Page 34 - 1959-04

Pdsfk 2 DRU M X SO&ÍÁEfSMU LUI Nr. 1338

»WOTn^JK~r-32732ieSrf;.

Cercurile naturaliştilor — PRIMA Zi u

m ijloc im p o rtan t de educare 9P

ştiinţifică a tineretului WWVAAAAAAA/WW \/\/VVV'V\AZVVySZVVy'\/W’

Peste 400 ore de muncă tate. dezvoltîndu-se la pionieri Frumuseţea, patosul revo­ vizoriu care, primind ultima­

voluntară curajul şi încrederea că binele In munca desfăşurată de or­ scopul de a face cunoscut mase­ luţionar, elanul primelor zile tumul, ţine o întreagă tiradă
şi adevărul triumfă asupra ganele şi organizaţiile U.T.M. lor largi de oameni ai munoii,
ale Marii Revoluţii Socialis­ găunoasă despre morală şi

Tinerii din comuna Şiigag, raionul răului. din raionul Haţeg, ca o. sarcină concepţia materialistă despre te din Octombrie, iată tema istorie, cînd de fapt era deja

Sebeş, mobilizaţi de organele locale Aceasta a fost numai una din importantă ce a stat în faţa lor lume. noului film „Prima zi”, al înfrînt de aceasta.

de partid şi de stat, contribuie la numeroasele acţiuni organizate a fost şi constituirea de cercuri Numeroase organizaţii U.T.M, cunoscutului regizor sovietic Impresionante şi pline de

construcţia şcolii de 7 ani din co­ de Casa pionierilor în vacanţa ale tinerilor naturalişti, care să din raionul Haţeg au analizat în F. Ermler. simţăminte sînt şi stările su­

mună. lrl acest scop, zilele trecute 40 de primăvară. GH. radÂCINA ajute tineretul la înţelegerea fe­ şedinţele lor felul cum tineretul Regizorul a reuşit să ex­ fleteşti prin care trece Ka-

tineri utemişti şi neutemişti au efec­ nomenelor din natură şi socie­ participă la cercurile naturatişti- prime în acest film profunda tea, soţia lui Timofeev. Ea
tuat peste 400 ore de muncă volun­ lor. Exemple bune ne oferă orga­
tară ia transportul lemnului necesar în vizită la termocentrala tate. nizaţiile de bază U.T.M. din co­ idee despre mase ca făuri­ nu-şi dă seama la început pe
construcţiei. Cu această ocazie s-au din Paroşeni Cu ajutorul cercurilor de na­ munele Berthelot, Demşuş eto.
evidenţiat tinerii Dumitru Gros, Petru toare ale istoriei, rolul aces­ unde îşi petrece soţul ei nop­
Cernât, loah Creţii şi alţii. In cadrul vacanţei de primă­ turalişti, organizaţiile U.T.AV au Buna însuşire de către tineret
vară, un grUp de elevi şi eleve posibilitatea să înarmeze tine­ a cunoştinţelor ştiinţifice despre tora In realizarea revoluţiei ţile, de ce trece pe acasă doar
SIMION BALGRADEANU de la şcoala medie mixtă nr. 1 retul cu cunoştinţe ştiinţifice natură şi societate se datoreşte
şi de la şcoala medie mixtă pentru combaterea misticismului proletare¦. în fugă. îşi închipuie că o

Eroul principal al filmului, altă femeie i l-a răpit pe

Nikolai Timofeev, interpretat Nikolai al ei. De aici, neîn­

O Iniţiativă frumoasă maghiară din Petroşani a fă­ şi obscurantismului, să explice şi faptului că la multe cercuri de artistul E. Bredun, este crederea iniţială, urmărirea

cut o Vizită lă termocentrala din Lucrarea cuprinde mate­ caracterul dăunător şi retrograd ale naturaliştilor aii fost recru­ un simplu muncitor din Vî- pas cu pas a soţului, pină
Paroşeni. rialele pe care Mătx le-a pre­ al superstiţiilor. taţi ca preşedinţi profesori de
' Cei 102 ţărani muncitori din gătit pentru volumul al IV- specialitate şi învăţători. Unele borg, vestitul cartier petro- ajunge în vestitul Smolnîi,
satul Coroeştf, raionul Petroşa­ Grilptil de elevi şi eleve a lea al. „Capitalului". Ea este In scopul desfăşurării acestei din cercurile naturaliştilor or­
ni, înscrişi în întovărăşirea zo­ fost însoţit de profesorii Marin consacrată analizei critice a munci, biroul comitetului raio­ ganizează şi consultaţii la pro­ grădean, In zilele în care se inima şi creerul Puterii popu­
otehnică, dornici să contribuie Verzan, Ana Corneâ, Voicu Zoi- concepţiilor fiziocraţilor si nal U.T.M, Haţeg în colaborare blemele care nu au fost suficient
la înfrumuseţarea satului lor şi can şi alţii.- ale lui Aclam Smith şi a „Ta­ cu secţia raională de învăţămînt de înţelese. desfăşoară acţiunea filmului, lare. Katea ajunge într-un
la dezvoltarea vieţii culturale, bloului economic“ al lui şi cultură, a organizat 61 de cer­
aü hotărît ca prin contribuţie vo­ Gii acest prilej, cei 40 de e- Qiiesnay. curi ale tinerilor naturalişti, care Acolo unde s-a 'desfăşurat o ViborgUl clocoteşte, Partidul birou unde-l întîlneşte pe Le-
luntară să construiască un nou levi şi eleve ăi celor două şcoli cuprind peste 1.800 de tineri. rodnică activitate în cercuri, u-
cămin cultural, fn acest scop au avut ocazia să vadă Una din !EDITURA POLITlCAj Pînă acum cercurile ah desfă­ temiştii au fost de un real folos bolşevicilor pregăteşte ma­ nin şi e martora unei misiu­
pînă acum s-au adunat 15.000 cele mai mari termocentrale din [ 1 mc a a b n u oi o c ci a a a b n a s o ( şurat o susţinută activita­ organelor şi organizaţiilor de
lei. te, Cele din satele Fizeşti, Rîa partid în problema transformării rea insurecţie ni speciale pe
Rg Lucrarea cuprinde cinci de Mori, Peşteana şi altele, în socialiste a agriculturii, în&sri-
eseuri in care este analizată care sînt cuprinşi marea majo­ indu-se cu încredere în întovă­ si muncitorii care o pri­
situaţia de asuprit şi exploa­ ritate a tineretului din aceste răşiri sau gospodării colective,
tat a omului muncii in capi­ sate, au dezbătut pînă acum aşa cum aii procedat utemiştii din cartierele meşte soţul ei
talism, se demonstrează că „Formarea pămîntului“, „Origi­
adevărata libertate oamenii nea vieţii pe pămînt“ etc. din Silvaşul Inferior, Silvaşul oraşului sînt în faţa condu­
muncii o pot dobindi abia
după înlăturarea orînduirii Dacă biroul comitetului raio­ Superior, Berthelot, Tuştea, Făr- cei care o vor înfăptui. Ni- cătorilor revoluţiei.
capitaliste, şi sînt combătute nal U.T.M. şi secţia raională de cădin şi alte sate.
teoriile idealiste burgheze şi învăţămînt şi cultură din Ha­ kolai Timofeev primeşte din încetul cu încetul, Katea a
revizioniste cu privire la pro­ ţeg s-au preocupat de această Gu toate rezultatele bune ob­
Printre cei înscrişi la contri­ Moi prieteni ai cărţii blema intelectualilor şi a problemă, nu acelaşi lucru se partea partidului sarcina de-a înţeles ceva din măreţia re­
buţie voluntară, şi care aii ho­ rolului partidului clasei mun­ poate spune despre contribuţia ţinute pînă acum, în munca bi­
tărît să dea timp de 3 ani cîté In cursul trimestrului I al a- citoare . subfilialei S.R.S.G. din raionul înmîna reprezentanţilor Gu­ voluţiei, a înţeles că bărba­
100 lei anual, se numără Ioari cestui an datorită activizării Haţeg. Aceasta n-a sprijinit a- roului comitetului raional U.T.M.
Nistor, Ioan Cocotă Bordei, Ni- în mai mare măsură a Comisii­ I u J U U l J u J U u / iJ i— I <—J y—fu proape cu nimic, prin conferen­ vernului Provizoriu un ulti­ tul ei, pe căre-l socotea pînă
côlae AlbesCU şi alţii. lor concursului „Iubiţi cartea“ ţiarii săi, cele 61 de cercuri ale au existat şi lipsuri. Astfel, mai
numărul celor care s-aii înscris tinerilor naturalişti. Aceasta se matum. Cu profundul lui simţ atunci tin muncitor simplu,
R. BALŞÂN să obţină insignă de „Prieten explică şi prin faptul că tovară; există încă localităţi unde deşi
sul Sbuchea. preşedintele subfi- de clasă, Timofeev, în drum uă om fără importanţă, a de­
Halei, cît şi tovarăşa. Lucreţia o parte din tineret mai este încă
Ionescu, secretara subfilialei spre Palatul de Iarnă, în­ venit acum o adevărată for­
S. R. S. C. n-au luat nici o sub influenţa anumitor secte re­
măsură pentru a delega confe­ fruntă furia gloanţelor junke- ţăi Ea e mîndră de Nikolai
renţiari la cercurile naturalişti1 ligioase nu aii fost liiate măsuri
Pentru înfrumuseţarea al cărţii“ a ajuns în raionul lor. Nu este întîmplător faptul rilor. Copleşit de măreţia mi­ şi în acelaşi timp îi e teamă
că tov. Lucreţia Ionescu se mul­ pentru înfiinţarea de cercuri ale
Sebeş ia 692 tineri. ţumeşte cu îndOsariorea, cu mul naturaliştilor. siunii sale în faţa poporului, de soarta care-i aşteaptă. De
tă grijă... a tuturor conferinţelor
In acest trimestru un număr primite de la filiala regională Recomandăm biroului comite­ neclintit şi totuşi modest, Ni- aceea, ea vrea să fie în acele
Utemiştii şi pionierii din sa­ de peste 110 tineri şi tinere au S.R.S.C., neţinînd cont că aceste
conferinţe se trimit tocmai cu tului raional U.T.M., secţiei ra­ kolai timofeev, deşi devenit clipe primejdioase alături de

tul Citingani, raionul Brad, au citit cărţile prevăzute în regu­ ionale de învăţămînt şi cultură printr-un complex oarecare Nikolai, uitînd că n-are voie
contribuit prin muncă voluntară lamentul de concurs şi s-au pre­
cît şi subfilialei S,R;S.G. din de împrejurări ehiisar al vii­ să facă eforturi, fiind gravi­

ia înfrumuseţarea şcolii din sat. zentat în faţa comisiilor unde Haţeg să organizeze pe scară torului, răinîne unul din mi­ dă. II urmează pînă în faţa
Pe lîngă făptui că au fac.llt o -au trecut cu succes capitolul
raională o consfătuire cu toţi lioanele de muncitori, care, Palatului de Iarnă şi e mar­

curăţenie exemplară atît în in­ „discuţii finale“. Printre loca­ preşedinţii editurilor naturalişti- sub conducerea partidului, tora luării acestuia cu asalt

terior cît şi exteriofiil şcolii, lităţile din raion unde s-au lor, care să aibă drept scop ex­ luptau pentru o viaţă nouă. de către mulţimea nesfîrşită
ei au 'filai plantat în cUrte şi purtat cele mai multe şi fruc­
tinderea metodelor bune folosite Scenele din Palatul de Iar­ de muncitori, Dar ea e şi

grădină iin număr de 23 pomi tuoase discuţii se numără Pia­ de unii tovarăşi şi înlăturarea nă sînt deosebit de semnifi­ martora căderii soţului ei în

fructiferi, au săpat părculeţele nul de Sus — cu 22 partici­ lipsurilor existente în Unele cer- cative. Miniştri, plini de im­ această luptă.
din cilrtea şcolii şi le-au însă- panţi, Poiana cu 21, Păchita cu curii
18, Cut cu 16, Gîrbova cu 11, portanţă şi de ifose, îşi pierd Alături de trupurile celor
mîfiţăt cU diferite seminţe de etc. EMILlAN DLEJ firea ta auzul sosirii unui sol căzuţi, Katea a născut tin
flori. ltisifUetôf feglônal U.T.M din partea celor de la Sdiol- copil, care a văzut lumina
nîi. Guvernul Provizoriu se zilei în prima zi de viaţă a
De asemenea, pgfitr'U împrej­ Printre cei care au răspuns intimidează in fdfa acestui Puterii populare.
muirea şcolii pe o lungime de bine în faţa comisiei la între­ om simplu, în faţa muncito­
250 metri, au fost. transportaţi bările ce li s-au pUs sînt ţă­ rului Timofeev, căre a pă­ ir
âl metri cubi de lemn esenţă truns cu cizmele lui groso­
de stejar. Pînă acum au fost ranul muncitor Nicolae Popa lane în sălile de marmură, Prezentarea festivă a fil­
prestate peste 200 ore mUiică din Răchita, Ioan Silcilt din care trece cu şubă lui prin mului „Prima zi“ — produc­
voluntară. S-au evidenţiat în Cut, colectivista Rozina Sutti- faţa oglinzilor de cristal au­ ţie a studioului „Lenfilm", va
fis din Gîrbova, Simion Precup rite. Cită deosebire între ati­ avea loc azi, 10 aprilie orele
aceste munci Damaschin Mateş, din Pianul de Sus şi alţii. tudinea acestui muncitor, ca­ 20, in sala cinematografu­
Florea Oprea precum şi pionie­ IULIAN IONAŞ re vorbeşte în numele po­ lui „Fllimon Sirbu“ din Deva.
porului şi grandilocvenţa mi­ Filniul va rula în continuare,
rii Iosiî Todea, Neag Torna şi la acelaşi cinematograf, pînă

alţii.

AVISALON* MîŢ In gosp()dâria noastră colectivă tiu nistrului din Guvernul Pro- în ziua de 14 aprilie a,c.

Dimineaţă de basme

Pazele focului artificial de ta­ belşugul va spori
bără înveleau într-o culoare
trarldafirie decorul pădurii, cu

pîrîiâŞUl cristalin şi copacii lrl 29 rnartie 1953, vle'o 26 de fa­ noi am recoltat în medie la hectar cu Din veniturile noastre nc-ăfn cum­ Colaborarea dintre şcoală şi fam ilie —
iiriâŞi, Veniseră la foc Un urs, milii de ţărani muncitori din satul nos­ 300 kg. grîu şi cil 500 kg. porumb mai
un lup, căprioare, vulpi, păsări tru, Geoagiu, s-au unit în gospodăria mult decît ţăranii Cu gospodării indi­ părat multe lucruri. Eu, spre exemplu, coodifie de seamă fn form area elevilor
de tot felul şi alţi locuitori- ai agricolă colectivă „Drumul.lui benin". am luat-o de la lingură şi furculiţă,
pădurii, aşa cum se îrttîmplă Printre aceştia eram şi erl, împreuna viduale din sat. Ga urmare şi venitu­ Şcoala de cultură generală lectoratului pentru părinţi, care susţinerea unei autorităţi comu­
în basme, căci de fapt ne aflăm cu alţi comunişti ca Alldrci MUfgU şi rile noastre au fost mari. Eu, pentru vase, mobilă, haine pentru copil, soţie este o verigă de bază în siste­ prezintă părinţilor conferinţe în­ de. Dar nu toţi părinţii înţeleg
la o dimineaţă de basme orga­ Alexandru Pera, mul educaţiei comuniste a tine­ semnate legate de educaţia co­ încă această sarcină, îngreunînd,
nizată la Casa pionierilor din cele 315 Zilc-mUncă efectuate în gos­ şi pentru mine. Mi-am cUttipăfât bici­ rei generaţii. Aici elevii primesc piilor. Tot cu comitetele de pă­ în bună măsură, activitatea ca­
Sebeş. A m murtcit CU drag de la început. podărie împreună cu soţia, am dus a- instrucţiunea şi educaţia nece- rinţi se organizează expoziţii cu drelor didactice. Asemerteâ ca­
Ingineri agronomi ,$i alţi specialişti casă 1.662 kg. dëreale, 472 kg. car cletă, 7.000 buc, cărămidă,- 3 câre de săfâ pentru activitatea lor vu lucrări ale elevilor. Comitetele zuri se mai ivesc şi în familiile
împrejurul focului s-au aşe­ ne-dU îndrumat mereu şi în toamna a- scîndiiră, 10 grinzi de gorun şi alte itoare. Şcoala, cu sprijinul orga­ de părinţi aii strîrise legături cu unora dintre elevii noştri.
zat şi pionierii veniţi în număr ceklioşi an recoltele obţinute de noi tofi, 31,5 kg. brînză, 20,475 kg. lînă, materiale, îmi fac casă. Şi alţi vechi nizaţiilor U.T.M. şi de pionieri întreprinderile locale, reuşindu-se
mare pentru a asculta basmul 47 litri ţuică, 45 lilri vin, importante colectivişti, ca Alexandru Pera şi Con­ îi obişnuieşte pe elevi să parti­ Ca priil ele să avem o bună trec- Educarea copiilor, în spiritul
cu Harap Alb a lui Ioan Crean­ au întrecut' pe cele ale ţăranilor Cu stantin Ivan îşi fac casă. Ei au ter­ cipe lă viaţa socială, formează venţă la liceul seral. ideilor şi convingerilor comunis­
gă şi „Sarea în bucate“ de P. gospodării individuale. Îmi amintesc Că cantităţi de fructe, legume şi zarzava clin ei’ constructori activi ai so1 te, cultivarea în suiţeiele lor a
Ispirescu, povestite cu multă turi, ulei comestibil, zahăr, peste 1.800 minat deja fundamentul. Alţii, ea Vâ- cialismului, Pentru a veni în sprijinul fa­ sentimentelor şi calităţilor inó­
măiestrie de tov. Chiruţă Fila- valoarea zilei .muncă ni s-a ridicat a- kg. furaje şi 3.760 lei. miliei, şcoala noastră a organi­ rale, a sentimentului de patrio­
ret şi Drăghici Maria. sile Stoica, Gheorghe Zerbea, Iacob
lunCi la peste 60 lei. Ne înjghebaserăm Toţi colectiviştii noştri, care au cres­ Aron şi Âugustin Borza şi-au făcut
Toţi pionierii prezenţi au as­ pînă în toamnă şi o fermă de animale. cut ca număr pînă în adul trecut la case în anul trecut. Ioa n Dudaş şi-a
cultat cu multă atenţie şi au 34 familii, au primit venituri asemă­ cumpărat mobila pentru dormitor şi
urmărit imaginile din basme cu Duşmani aveam mulţi, Dar noi, nătoare, după zilele muncă ce au efec­ bucătărie şi aparat de radio. La fel
ajutorul diafilmului. S-au des­ sprijiniţi şi în d ru m aţi de că tre partid, tuat. Alţii, au lUat mai mult ca miné. şi-a cumpărat şi Gheorghe Murtteanu
prins apoi învăţămintele ce tre­ am învins toate greutăţile. AH de an şi Ioan Gherman.
buie trase din basmele prezen­ am obţinut recolte tot mai bogate. In Andrei Muigu a avid 434 zile munca,
anul trecut de pildă,. CU toată seceta, Văzînd belşugul nostru, îndrumaţi de
Costică Ivan 369 zile-muncâ, AlcXaii către comuniştii şi deputaţii din sat
dru Pora 402 ziie-rnuncă etc. toţi ţăranii muncitori din Geoagiu s.au

înscris anul acesta în gospodărie. Acum

sîntem vreo 475 de familii eu aproape In educaţia comunistă a ele zat consultaţii pe clase, privi­ tism şi de internaţionalism pro­

i 3.000 ha. teren agricol; Avem 162 vaCi, vilor im loc important îl ocupă toare la ajutorarea elevilor ră­ letar, a disciplinei conştiente şi

Pentru cunoaşterea trecutulu 69 boi, 38 cai, 330 oi, din care majo­ fnlîlTlia. De felul cum sînt ediu maşi în urmă la învăţătură. La a prieteniei, te realizăm, şi prin
ritatea sînt cu lînă fină şi s e m i f in ă caţi copiii în familie, depind îtl clasa ă Xl-a, de pildă, s-au er- organizaţiile de pionieri şi
mare măsură şi succesele muru -ganizat consultaţii speciale, ire- U.T.M. In adunările pionierilor
Avem pînă acum şi 220 de miei, Şcroo

Răcoarea dimineţii aproape arată minunatul loc strategic Drumul pe care trenuţul îi fe, stupi sistematici. cii instructiv-educative în şcoală. cîndu-se în revistă materiile cla­ •şi utemişti lor sînt prelucrate pró-
Acum, avem şi mult de lucru, dar nu La rîndul său, munca instruotiv- selor VtlI-XI. Un aport însem­ blettie strîns legate de educaţia
că nu e simţită de cei 80 de ales pentru apărarea căilor de poartă pe elevi pare acum al­ educativă prin şcoală influenţea­ nat la desfăşurarea acestor acţi­ comunistă şl disciplina liber con­
ne lăsăm. Vrem să obţinem reco'le ză pozitiv asupra educaţiei co­ uni 1-ail adus unele cadre didac­ simţită. Ga rezultat al acţiunilor
elevi de ta şcoala medie „Au­ acces spre Grădişte, capitala tul. Locurile sînt acum altele. bogate, să ne întărim şi mai mult gos piilor în familie. De aceea, între tice Ca ! Pamfil Toma, Maria întreprinse pînă acum, pionieri'
jîodăria pentru binele rtostfU, ăl între­ şcoală şi familie trebuie să existe Joandrea, Traian Groza şi alţii. şi utemiştii din şcoala noastră
rel Vlaicu" şi casa pionierilor Statului Dac. Şi oamenii sînt alţii. Peste tot gului sat. o cît mai strînsă legătură, pe au iniţiat munci voluntare *t1 0-
baza aceloraşi cerinţe ale peda­ Tot cu sprijinul comitetului de raştll Simeria (plantarea de potir;
din Orăştie, elevi care urcă In sufletul elevilor şi a in­ pulsează o viaţă nouă. Pe pă­ aurel Purcel gogiei. părinţi a fost dotat atelierul de pe $óséa şi pe străzile priiteifia-
lucrări practice cu cîteva maşini- le, ajutor dat gospodăriilor agri­
cu micul treri forestier pe Va­ structorilor Metania Breazu, mânturile vechilor daci se gă­ colectivist din G.A.C. „Drumul Şcoala medie mixtă cliri Si1 unelte. cole colective din Simeria Veche
meria îi ajută pe părinţii elevi­ şi Bîrcea, la slrîngerea recoltei
lea Grâdiştei. luliana Trifon, Herman Al- sesc acum pălmuiturile unei lui Lemn" — Geoagiu — raionul lor să-şi, însuşească măiestria e- Aportul înseiiiliat al comitete­ etc.)
Orăştie ducării. Profesorii şi învăţătorii lor de părinţi pe clase a influ­
Aburii locomotivei mici se bricht, se lasă liniştea inimi­ ţărănimi noi. Suflul nou, al cu pregătire pedagogică specia­ enţat poziliv şi asupra situa­ Oamenii mititeii din oraşul Si-
Un bilanţ rodnic lă şi cu experienţă în munca in - ţiei copiilor la învăţătură. La în­
amestecă cu boarea dimineţii, lor tulburate de emoţiile stîr- construcţiei socialiste, ce a structiv-educativă, se preocupă cheierea Irimestrului I din acest merla privesc eu încredere ica­
De ctirîhd, în comuna Răhăti îndeaproape pentru a suda cît an şcolar, procentul elevilor nro-
ce se ridică din frumoasa şi nite cu ocazia reînvierii unor cuprins satele patriei noastre, din raionul Sebeş a avut loc filai mult legătura între şcoală rfiovaţi pe şcoală fiind de 78 'a uzările acestei şcoli tinere, fiind
o şedinţă a organizaţiei de Şl familie. siită. convinşi că din această şcoală
bogata vale. fapte de eroism.. se întinde şi pe Valea Grăidiş- bază U.T.M. unde s-a analizat vor ieşi constructori conştienţi
aportul adus de utemişti, îti Pe lîngă şcoala noastră a luat Exercitarea controlului zilnic, şi activi ai socialismului.
Valea, la început largă, a- Pe locurile pe care ei au căl­ tei. luna martie, la înfrumuseţarea fiinţă un comitet de părinţi pe asupra învăţăturii copiilor şi a-
comunei. GU această ocazie s-a şcoală şi comitete de părinţi pe cOrdfiftea âjUfOfUltii necesar mai prof. VIOREL KtlSU
proape de Costeşti se îngus­ cat azi, cu sute de ani în ur- Se scriu noi pagini de is­ constatat că brigada de muncă filase, care ajiltă şcoala la în­ ales celor slabi la învăţătură a
patriotică, formată din 40 tineri, făptuirea propagandei pedagogi­ stat rrierett- în atenţia corpului A oO O
tează. Sus, pe dealul torie peste vechile ce­ a curăţit 250 hectare păşune, ce în rîndul părinţilor, la orga­ didactic şi comitetelor de părinţi ' J in ei ^
a plantat 300 pomi fructiferi, a nizarea acţiunilor extraşcolare şi
„Cetâţuia“, pe stînga tăţi dacice. Pagini de colectat o cantitate de î .000 kg. la organizarea administrativă şi Trebuie să amintim faptul că
fier .vechi şi a amenajat un parc sanitară a şcolii.'
rîului, e ţinta excur­ istorie nouă, a con­ în faţa sfatului popular comu­ prin vizitele făciite de cadrele
nal. Comitetul de părinţi pe şcoală didactice la familiile copiilor,
siei. In urcuş, în ă- struirii unei vieţi libéré — preşedinte tov. Petru Dahciu multe din ilcestea s-au interesat
In toate aceste acţiuni s-au — ţine o strînsă legătură cu pă­ mai îndeaproape de organizarea
propierea cetăţii, gălăgia ve­ mâ oameni simpli, ţăranii da­ şi îmbelşugate. Un pas Uriaş... evidenţiat în mod deosebit ti­ rinţii elevilor, convocă adunări timpului şi supravegherea slu-
nerii Gheorghe Irirnie, Ioan generale ale părinţilor pe clase dlului copiilor lot, aşa cum aii
selă face loc enioţiel. Se pă1 ci, au izbit cu scrîşnet de din­ Un pas la care nu au visai Cărpinişan, Achim Ţăran, Ioan şi pe şcoală. făcut de exeitiplu fatniiiile fsaia,
Irimife, Gh. Bîscă şi alţii. . Comitetele de părinţi, împreună Maier, Filirrion etc.
trunde pe un loc străbătut o- ţi în năvălitori ; aici au stro­ comaţii daci. cu colectivul pedagogic al şcolii
ELENA ALBU a organizat buna funcţionare a Este foarte important să se
dinioară de eroicele jertfe ale pit ei cil sînge pământul lor, Elevii şcolii medii din Orăş- asigure o unitate de vederi înlre
i co resp o n d en tă părinţi şi profesori în ceea ce
dacilor, în apărarea pământu­ pămînt ce şi l-au apărat dîrz lie au mai cunoscut încă un priveşte metodele de lucru şi

rilor tor de năvala romani- cU viaţa tor. Măireţe pagini de lucru în această excursie : gri­

I )r. dragoste de patrie şînt scrise ja cu care e înconjurat tine­

Profesoara de istorie, Vetu- pe fiecare piatră, pe fiecare zid retul nostru de către oamenii
ria Apostol, reînvie în privirile dezgropat în bătrîna cetate. muncii. Faptul e mic, dar e
In. incinta cetăţii nu mai
elevilor castelul locuinţă, pa- trăieşte nici un comat dac. Dar concludent : conducerea t.E.E.T.
lisadele, zidurile, turnurile de faptele vitejiei lor, izvorîte din şi C.F.F. din Orăştie au înles­
apărare, turnurile locuinţă, dragostea de patrie, sînt vii. nit călătoria elevilor cu trenul

turnul de veghe, cele două Eie s-au păstrat şi în inimile forestier, contribuind în acest
bastioane pe căile de acces, ţăranilor ce s-an răsculat pe fel la educarea patriotică a e-
cisternele etc. aceste meleaguri împotriva gro­ levilor.

O privire de jur împrejur filor şi împilatorilor ele iobagi. Prof. B. VULCU

-a,