Page 33 - 1959-04

I Regională |
^\jy='B1#=l ©=i? -^v2Hr?—^ ~ eg‘s-' / ©^'yu'- a&^ws-i -^!k^tËî' &§•'-'ţ4LP^' ~Ë
lo i suci; A ’•A
o o cx x îo o o o cx o r^cîîcco o acG sa o ctx ^ co srx x x x îo cccco o co cx scx y jsc oqo^ ccoccoosocccooîxx
pife
Fontă peste
Pentru a întîmpina cu succe­
se cit mai mari ziua de 1 Mai,
iurnaliştii Uzinei „Victoria“-Gă-
lan desfăşoară o însufleţită în­
trecere. Obiectivul acestei între­
ceri este elaborarea a cît mai
multe tone de tontă peste plan.
Elanul cu care se munceşte n-a
Turnători
Şi la turnătoria uzinei s-au ob­
ţinut realizări deosebite în acea­
stă perioadă. Demnă de toată
lauda este munca turnătorilor de
la sortimentul tuburi de scurge­
re, care şi-au depăşit planul cu
8 procente. La acest sortiment,
în mod deosebit s-au evidenţiat
Tot mai mult semicocs
Pentru a putea face faţă ce­
rinţelor mereu sporite ale cocsu­
rilor hunedoreni, colectivul semi-
cocseriei din Călan a hotărît să
lichideze rămînerea în urmă, să
dea cît mai multe tone de semi­
cocs peste prevederile planului.
Hotărîrea lor a început să prin­
dă viaţă.
P e ş9a n tie re le
siderurgice
Laminorul de 650 mm. semnată contribuţie la reducerea
In ultimele săptămîni, cons­
tructorii de la I.C.S.H. şi-au spo­
rit preocupările pentru a traduce
în viaţă sarcinile trasate de
Conferinţa regională de partid
în legătură cu înfăptuirea la
timp a unor importante obiecti­
ve industriale. Graficele şi lo­
zincile pe care le-au arborat pe
şantiere arată c.ă ei sînt hotărîţi capacitate care va intra în cu-
să cinstească ziua de 1 Aăai cu
realizări deosebite. Muncitorii şi
tehnicienii de pe şantierul la­
minorului de 650 mm., au liota- ¦capacitatea să satisfacă pe de-
rît ca în cinstea marii sărbători
să asigure începerea rodajului
la rece al acestui agregat. Acum,
munca se desfăşoară cu însufle­ tă şi staţia de concasare. In mo­
ţire pentru îndeplinirea angaja­ mentul de faţă se execută zi­
mentului luat. Lucrează fără direa cuptorului şi se toarnă be­
preget brigada de montori con­ tonul la etajul II al staţiei de
dusă de Gabriel Gros, muncito­ concasare.
rii de sub conducerea maistru­
lui Gheorghe Bocan II, sudorii
G. Govaliov, E. Răileanu şi mulţi
alţii. Harnicii constructori şi
montori au reuşit să monteze
pînă acum peste 80 la sută din
maşinile şi instalaţiile necesare
pentru intrarea parţial în func­
ţiune a laminorului de 650 mm.
De altfel, cu vreo săptămînă în
urmă, construcţia marelui lami­
nor a intrat într-o nouă fază :
s-a început primele rodaje par­
ţiale la rece la căile cu role care
alimentează cuptoarele cu pro­
pulsie.
Construcţia dîstilăriei
de gudron
In aceste zile şi pe alte şan*
tiere de construcţii din Hune­
doara se obţin realizări demne
de relevat. Bunăoară, construcţia
distilăriei de gudron s-a execu­
tat în proporţie de 50 la sută.
Acum se lucrează la elevaţii,
zidării şi fundaţii de utilaje. De
asemenea s-a montat mai mult
de jumătate din depozitul de
gudroane. Prin terminarea şi da­
rea în folosinţă a acestei disti­
lării, constructorii aduc o în-
rămas fără roade: în primele
7 zile ale lunii curente, au tost
elaborate peste prevederile pla­
nului 449,8 tone tontă.
in fruntea îin.ccerii se situea­
ză colectivul de furnalişti de la
furnalul nr. 1 care şi-a depăşit
planul cu 235,7 tone fontă.'Din-
de frunte
echipele conduse de tovarăşii
Nicolae Racoviceanu şi Gheor-
ghe Giubuc, cu planul îndeplinit
în proporţie de 143 şi respectiv
120 la sută.
De la sortimentul radiatoare
s-a remarcat echipa condusă de
Zamfir Nicurici, care şi-a depă­
şit planul cu 40 la sută.
Astfel, în numai 7 zile, din ba­
teriile de semicocs au ieşit cu
197,8 tone mai' mult decît era
planificat. Fruntaşi în întrecere
s-au situat Eremia Oprea, prim-
încălzitor, Nicolae Tim.ofte, mais­
tru, Ovidiu Burlescu, încărcător
cuptoare şi alţii.
construcţiilor
Hunedoara
preţului de cost al cocsului me­
talurgic.
Fabrica de var
Constructorii de pe şantierul
fabricii de var au raportat şi ei
un nou succes. Zilele acestea
s-a terminat construcţia celui de
al treilea cuptor de var de mare
rîncl în funcţiune. Noul cuptor
funcţionează cu un combustibil
superior faţă de cel folosit la
primele două cuptoare. Fabrica
de var cu cele trei cuptoare, are
pljn nevoile de var ale noii oţe-
lării Martin de la Hunedoara.
Alături de această fabrică, se
construieşte cuptorul de dolomi-
DEPUTATUL
Sesiunea Vi-a a Sfatului cinile de plan. Este unul dintre
popular raional Petroşani. IJ- minerii vîrslnici, mult apreciat
nul după altul, deputaţii iau de noua generaţie d e . mineri.
cuvîntul spunindu-şi părerea Numărul celor calificaţi de el
despre felul cum s-a preocu­ în munca subterană trece de
pat comisia permanentă pen­ 60, şi se pare că va, mai creşte
tru sănătate de îmbunătăţirea deoarece harnicul miner nici
asistenţei sanitare, de salubri­ nu se gindeşle să iasă la pen­
tatea oraşului eţc. Deputaţii sie .
vorbesc de asemenea despre La sesiune
deschiderea unor noi staţiona­ l-am recunoscut
re şi spitale, despre creşterea uşor. Arată aşa
numărului de medici specia­ cum mi l-am
lişti etc.
Sînt amintite şi numele ce­ cu trăsături dîr-
lor care în timpul epidemiei de
gripă s-au distins prin abnega­
ţie şi umanitarism, numele ce­
lor care s-au evidenţiat ca gos­
podari de frunte ai treburilor
obşteşti şi participanţi activi luciri de oţel,
la lupta minerilor pentru mai mişcări calcu­
mult cărbune.
Reţin dintre nume pe cel al uitat la el cum stătea rezemat
deputatului comunist Avram de spătarul scaunului şi ascul­
Doţiu. 11 mai auzisem cu două
zile înainte ia mina Lupeni
Atît sectorul din care face par
te — sectorul V sud — cit şi
brigada pe care o conduce —
a Il-a sud — şi-au îndeplinit
şi depăşit în mod regulat sar­ •de cînd comunistul Avram Do-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA /
„I M u n c a o a rv D e v a ţ
® JV
FRUNTAŞII Anul XI Nr. 1338 Vineri 10 aprilie 1959 4 pagini 20 bani
Z IN Ë I VIE ACTIVITATE
Comuniştii Ilie Sianciu, prim-topi- w w v*
tor şi Pamjil Zaharie, topitor, sînt
cunoscuţi de întreg colectivul uzinelor punică spornică
Metalurgico-chimice. din Zlalna ca
muncitori destoinici şi pricepuţi. Echi­ la B iscaria
pa cu care lucrează, îşi depăşeşte cu
regularitate norma de producţie lu­ Colectiviştii din Biscaria au
nară cu 15—20 la sută. ' folosit din plin timpul prielnic
In clişeu: Iov. Ilie Sianciu şi Patn-
de lucru din ultimele zile. Pînă
\jil Zaharie descărcind cuptorul.
'. la data de 8 aprilie ei au ter-$
) minat de însămînţat culturile >
Idin epoca I-a, au plantat var-j
¦za, conopida, ridichile şi ceapa)
\ in grădina de legume şi zarza-X
luaturi şi au însămînţat 7 ha.\
tre echipe se remarcă cele con­ <Teren cu cartofi. Tot pînă la a-}
duse de prim-topitorii Iosif Şte-
fănescu şi Ilie Grasciuc care au Xceaslă dată colectiviştii au cu-t
dat peste plan 115,5 şi respectiv
63,4 tone de fontă. De la fur­ )răţat 1.300 pomi şi au plantat ţ
nalul nr. 2 cele mai bune rezul­
tate le-a obţinut echipa prim-to- ( alţi 750. De asemenea, au. în-)
pitorului Ioan Moraru cu 84,2
tone de fontă peste plan. Sgrăsat terenul destinat culturii <!
¦*i 1/—>r—»t—»i—>i—«r %porumbului. <'
< Cei mai harnici la aceste \
, munci au fost colectiviştii Ro--
Xinaniţa Babiu, Zamfira Oană, ,
(.Adam Crişan, Andronic Bircea-\
* nu, Petru Bâlşan, Solomon lo- <
Xsan, Avram Pepenar şi alţii.
Furnalişti lis început însamlnţarea porumbului La gospodăria colectivă din Sin tandrei s-a pregălŢ din timp terenul
de;
pentru însăminţările din epoca a tl-a.
Sebeş (de Ia şub­ întovărăşiţii, plan­ sămînţarea porum­ In clişeu: unul din tractoarele S.M.T. Orăştie ară pe terenul colec­
red acţi a noastră vo­ tînd pînă acum car­ bului. Ei au fost ur­
luntară). In raionul tofi pe o suprafaţă maţi de către ţă ra ­ tiviştilor din Sîntandrei, rezervat pentru insăminţarea porumbului.
Sebeş munca de de 220 ha. din 320 nii întovărăşiţi din _________ I___________________________
plantare a cartofilor ha. planificate, şi ţă­
este pe terminate. ranii muncitori cu satul Secăşel care RĂSPUND PRIN FAPTE CHEMĂRII
Colectiviştii din cele pînă la 0 aprilie a.c. LA ÎNTRECERE
20 gospodării colec­ gospodării individu­
t tive din raion au au însămînţat 30
t şi terminat această ale care mai au de ha. porumb şi de că­
ri ¦muncă, plantînd car­ plantat 149 ha. Colectiviştii din Rapoltu Mare...
I tofi pe o suprafaţă tre ţăranii muncitori
de 272 l:a. Rezultate Zi'lele trecute, iu- din comunele Doştat
r bune au obţinut şi crătorii din G.A.S. şi Draşov care au
<.
Petreşti şi membrii însămînţat cu po­
t rumb 10 ha. şi res­
L mai muitor gospo­ pectiv 24 ha.
L dării colective din Zilnic, cu peste 80 atelaje, în­ fruntaşe cele ale colectiviştilor;
F. CH1RUŢA soţiţi de 3 tractoare ale S.M.T. Pavel Blaga, Sabin Mărunt, Io-
t raion au început in- Orăştie, colectiviştii din Rapoltu siî June şi Ionel Roman.
L Mare lucrează pe ogoarele
L G.A.C. „23 August.“ hotărîţi să Activitate intensă desfăşoară
l cîştige cu orice preţ întrecerea
t lansată de colectiviştii din Nă- şi colectiviştii din echipa de fa­
r dăştia Inferioară. Munca lor sîr-
guincioasă a.,început să-şi arate bricare a varului condusă de tov.
ru roadele. Ei au arat peste 60 ha. Iosif Lobonţ. Ei au tăiat în 6
i teren care a fost însămînţat în zile 100 metri steri lemn nece­
t epoca I-a. Pe 20 ha. s-a însă- sar arderii pietrei de var şi au
t mînţat ovăz, pe 20 ha. Iloarea- fabricat 4.000 kg. var' care a şi
r EMIL HĂULIGĂ i© t s a f a l im p s i l e ş t e m soarelui, pe 15 ha. sfeclă de za­ fost transportat la locul cons­
hăr etc. trucţiilor. Pe acest loc, colecti­
l topitor la furnalul nr. 3 Zilele trecute, toa­ podăriei. Ele au e- munci s-au eviden­ viştii din Rapoltu Mare vor
t C.S.H. îşi depăşeşte norma te familiile de ţărani fectuat lucrări în vie, ţiat colectiviştii In1iu Acum, colectiviştii din Rapol­ construi în prima urgentă un
muncitori din satul au terminat grăpatu! Domşa, Eronim Man, tu Mare plantează cartofi de grajd cu o capacitate de 100
( îîn medie cu 8 la sută. Cistei, raionul Al­ celor 30 ha. cultiva­ Nicolae Avram şi toamnă pe o suprafaţă de 80 ha. bovine.
l ba, s-au înscris în te în toamnă cii pă- alţii. De asemenea, care a fost îngrăşată şi arată
L gospodăria colectivă ioasc şi au pregătit merită laude tracto­ din timp. In întrecerea socialistă, Alte echipe de colectivişti au
toată suprafaţa de dintre echipele de cîmp sînt mai transportat pentru constru­
L „Partizanii Păcii". 00 ha. care va fi în- ristul Ioan Gruian irea acestui' grajd ' 100 care de
sămînţată cu po­ piatră şi însemnate cantităţi de
Acum, cele 227 fa­ de Ia S.M.T. Alba nisip.
rumb. In aceste
milii din sat mun­ care a efectuat cu ...şi cei din Jeledinţi
cesc cu spor peste tractorul său lucrări
840 ha. teren al gos- de bună calitate.
i m m a ie csnnFVAx ZILE Zilele acestea de primăvară sămînţările din epoca I-a. Tot­
sînt folosite din plin şi de către odată ei au grăpat întreaga su­
încep pr ăsilul florii-:soarelui colectiviştii din satul Jeledinţi prafaţă de 96 hectare cultivată
pentru ¦îndeplinirea şi depăşirea în toamnă cu grîu şi orz. Acum,
Colectiviştii din rile au ieşit slabe iar peste cîteva zile angajamentelor luate în întrece­ ei dau bătălia pentru terminarea
G.A.C. „Petofi San- din iarnă peste vor începe prăşitul rea socialistă. pregătirii terenurilor ce urmează
dor" din Deva au 15.000 kg. îngrăşă­ florii-soarelui care a fi însămîntate în epoca a Il-a.
terminat de mult în- minte chimice. Apoi, a răsărit frumos pe Pentru a reda agriculturii noi Pînă în 4 aprilie a.c..s-a. şi pre­
sămînţările din epo­ au plantat cartofi pe toată suprafaţa însă- terenuri, colectiviştii de aici au gătit o suprafaţă de peste 26 ha.
ca I-a, au grăpat o o suprafaţă de 13 mînţată. A răsărit curăţat spinii de pe 16 hectare. ce se va însămânţa cu porumb
suprafaţă de 65 ha, ha. de asemenea şi sfec­ Forţele tuturor au fost îndrep­ precum şi cele 12 ha. care vor fi
păioase de toamnă la de zahăr de pe tate însă spre terminarea lucră­ plantate cu cartofi, de toamnă.
MITREA MARIN şi au împrăştiat ne Acum harnicii co­ cele 15,40 ha. însâ- rilor agricole din campania de
încărcător la furnalul nr. 2 loturile unde cultu- lectivişti plantează mînţate. primăvară. De aceea, colectiviş­ TRAIAN JL1RCA
C.S.H. îşi depăşeşte norma răsaduri în grădină, tii din G.A.C. „înfrăţirea“ Je­ GHEORGHE OPREAM
cu aproape 9 procente. ledinţi au terminat la timp în-
corespondenţi
-m -
MINERILOR Din activitatea organizaţiei
mr*.vrorjrr«ura
U. 7VAi. de la Emm_JJjicmii
ţiu a fost ales deputat in cir­ la sesiune s-au adunat în gru­
cumscripţia nr. 14 din Lupeni puri discutind asupra lucrări­
cetăţenii din circumscripţie au lor, în mijlocul mai multor de­ Fruntaş pe exploatare
avut deseori ocazia să vadă ta putaţi tineri, am zărit statura
el spirit gospodăresc şi iniţia­ înaltă a deputatului Avram Do­
tivă în acţiunile de folos obş­ liu. Are pieptul plin de deco­
tesc, fapt, pentru care ei au raţii, dar a rămas modest şi •In întrecerea pentru continua ca, folosind din plin timpul de
răspuns cu drpg ta chemările simplu ca întotdeauna. Mulţi creştere a producţiei de cărbu­ lucru, colectivul - acestui sector
lui. Aşa a fost posibilă repara­ vin cu bucurie la el să se sfă­ ne este antrenat şi colectivul de tineret, a reuşit să extragă
tuiască, să ceară lămuriri, să-şi sectorului I de tineret de la ex­ peste prevederile planului pe
verifice părerea. Iar el, cu fa d ploatarea carboniferă Uricani. primul trimestru 5.787 tone de
şi răbdare răspunde fiecăruia, Organizaţia de. U.T.M. din a- cărbune. Ga urmare a acestui re­
alegindu-şi cuvintele, cîntărind cest sector, îndrumată de către
ideile.. El ştie că prin el vor­ organizaţia de partid, acordă o zultat obţinut în întrecerea cu
besc miile de mineri din Lu­ mare atenţie mobilizării tinere­
tului în lupta pentru creşterea celelalte sectoare ale minei, co­
..: , peni, iar cuvintele lui au greu­ producţiei de cărbune.
lectivul sectorului I de tineret
rea străzii prin­ tatea miilor de tone de cărbune Organizîndu-şi mai bine mun­
cipale din sec­ s-a situat în fruntea întrecerii,
tor, punerea la trimise zilnic către Hunedoara.
punct a ilumi­ devenind fruntaş pe exploatare.
natului electric Mulţi dintre deputaţi sînt ti­
etc. Numai în
primul trimestru neri. De aceea, deputatul mi­
închipuit. Faţa. nerilor se străduieşte să le îm­
părtăşească experienţa lui in
ze, cutată în un­ I al anului a- activitatea obştească, tot aşa Aportul brigăzilor de tinerei
ghiuri drepte,
cesta, cetăţenii cum la locul de muncă trans­
bărbie proemi­
nentă, priviri cu din circumscrip­ mite minerilor tineri indemî- Constituiţi. în brigăzi de pro­ cinile de plan trimestriale urmă­
ţia nr. 14 au e- narea şi cunoştinţele căpătate ducţie tinerii utemişti de la mi­ toarele cantităţi de cărbune:
fectuat prin ac­ de-a lungul anilor. Aici, ca şi na. Uricani . îşi aduc un . aport . Stancu Teodorescu.— 252 tone,
ţiuni de folos obştesc un nu­
late, păr nins pe alocuri. M-am măr de peste 400 ore muncă la mină, reuşeşte din plin. însemnat la îndeplinirea şi de­ Alexandru Eister — 967 .tone,
voluntară. Tot în această cir­
GH STOICOVIC1 păşirea planului de producţie al Viorel Neamţu — L778 tone,
/lv \ A'A-Avv.
exploatării. Toate' brigăzile lu­ Vasile Hriţcan — 743 tone, Ioan
ta atent pe raportor, notîndu-şi cumscripţie, ta propunerea de­ crează după un program de lu­ Bria — 731 tone, Victor Cîrciu-
din cînd în cîtid în carnet, cu
cru lunar în care îşi stabilesc maru '— 791 tone, Vasile Apos­
litere mărunte, sarcini şi pro­
puneri'. putatului, au fost construite în obiective precise în ce priveşte tol — 1.103 tone, Dumitru V ăl­
In cei 9 ani rare au trecut ultimul timp o serie de obiecti­ creşterea.producţiei şi produc-, eni '— -569 tone, Dumitru Rusu
ve, ca restaurant, magazine livităţii muncii, realizarea de e- 960 tone, Dumitru Năsălean
etc.
conomii etG.. — 403 tone, Nicolae Scorpie —
in pauză, cînd participanţii Brigăzile de tineret de la a- 898 tone şi Vasile Drăgan —•
- ___ ¦ -y. I ceasta mină au extras peste sar­ 148 tone.