. O singură familie — lotul colectiviştilor, griul era pentru porumb e pregătit tot. tele colectivei din Gelmar, in­ de hectare, se va realiza un ve­
Pe vremea aceea, nu numai că 25.000 lei venii numerar rar, pipernicit, şi de o culoare Ne ajută multtractoarele. tră în birou.
nu era vreme de învăţătură pen-- verde-gălbuie, pe cînd al colec­ nit de peste 1.000.000 lei. Veni­

Şi apoi, şi colectiviştii-s har­ — Tovarăşa ingineră Me- turi mari vor mai realiza din

tru cei c,e' trudeau din zori şi Pe borderoul în care erau tre­ tiviştilor era verde, uniform şi nici. Ii plin cîmpul de cîn- drea nu-i pe aici ? — între- 5 vînzarea altor plante tehnice, de

pînă în noapte, dar nici de su­ cute veniturile colectiviştilor tec şi freamăt, de muncă. bă el. Ia fermele de animale, prin li­
perfosfat şi azotat nu se prea obţinute anul trecut, am găsit
pomenea. Acestea erau cuvinte multe nume care aveau trecute mult mai mare şi mai înfrăţit. — Să-i vezi pe loan Că- — A fost adineaori, toc­ vrarea către stat pe bază de con­
Mirat de această diferenţă, l-am
întrebat pe preşedinte care este liman, Andrei. Necşa şi lo- mai spunea că pleacă la Gel­ tract a peste 20 vagoane cereale
sif Zeicu din brigada m ea! mar, i se răspunse. Da’mpâr-
care circulau doar pe buzele in­ în dreptul lor cifre impresionan­ cauza acestui contrast, doar pă- şi a unor însemnate cantităţi de
ginerilor agronomi. Astăzi, la
Miceşti, ne-am convins că fie­ te. M-am oprit la acela al to­ mînturile sînt alăturate. — zise cu mîndrie brigadie­ ţiţi grădini la colectivişti ? alte produse agricole.
care din colectivişti ştia nu nu­ rul Moga. Is la întrecere, dar, — Am mai împărţit şi îm-
mai denumirea fiecărui îngrăşă- varăşului Oarga Todor a cărui — Pămînturile sînt aceleaşi Pentru a-şi crea izvoare cît
mînt chimic în parte, dar şi e- zău, nu ştiu care va cîştiga. părţim, zise preşedintele din
fectul său şi modul de Întrebuin­ familie, cu trei braţe de muncă, — ne-a răspuns preşedintele. Fe­ mai mari de venituri băneşti,
ţare. Gurioşi să aflăm sursa cu­ E greu să deosebeşti care-i Gelmar. Văd — mai adăugă
noştinţelor, am întrebat: a efectuat în cursul anului 710 lul însă cum îl munceşti şi-i colectiviştii au hotărît să dezvol­
zile-muncă. Totalul veniturilor stimulezi rodnicia', în această el — că-i daţi zor cu con­
— De unde aţi învăţat toate mai harnic. te ferma de vaci Ia peste 100 ca­

acestea ? băneşti ale familiei se ridică la constă diferenţa. Noi executăm — Oricum — le spuse se­ strucţiile. Nici noi nu ne lă­ pete pînă în luna august a.c.
— Aici, în gospodărie, la 25.000 lei, iar a celor în produse toate lucrările după regulile a-
la 1.413 kg. grîu, 1.775 kg. car­ grotehnice1 avansate, începînd cretarul organizaţiei de par­ săm. Să-i fi văzut cu cită Fermele de porci, de oi, de pă­
cursurile agrozootehnice — ne-a tid — întrecerea cu cei din hărnicie au transportat Pîr-
Nădăştia Inferioară, tot noi van a lui Manase, Ion Rob, sări vor cunoaşte şi ele o largă

tofi, peste 1,000 kg. porumb şi de la arătură şi pînă la recol­ trebuie s-o cîştigăm. Iosif Nicoară, Nicolae Fini- dezvoltare. Se vor înfiinţa noi
altele. tare. Apoi îl îngrăşăm cum scrie Prin fereastra deschisă şan. şi alţi colectivişti, lem­
lă carte, atît cu îngrăşăminte nul pentru construcţie! Â- ferme. Este cunoscut însă faptul
— Niciodată n-am văzut în ¦străbate din drum un scîr- vem pînă acum vreo 35
casa mea atîta bogăţie, ne-a ţîit prelung. In fruntea unui „fire". că fermele de animale nu se pot
convoi de care şi căruţe merg
colectiviştii Iosif Borza, Ion ...Minutele de 'răgaz erau dezvolta atîta timp cît nu există

răspuns un colectivist. Astfel, spus tov. Oarga. naturale cit. şi chimice. Acum, adăposturile necesare. De aceea

afirmaţia preşedintelui — care Şi, într-adevăr în casa" fami­ de exemplu, îl grăpăm şi-i ad­ colectiviştii au stabilit să con­

intrase în vorbă — că gospodă­ liei care a muncit pe pămîntul ministrăm suplimentar îngrăşă­ Grecu lui Tlie şi mulţi alţii. pe sfîrşite. Brigadierii şi se­ struiască în acest an încă două
ria este pe lîngă viaţa îmbelşu­ bogătanului Pompiliu Păctilea minte chimice. Şi apoi este mun­
gată şi o şcoală, era pe deplin nu putea cu ani în urmă să fie ca. Leneşii, cei care fac lucru Se duc la pădure . cretarul organizaţiei de par­ grajduri pentru 100 de vaci, un
argumentată. bogăţie, mai ales că erau de
— Mai aduc astăzi cîteva tid ieşiră odată cu tov. Cîr- saivan, o maternitate, magazii

„fire" pentru grinzi şi cred nean. In drum, preşedintele în capacitate de 60 vagoane şi
că-i destul, spuse loan Bă­ din Gelmar le spuse că vor
Numai de ne două ha. — hrănit 8 guri. de mîntuială nu sînt printre noi. trîna căzînd pe gînduri. începe să transporte piatră altele.
Ne-am despărţit cu promisiu­
98.000 lei Ga Oarga sînt şi alţii. Pe Sîr- In „Suseni", pe şesuri, cum şi balast din rîut Romos şi T. MARIAN
bti Marin l-am găsit cu cîteva nea de a ne reîntîlni la recoltarea zic ei, colectiviştii, transpor- că nici ei, colectiviştii din
Gelmar, nu se lasă. Şi ei vor
Colectiviştii din Miceşti sînt rubrici mai jos. El a' primit pen­ primelor legume şi zarzavaturi. ’/vv^vv'k/' - să cîştige întrecerea dintre
oameni harnici. Acest lucru îl tru cele 540 zile-muncă, efec­
T. OLARU
dovedesc ogoarele, livada de tuate împreună cu soţia, 19.000

pomi, răsadniţele, însăşi felul lei numerar, 1.100 kg. grîu, gospodăriile colective.

de-a fi a! oamenilor. Dar cel 1.700 kg. cartofi, 30 kg. brînză,

De la început, cu eforturi sporitemai bun argument pentru a jus­ 40 kg. nuci şi alte produse. Gînd

tifica această afirmaţie sînt fap­ l-am întrebat cum şi-a gospodă­ efectuarea la timp a acestor munci au
tele, rezultatele. Şi acestea, cu rit belşugul de produse şi banii, Noi, ne-am constituit în gospodăria contribuit toţi colectiviştii, de la cei
toate că gospodăria e mică, sînt colectivă „Aurel Vlaicu“ în urmă cu mai tineri pînă la cei mai vîrstnici.
mari. Apui trecut, spunea preşe­ a zîmb'it spunîndu-ne. Cei mai vîrstnici din sat, în
dintele colectivei, am obţinut un vreo 10 zile.. Imediat după constituire, frunte cu tovarăşul Ion Vlaicu,
venit total de 252.405 lei. Apoi, —<. Cu ani în urmă am fost sprijiniţi fiind de către organele co­ fratele marelui inventator şi aviator, •k Colectiviştii din Pricaz au reali­ o cunoaşteţi? ^
cu vocea lui domoală, ne-a ex­ oameni săraci. Trebuia să dră- care are peste 75 de ani, AleXe Loga, zat în anul 1958 un venit bănesc de
plicat sursa veniturilor. muim fiecare produs, să calcu­ munale de partid şi de stat, am orga­ Izidor Suciu şi alţii, toţi vîrstnici de 589.600 lei. Valoarea zilei-muncă a Este Puiţ Maria,
lăm fiecare ban, să-l „întindem“, nizat colectiviştii în 4 brigăzi şi 12 peste 60 ani, s-au dovedit a fi cei crescut în anul trecut în această gos­ una dintre harni­
cum se zice în glumă, ca să ne echipe şi am •început lucrările agricole mai harnici. podărie la 69,45 lei faţă de 30 lei cît cele colectiviste din
ajungă. Şi de multe ori,-cu toa­ din campania de primăvară. a fost în primul an dc existenţă. Veţel. Faţa ei ve­
— Pentru că avem o supra­ te acestea', nu ne ajungeau nici După ce am strîns sămînţa, am în- Harnici putem spune că au fost şi selă exprimă bucu­
faţă mică de teren, ne-am orien­ banii, nici ale gurii. Aşa că în­ sămînţat întrebuinţînd atelajele proprii, colectiviştii Ion P. Popa, Lazăr Ga- -k In G.A.C. din Apoldu de Sus ria vieţii noi pe
tat. spre cultura legumelor şi că de pe atunci am învăţat să peste .30 ha. cu diferite culturi din e- raşca şi Nicolae Văidean. Dar pînă fondul de bază a ajuns în anul 1958 care ţăranii mun­
zarzavaturilor, care pe lîngă acum, în fruntea întrecerii socialiste se la 909.000 Iei faţă de 559.000 lei cît citori o trăiesc ta
faptul că ne aduc venituri mari, împart cu chibzuială fiecare ve­ poca I-a, din care 8 ha. cu ovăz, 10 află brigada a lV-a condusă de Aurel era în anul 1955. In urma creşterii gospodăria cote,ciivă.
ne oferă şi posibilitatea de a nit. Acum, cînd colectivă ne-a ha. cu sfeclă de zahăr, 7 ha. cu floa. Bota şi brigada a Il-a condusă de fondului de bază au sporit şi veniturile
obţine de pe acelaşi teren două adus belşug şi bunăstare, mi-arn rea-soarelui, etc. De asemenea, am n- Vasile Murgu. băneşti, care au ajuns în anul trecut ’•"v W
culturi. Anul trecut, de exemplu, strîns material pentru construc­ menajat 250 m.p. răsadniţe în care la suma de peste 760.000 lei.
am cultivat două hectare cu | ţia unei case, am făcut 16.000 am semănat tutun. Ascultînd sfatul Pornind de la început cu eforturi
cartofi timpurii, iar după recol­ cărămida, am cumpărat, mobilă, inginerului gospodăriei noastre, tov. sporite pe calea cea nouă, sîntem ho- •!ir Numărul bovinelor în gospodă­
tatul lor, am plantat pe ace­ cîte doua costume pentru mine, loan Ordean, colectiviştii au grăpqt lărîţi să obţinem noi succese pentru riile colective din raionul Sebeş va
eaşi suprafaţă varză de toam­ soţie şi copii. Şi dacă mai a- pînă în' ziua de 3 aprilie toate cele 200 asigurarea unor recolte bogate, pentru creşte în acest an cu peste 400 ca­
nă. Venitul ce ni l-au adus nu­ daug că am tăiat anul trecut ha. cu grîu de toamnă precum şl 215 întărirea tinerei noastre gospodării. pete, din care cel puţin 300 vor fi vaci
mai aceste două hectare se ri­ doi porci, că numărul de pă­ ha. teren ogorît în toamna trecută şi pentru lapte. Numărul oilor va creş­
dică la 96.000 lei. Totalul ve­ sări tăiate a treciit de 50, că pregătit pentru însămînţarea porum­ IOAN BOŞ OROG/’ N te cu peste 3.000, majoritatea fiind
niturilor obţinute de pe supra­ acum mi-am cumpărat doi pur­ bului. preşedintele G.A.C. din Aurel .Vlaicu oi cu lină fină şi semiîină, iar numă­
faţa grădinii de legume şi zar­ cei, acestea sînt argumente nu Demn de remarcat este faptul că la rul porcilor cu aproape 1.000.