Page 35 - 1959-04

N f. Í338
In p r e a j m a î n c h e i e r i i în V ă fă m în t u lu î de p a riid la sate
In H nins. ta i ştiri de lucruri
La Papoltti Mare
Comitetul de partid din comu­
na Rapoltu Mare a manifestat în
tot timpul anului şcolar o grijă
deosebită pentru desfăşurarea în
bune odndiţiuni a învăţărnîntului
de partid.
In comună şi în satüf Râpol-
ţel, aparţinător acesteia, ătt func­
ţionat ÎH acést an tin cérc de po­
litică curentă, Un cefe dé stu­
diere a Statutului P.M.R, şi un
cttrs seral. Ele au cuprins un
nütiiâr de peste 80 membri şi
candidaţi de partid, precum şi
tovarăşi din activul fără de par­
tid, ţărâni muncitori fruntaşi, as­
tăzi éolectivisti.
Un exemplu grăitor în ceea ce
priveşte pfeocUjjâiea comitetului
de partid în direcţia conducerii
învăţărnîntului de partid, îl Con­
stituie activitatea cercului de stu­
diere a Statutului P.M.R.
La deschiderea anului de îrt-
'văţăfnffit politic, în atest cerc
erau încadraţi 24 cursanţi. Res-
pectînd indicaţiile daté cti pri­
vire la modul de funcţionare a
acesfôf cercuri, comitetul dë par­
tid â ăVUt grijă ca pe măsura
primirii de noi candidaţi, să-i în­
cadreze în învăţămînt. Aşa se
face oă acum, în preajma înche­
ierii anului şcolar numărul
cursanţilor a ajuns ta 42. Dar
candidaţii de partid primiţi în
ultimele luni n-au1avut posibi­
litatea să frecventeze toate cele
11 lecţii predate şi seminarizate.
Pentru ca ei să fie înarmaţi cu
cunoaşterea principiilor organi­
zatorice ale partidului nostru, cu
cunoaşterea drepturilor şi îndato­
ririlor membrilor şi candidaţilor
de partid ce decurg din Statut,
după încheierea anului şcolar, co­
mitetul de partid îşi va întocmi
un plan pe baza căruia cercul
de studiere a: Statutului îşi va
continua activitatea şi în tim­
pul verii. Şedinţele cercului se
VOr ţine duminica dimineaţa şi
în zilele cînd nu se Va putea
lucra în cîmp.
- - Pînă la sfîrşitul lunii martie
cercul de studiere a- Statutului
a epuizat toate lecţiile prevăzute
Local de şcoală în roşu
In sătul Dupâptatră din co­
mună Bliceş a începui în luna
septembrie a anului trecut con­
struirea unui nou local de şcoa­
lă. Datorită strădaniilor tuturor
cetăţenilor din sat, care au mun­
cit cu multă tragere de inimă
în mdd voluntar, localul este
acum terminat în roşu şi aco­
perit. In total cetăţenii din sa­
tul Dupăpiatră au prestat la
construirea acestei şcoli un nu­
măr de 420 zile muncă volun­
tară cu braţele şi atelajele, la
pregătirea şi transportul mate­
rialelor ca var, nisip, piatră,
scîndtlră etc. In toată această
muncă s-au evidenţiat comunism
In plantil său de muncă din trimes*
trul I, Comitetul executiv ăl Sfatului
popular raional Hunedoara şi-a pus în
atenţie obiectivele cele mai importante
pentril această perioadă, reieşite din
liotărîfea Conferinţei regionale şi ra­
ionale de partid. Printr-o bună orga.
nizare a MUflfiii şi perseverenţă în du­
cerea la bun sfîrşit a sarcinilor s-au
obţinut rezultate îmbucurătoare.
Bunăoară, în planul de muncă, co­
mitetul executiv şi-a prevăzut să se
oc ipe de organizarea şi controlul asu-
•prâ desfăşurării lucrărilor agricole din
campania de primăvară. S-a stabilit ca
în prima epocă să se însăniînţeze o
suprafaţă de 1050 ha. Măsurile luate
de comitetul executiv pentru asigura­
rea reparării la timp a Uheltelbr, pre­
gătirea şi condiţionarea seminţelor, cît
şi începerea din primele zile prielnice
a însămînţărilor, au dat roade. In a-
ceastă campanie au fost mobilizaţi în
primul rîrtd deputaţii, ca pritt exemplul făşurării unei munci susţinute în care
lor personal să fie îndemn pentru toţi
ţăranii muncitori.
Toate aceste măsuri luate de comi­ au fost mobilizaţi toţi deputaţii, agi­
tetul executiv au făcut ca lucrările în tatorii şi activul fără de partid, munca
campania agricolă de primăvară să în­ de lămurire a ţăranilor muncitori a dat
ceapă imediat ce timpul a permis. ' roade. Astfel la începutul anului 1959
Astfel, s-a reuşit să se îusămînţeze întreaga comună a fost cooperativizată.
2.438 ha. cU culturi din epoca l-a, de-
păşindu-se prevederile cu 1.388 ha.
O altă problemă importantă care a giorgiu. Aici deputaţii nu au fost mo­
stal în Centrul atenţiei Comitetului exc. bilizaţi în suficientă măsură în munca
cutiv al Sfatului popular fâidnal Hu­ de lămurire a ţăranilor peitlrU a Intra
nedoara a fost şi aceea a lărgirii şi în formele cooperafiHe agricole. In
consolidării sectorului cooperatist agri­ udele cazuri însăşi depiilăţii nu au fost
col. Demnă de evidenţiat este în aceas-' exeniplu personal.
¦seta ?lata jfctóé'te'á-. '^jiyítísáÉfH
pentru anul curent de învăţâ-
mînt. AcUffi au loc convorbirile
recapitulative. In prima şedinţă
a fost !recapitulată lecţia intitu­
lată : „Centralismul democratic
— principiu călăuzitor al struc­
turii organizatorice a partidului.
Necesitatea respectării disciplinei
de fier a partidului“.
O situaţie satisfăcătoare se
află şi la cursul seral anul I
din satul Rapolţel. Aici mai sint
de predai două iecţii, apoi în­
cepe recapitularea materialului.
In Ultima analiză asupra d e s ­
făşurării învăţărnîntului, comite­
tul de partid a adoptat o hotă-
rîire potrivit căreia pînă la sfîr­
şitul lunii aprilie trebuie să se
termine şi recapitularea materia­
lului, după care comitetul de par­
tid, cu sprijinul Cabinetului ra­
ional de partid Hunedoara, va
organiza o consultaţie colectivă
la care vor participa toţi cursan­
ţii. Scopul acesteia este de-a lă-
rnuti problemele care, în timpul
anului şcolar, au rămas neînţe­
lese.
Lai Sîritandrei
Lucrurile stau cu totul altfel.
Se poate spune că datorită lip­
sei de preocupare din partea co­
mitetului comunal de partid, anul
de învăţămînt de partid s-a în­
cheiat de fapt. S-a încheiat nu
pentru că au fost ţinute toate
lecţiile, oi pentru că, comitetul
de partid a lăsat, mai ales în ul­
tima vreme, ca lucrurile să mear­
gă de la sine. In G.A.C. „Viaţă
nouă“ din Sîntandrei, spre exem­
plu, a funcţionat anul acesta un
singur cerc de economie concre­
tă, care de multă vreme şi-a în­
cetat activitatea. Trebuie spus
însă că şi atunci cînd activa,
existau unele lipsuri care dove­
desc o slabă îndrumare din par­
tea comitetului de partid. Este
suficient de arătat că cercul de
economie concretă se transfor­
mase într-un cerc agrozooteh­
nic. Nu se citeau referate scrise.
Problema ce urma să fie discu­
tată era prezentată liber, fără
un studiu prealabil amănunţit.
De aceea, cerotil de economie
tul Nicolae Bera, şi cetăţenii
Ştefan Juri, î°an -Mr/, loan Ir-
deu, Traian Florea şi alţii. De
asemenea, fierarii Ştefan Cos-
ma, loan Pavet şi I. îacob au
pregătit prin muncă voluntară
întreaga fierărie pentru legă­
turi.
In sprijinul cetăţenilor din
satul Dupăpiatră a venit şi în­
treprinderea minieră din Gura-
barza care, clin economiile mun­
citorilor de aici, a donat pen­
tru construirea şcolii o cantita­
te de 5.000 bile. ţiglă.
TEODOR BRADEAN
corespondent
9 -îi re e n îim l p y e â e u p . ă r ilâ UWXWfMIMUJIH
cele mai importante problem e
tă direcţie iniţiativa comitetului executiv
de a analiza două sfaturi populare care
au obţinut rezultate diferite în această
problemă. Astfel în şedinţa de comitet
executiv din 17 februarie a fost anali­
zată munca desfăşurată de Sfaturile
pdpUlare comunale Grisltir şi StrClsîn-
giorgiu în direcţia Cooperativizării a-
griCuilurii. A reieşit cu acest prilej că
acolo unde sub conducerea organiza­
ţiilor de partid s-aU mobilizat deputaţii,
agitatorii şi activele fără de pariid,
s.au obţinut rezultate bune. Astfel, la
Cristur, în toamna anului 1958 era co-
operalivizat doar 16 la sută din su­
prafaţa arabilă a comunei, tn urma des­
stib conducerea organizaţiei de. partid
Din şedinţă a reieşit că nu acelaşi
lucru s-a făcut şi în comuna Streisîn-
concretă n-â adu§ efectiv tiî&l o
propunere consiliului de condu­
cere al gospodăriei agricole co­
lective în vederea asigiirării creş=
terii producţiei 'agricole, sau ă
avuţiei gospodăriei.
O altă lipsă care dovedeşte
slaba preocupate a comitetului
de partid şi a organizaţiei de
bază din cadrul gospodăriei faţă
de problema învăţărnîntului este
aceea că îti acest aii U-ă Î6St or­
ganizat studiiil Stătutului P.M.R.
pentru candidaţii de partid; Mer-
gînd pe panta ceiei măi Uşoare
rezistenţe, Organizaţia de bâză
a încadrat pe toţi candidaţii de
partid în cerctil de economie con­
cretă, cînd ei âVeău tlevoie să
cunoască principiile de organi­
zare ale partidului, drepturile şi
îndatoririle membrilor şi candi­
daţilor de partiel etc. Este drépt
că organizarea Undi astfel de
cerc ar fi dat organizaţiei de
bază mai mtilt de lucr'U, mai a-
ies în ceea ce priveşte rflobili-
zâreâ.
IntrUcît cercul de économie
Concretă poate să-şi côntinüië
activitatea şi pe timpul verii, or­
ganizaţia de bază din gospodăria
colectivă trebuie să ia măsuri de
activizarea acestuia. Cît despre tocmit un plan de măsuri menit să
candidaţii de partid, pentru a- ridice activitatea cooperativei pe o
ceştia va trebui creat un cerc de freaptă mai înaltă.
studiere a Statutului P.M.R.,
care, în zilele nelucrătoare să-şi
poată desfăşura activitatea.
E3S3IE
îşi ţin dările dé séatiía
Recent, un nujriăt dé 5 deputaţi
iii sfatul popdldr răiOnâi Alba şi-
au ţintit adllnările penitii dătile de
seaniă. La aceste tiăilâări aü fost
prezenţi: Un deputat regiOhdl, 84
deputaţi raionali şi comunali şi un
număr de peste 800 de cetăţeni.
Cei 28 de deputaţi şi 40 de a-
legători care au luat cuvînlul în
cadrúl adunărilor au scos în evi-
dehţă că muncă deputaţilor a fOsi
mai mult decît satisfăcătoare, in­
teresul lor pentru treburile obşteşti
fiind tot. mai mare.
In acelaşi timp! alegătorii au fă­
cut şi noi propuneri. La Benic, de
pildă, cetăţenii au propus deputa­
tului raional Ilie Fulea măsuri
pentru accelerarea lucrărilor de
construcţie la nbltl magazin unider-
sal din localitate, angaftndu-se ca
o parle din muncă să fie efeditată
de ei în mod voluntar. S-au ihai
făcui propuneri şi la Cricăii.
Dările de seamă ale deputaţilor
din talonul Alba în faţa alegăto­
rilor cóniiiitlá-.
La noul oare
In şedinţă dé lucfli ă forinaţiunii
tíblunthré dé pompieri din cbtnltaa
Siteniţ, cate a avut ióc t Helé tre-
cuie, cetăţenii, mobilizaţi de depu-
iaiul tor du hbtărît să presteze
Muncă voluntară péJilrii îiifrunitise-
L
Discuţiile purtate pe marginea situa­
ţiei diri cete. ddiiă cotriiiné âii Scos lâ Sîntandrei, BUriila, OfaŞUl Sittieria, au
iveală metodele bune şi lipsurile mani.
testate în această direcţie. Ca urmare a
şedinţei, s-a observat o îmbunătăţire
a muncii desfăşurate de Sfatul pOptilar
comtinai StreiSîngiorgîU. Astăzi, îri faza
.ri'!* ! « ' liiiiih
Dîft ittlahca
com itieíeíoí' eseeMflwe
ale sfatunSor p o p o a re
HI,
comunei Streisîngiorgiu o suprafaţă de
1.320 ha., din totalul de 2.515 ha., este
încadrată în forme cooperatiste agri­
cole.
Sub directa îrtdrtimare a Comitetului
raional de partid Hunedoara, sfaturile
popdlarc comunale au desfăşurat de la
începutul a n u lu i 6 Mai susţinută şi or­ executiv a analizat Şi felul în dUfe Se
ganizată Muncă politica de masă în
rîndul ţărănimii muncitoâfe, petttfU a-
tragorea în sectorul cooperatist agricol.
Rezultatele atl fost dih cele mai biinc.
De la începutul anului şi pînă la I
aprilie, în sectorul cooperatist agricol
din raionul Hunedoara au fost încadra­ itoare.
DRUM UL SO U IA LIŞ M U LU I
Adunarea generală a
co op e ra torilor din Călări
Oii cîtevâ ziie îti iiftiiă, lâ Cătâfl a
avut loc adunarea generală a mem­
brilor cooperativii „Muncitorul“; Cu
acest prilej cooperatorii aii ascultat
o atilăhunţită dare de sflăttiă asupra
activităţii cooperativei, aii aiiâlizât
cu simţ de răspundere activitatea a-
cesteia în anul 1958 şi primul . tri­
mestru ai ăniiliii 1959; Darea de sea­
mă prezentată de consiliul de coritili-
cere a scos în evidenţă faptul că în
această perioadă planii! de desfacere
al cobţjei'ativei a fost îndeplinit în
proporţie de Î01 ia sută. La acest suc­
ces au contribui în cea mai mare mă­
sură .unităţile de textile şi alimentară
care aii desfăcut cti 50 Ia Sută Mai
multe produse decît era platlifitât.
Din discuţiile purtate pe riiârgihea
dării de seamă, la oare au participat
numeroşi cooperatori, a reieşit faptul
că, pe lîngă realizările obţinute, în
cadrul cooperativei dăiriulesc o serie
de lipsuri care-i frîneăză activitatea.
Printre acestea, vorbitorii au criticat
cu deosebită tărie toleranţa de care
a dat dovadă consiliul de conducere
faţă de delapidatori, slabă activitate
edticaiivă desfăşurată în rîrirlul lucră­
torilor cooperativei. Pe baza propune­
rilor făcute de cooperatori a fost în­
CRAŞCA IOSIF
corespondent
fidea noului pate dih faţa cătunu­
lui éütiufü! al cótaUHéi.
Deşi participanţii la aceste for­
maţiuni voluntare sini scutiţi dé
contribuţia în muncă-, ei au ini­
ţial zilele acestea o acţiune peniru
Iransporiarea cu carele a pămîn-
tlllili neb'éSdt îtiftllliUlŞeţării par­
cului.
Ásifét, celé fP câte ide membti-
lor formaţiunii du transportat pînă
ddtm & căhiilăle dé péSÍé tOÓ m.c.
pămînt. S-au evidenţiat tovarăşii
ion Păitiitljăh, Traían Fleşer şi
alţii, »•*> \ -
Locuinţe pérttru
muncitori
La sfatul popular raional Alba
s-a vărsat pînă acum din fondul
întreprinderilor, peniru construcţii
de Ibcixinţe, sumă de Í. 100.000 lei.
Cel mai mult au vărsat întteplin-
derile Zlatna, Ardealul şi Direcţia
regională C.F.R, ClUj.
Cu această sumă s-a ptoiédai
să se construiască 3 blocuri dé
locuinţe pedirá muncitori la COş-
Idtiti, Zlaind şi Alba Uliţă.•
Peniru că éle să poată fi date
th folosinţă încă Vi cutsul ăcesUii
dn, sfăilil poptilăt tdional a pla­
nificat ca tUctătlle de cOnsttdcţie
să îHcedpă chiăt îh butsul aébbtui
itimeSltu.
3 iuontaj intrate în fişa de lucru pe
te peste 8,000 tia. 0 Serie de sate Ca
fost eomplect colectivizate, iar satele
Cristur, Nandi'U, Ghelâf au fost com­
plect cooperativizate.
In acest trimestru Gomitetul executiv
al Sfatului popular raional Hunedoara
â dat o atenţie deosebită şi măririi şep-
teluldi de animale. Au fost create în
acest scop îri satele de munte gospo­
dării colectivă agrozootehnice. Ifi multe
comune, la îndemnul deputaţilor, ce.
tăţenii au curăţit păşunile, E drept ci
în această direcţie s-a făcut îrtea piiţin
faţă de posibilităţile existente tn ra­
ionul Huhedoafa.
Din atenţia comitetului exeC.UtiV hu
au lipsit îri afceastă perioadă nici alte
probleme importante din raidfl, cum
sînt contractările de cereale (la porumb
planul a fost realizat 100 la sUtă, la
grîu 80 la sută), executarea contribuţiei
voluntare (s-a executat 27 la sută din
plănui aririal) etc;
Tot în această perioadă comitelui
desfăşoară acţiunea de gospodărire şi
înfrumuseţare în oraşul Simeria şi co­
muna Căian, luînd totodată măsurile
necesare îmbunătăţirii activităţii vi­
Dio nou despre pierderi
în éâdrul întreprinderilor de indus­
trie looaiă din regiunea nodăifă, mai
sînt încă unele sectoare de activita­
te oare se dezvoltă îrl Mod nerăţio-
ftât şi unde nit se Manifestă din partea
ccfidiit'ătofiiof o grijă permanentă
pentru valorificarea resurselor locale,
pentru realizarea de economii şi redu­
cerea preţului de cost. Toate acestea
au făcut ca numai îti ăhiii trecut pfd=
centul de realizare ai beneficiilor per
total regiune să nu ajungă decît la
63,67 la stită, iar pierdefile planificate
să atingă procentajul de 229 la sută.
Şi, printre întreprinderile care au con­
tribuit în mod negativ la HëreaüZé-
rea beneficiilor planificate şi la creş­
terea gfdceütajulüi de piérdefi Se nu­
mără şi întfepfirlderea î. 0. Frimii din
Ofăştie.
In special Îa sortimentul cherestea
această întreprindere nu a avut un
plan de perspectivă tîirie documentat
care să asigure o dëzVdltâré atMo-
nioasă a sectorului în funcţie de re­
zervele locale şi de perspectiva desfa­
cerii produselor. Se poate spune că
aici s-a literat mai Mult la voia înlîm-
plării. Astfel dtganlZăreă defectuoasă
a pfoceăhitii de exploatare! la buşteni
ptiu folosirea de călărişi particulari şi
utilizarea la transportul buştenilor a
unor tarife derogate care au creat a-
vantaje nelegale anumitor persoane,
au dus ca preţul unui metru cub de
cherestea să ajUhgă la pdste 627 lei.
Acesta este Un lücrii altormal, îhtrucît
prin folosirea rdţiotiălă a tractoarelor
— care atunci cînd transportă alimen­
tele, la îiiapoiere mdrg îri gol — prin
excluderea cărăuşilor particulari şi prin
evitarea altor cheltuieli neeconomicoase
se putea reduce preţul de cost la fie­
care metru ciib de cherestea cU 117
lei. Dar, dUpa chm se vede, tovarăşul
itie Popa, inginer şef al întreprinderii
L C. FrimUi nu a fost interesat în a-
cest liicru. Din dontră,- omul s-a „zbă­
tut11 pe toate Căile să poată obţine de­
rogări de tarife la transportul buşte-
iülôf liicrU pe café în cele din Ufftiâ a
reuşit să-l realizeze.
„In interesul întreprinderii» — spu-
Tof sprijinul în tre p rin d e rii
dé consfrycfii Petroşani
Construcţia de locuinţe în Valea
Jiului a luat o amploare deosebită în
ultimii ani. Au fost construite sute de
apartamente spaţioase şi confortabile
în blocuri şi case în şir, cămine mun­
citoreşti, menite să ducă la rezolva­
rea (tfdblerrtei spaţiului locativ.
Numai în anul trecut, harnicii con­
structori al fostului Trust 7 cortâtrucţii
din Petroşani ăd dat minerilor în fo­
losinţă 291 apartamente în blocuri, 28
ápartáMérlté îh casé în şir, 4 cămine
muncitoreşti, doiiă efeşe, Un complex
şcolar şi O serié de itiStdiaţii.
Anul ácesta, în drmâ reorganizării
Trustului regional de cbhstrticţii, în
Valea Jiului a luat fiinţă întreprinde­
rea de fcoriştrucţli Petroşani, care ur­
mează să execute lucrările în conti­
nuare, Éa vă trebui să priirieâscă de
la beneficiarul săii — direcţia de in­
vestiţii a Combinatului cărbotlifer Va-
DeOSëbit de important este şi făptui
că în trimestrul 1, în cadrul şedinţei
difi 6 februarie, comitetul éxecittiv a
analizat activitatea desfăşurată în ca­
drul cooperativei meşteşugăreşti „Mun­
ca colectivă" din oraşul Simeria. Cu
acest prilej s-a luat hotărîrea ca în
cadrul cooperativei să se intensifice
munca de deschidere de noi secţii pres­
tatoare de servicii (croitorii, reparaţii,
radio, foto, coafură etc.).
Ş i îh doMeniüi sOcial-cultUraÎ Co­
mitetul executiv al Statului pôpülar ra-
iorial MUfiédôara a întreprins 0 Série
de acţiuni. In celîtril! ptëOcüpâriiôf, în
această d irec ţie , au s ta t p ro b lem ele a
sigurăfil Şc6lÎlor cri materiale didactice
fiëcesârë şi â Unor Cohdiţii diri dé în
ce fflâi btitie pentrü desfiiŞLirârCâ îrivă-
ţa m îh tu lu i. De asemeneâ, a Î6St con­
trolată şi ÎHdrUfflâtă aCtiVitdteâ CUltu-
fâlă asüpfa felului CUm se Ocupă de
Sprijinirea trâflSfOffflării socialiste â a
griettlidrii;
Pentru o cît mai bună cuprindere a
cOmdhclOr fâiOriuiui, membrii Cbrhitetu
lüi ëxécütiv aü fôSt re p a ftiZ a ţi să ras.
purida de unâ, doiiă Sau trei Comune
cu toate problemele prevăzute în pla­
nul de tnUhcă.
R ezultatele objiH ute de com itetui c-
xécütiv îu tfim eatfüt I al acestui an
se dâtorësc büriei organizări â ffiüncii,
legăturii perm anente eu sfaturile popu­
la r e côdiunâje. Mergîrid pé a c e e a ş i lin ie
d e sig u r că re zu lta tele vor fi din ce în
ce niai îfflbLicitfatOdfe.
V, F.UR1R
\
Heă el adeseori celor care îi atrăgeau
atenţia ăsUpra creşterii preţului de
c o st şi, dUpă Obţinefea derogărilor de
tarife în favoarea- cărăuşilor particu­
lari, omul S-a „zbătut“1 şi pentru oL
ţinerea Ufiof crédité dë ia Bănea A-
gricolă cu oare a cumpărat o pereche
de boi pentru a-i folosi la transpor­
tul léMnelor. Apoi, pentru a nu se
Zbate singur cu greutăţile în trep rin ­
derii, a mai antrenat în această afa-
cefe încă doi salariaţi ai întreprinde­
rii; Aceştia, dUpă indicaţiile şefului
lor (inginerul Ilie Popa) şi-au cumpă­
rat cil ajutoftli creditelor de lâ Banca
Agricolă cîte o pereche de boi care
de asemenea sînt folosiţi la trans­
portul alimentelor şi furajelor eu...
sa m a rele; Da cu samarele ! Nu e po­
sibil ca boii să transporté samare?
De ce să nu fie pd sib ii cînd „inte­
resele" întreprinderii cër acest lucru,
cînd tarifele sînt mai mari şi mai ales
cînd inginerul Ilie Popa s-a „zbătut»
atît îneît să obţină derogâfea lor?
Dar, cînd pestë tot se fâc inovaţii,
de ce Să nu se fdcă şi la f. G. Fri-
rhu ? Dë ce tfahspbrtül c.U samarele
să nu se facă numai pe... statele de
plată, iar în realitate transportul să
se facă tot eu căruţa ?
„O să fie prea mare preţul de cost ?
Nu are !mpdftaliţă. Treâba să meargă
— spune tovarăşul ingihëf — mai
ales că este vorba de „interesele în­
treprinderii".
In felul acesla întreprinderea I. C.
Frimu din Orăştie d plătit în plus
faţă de condiţiile reale de exploatare
suma de 28.000 lei. Cine răspunde
acum pentru plata acestor bani cu to­
tul nejUstiÎicaţi ? Diipă paféfëa iov.
inginer ilie Popa şi a tovarăşilor de
la secţia de !hdiistrie locală â Sfatului
popular regional nu ar răspunde ni­
meni, pentru că banii amintiţi au fost
trecuţi la... pierderi planificate. Gon-
sidetăm însă c | efei Ce se fâc vino­
vaţi de pierderea acestei stime de bani
să fie şi ëi „planii!baţi» într-un fel.
ŞTEP ZEVEDEI
controlor revizor
tea Jiiiltii — d o c u m e n ta ţia n e c e sa ră cut fot ceea ce se putea face peirfhi
tihui voiiliti rild re d e lu c ră ri.
început de an
cti puţine realizări
începutul noului an de muncă
ia întreprinderea de construcţii Petro­
şani nu este prea promiţător. Din vo­
lumul total al lucrărilor pentru anul
acesta, în valoare de 59.519.000 lei,
s-au realizat în ianuarie şi februarie
un volum de lucrări în valoare de
3.922.000 lei, Incluzînd şi prezumările
pe martie, în valoare de 2.500.000 lei,
rezultă pentru trimestrul I un volum
de lucrări a căror valoare se ridică la
6.422.090 lei.
Cît priveşte lucrările de instalaţii şi
1959, din care revin lunar 1.100.000
lei, s-a realizat în ianuarie şi februa­
rie 806.000 şi respectiv 355.000 iei.
Este firesc să ne punem întrebarea :
va putea oare întreprinderea să-şi rea­ Această situaţie ar fi fost- evitată
lizeze plâriu! pe anul în curs ? Aceas­
ta cit atît mai hulit cu cît în trimes­
trele următoare îi revin de executat
iiinar uri volum de lucrări în valoare
de cca. 6.000,000 lei şi ţinînd cont că
în anul 1955 fostul Trust 7 construcţii
Petroşani a realizat o producţie de
vîrf lunară în valoare de 8.000 000
lei ? La aceasta se mai adaugă şi
faptul că îri anul trecut trustul 7 a
avut de executat lucrări noi (în roşu),
în proporţie de 47 ia sută din volu­
mul total planificat, pe cînd întreprin­
derea de construcţii Petroşani are doar
37 la sută luefări în roşu din totalul
pe 1959.
Cânii faot se d s to n s ’e
răriîinerea în urmă?
Lâ bâZa rezultatelor slabe de pînă
acum stă îri primul rind lipsa de ma­
teriale de construcţie, cri fier-beton
petltrti planşee turnate în monolit şi
prefabricate, materiale de instalaţii în
general: ţevi, radiatoare, laminate ele.,
tubtiri betgman ş.a., pe care întreprin­
derea trebuia să le primească de Ia
forul sări superior T.R.C,L.H.—Deva.
Lipsa acestora â dus la stagnarea
unor lucrări de construcţii şi montaj,
la utilizarea neraţională a personalu­
lui, dînd naştere astfel şi unor chel­
tuieli suplimentare.
Este adevărat că şi T.R.C,L.H. a în­
tâmpinat o serie ae greutăţi obiective
în aprovizionarea cu materiale (mai
cu seaină a acelora din import) da­
torită repartiţiei obţinută cu întârziere
de la minister prin secţia de resort a
Sfatului popuiar regional. Dar fot pe
atît de adevărat este că nu s:a fă-
................ ¦ f•
«idrajifirtH nes» Pag* 3
BBSWWHWHWBb
Veşti dp la sate
Işî gospodăresc
comuna
Aphoape toţi ţăranii
muncitori din comuna
Luncoiul de Jos â U efec­
tuat zilele trecute muncă
voluntară pentrd amenaja­
rea drumului comunal ca- ş
re leagă centrul comunei ^
de şdseaua naţională De­
va—Brad, reparîndu-1 pe
o distanţă de 1 km.
EXétHplUÍ acestora ă
fost urmat şi de către mem­
brii formaţiunii de pompie­
ri- voluntari din comună
care au curăţit şanţul din
jurul sfatului popular pe
o lungime de cca: 250 m.,
au amenajat prin muncă
voluntară intrarea în curte
la staţiunea de montă ar­
tificială şi şoseaUa care
trece prin faţa sfatului
popular.
S-au evidenţiat ţăranii
muncitori Ion Ursu, Tod
Andron, loan Tod, Trofin
Drăgan, Andron Groza şi
alţii';
FLORIN BENEA
corespondent
PrSn muncă v o lu n ta ră
Ţăranii întovărăşiţi din
comuna Teiuş au efectuat
zilele trecute muncă vo­
luntară peritrU repararea
unui drüm ce deserveşte
perimetrul întovărăşirii.
Astfel, s-aii transportat cu
atelajele şi împrăştiat pe
traseul drumului, o Gailti-
tate de 200 m.c. de pietriş.
De asemenea, membrii
întovărăşirii „Recolta“ din
Teiuş au efectuat muncă
voluntară pentru curăţirea
şanţurilor şi Hgoleldr pe
o lungime de L000 m.
In această acţiune s-au
evidenţiat ţăranii munci­
tori Vasile Nicodin, Nico­
lae Ceuca, Vasile Doboş şi
alţii.
Ad r iá n o ţ o i
corespondent
ca unele materiale, fcum sîrit eUiele,
tabla galvânizată, sîriHă N,G.A. şi
alte citeva materiale de instalaţii, ce
se puteau prdeura ittai uşor (din ţară)
să fie obţinute clin timp, lucru ce ar
fi făcut posibilă contintlâreâ uiior lu­
crări de instalaţii şi f in is a j pe un
front mai larg.
Pentru utilizarea
raţională â resurselor
locale
Agregatele necesare întreprinderii:
nisip, balast şi piatră sînt exploatate
în carierele din Valea Jiului. Insă fap*
ful că pentru muncitorii de aici nu
s-a alocat un fond de salarii, a făcut
ca acesta să fie suportat din fondurile
producţiei de bază, încărcîndu-se ast­
fel preţul de cost ai construcţiilor.
dacă T.R.C.L.H. şi secţia planificare S
Sfatului popular regional s-âr fi îfh
grijit din timp ca agregatele să fie
incluse în pianul întreprinderii 712
din Pefroşarii, care de altfel este pro­
filată pentru materiale de construcţie.
Cît priveşte lucrările de tîmplărie,
pe care le execută tot o secţie a îri-
Ireprlnderii 712 şi care de acum ur­
mează să facă faţă uriui volum mărit
de lucrări, urmează ca secţia planifi­
care a Sfatului popular regional să ia
măsurile de rigoare în Vederea modi­
ficării planului ei, pentru a nu se crea
în viitor necesitatea aducerii tîmplăriei
din altă parie.
Rezolvarea acestor probleme va avea
cu siguranţă o infltieriţă pozitivă atît
asupra producţiei, cît şi asupra preţu­
lui de cost al consttueţiilOr din Valea
Jiului,
-k
Acum, cînd aprovizionarea cu mate­
riale de construcţie a Întreprinderii
de construcţii Petroşani a îriceput să
se învioreze (deşi mai sînt încă lip­
suri), conducerea îrilreptiriderii ar tre­
bui să ia măsurile necesare peniru
grăbirea ritmului lucrărilor în vedefea
realizării pianului pe anul 1959, utili-
zînd cîl mai raţional forţa de mutică
şi agregatele.
Avînd în vedere rămînerea în urfnă
a acestei întreprinderi şi greutăţile
întâmpinate de ea. Trustul regional de
construcţii Hunedoara va trebui ca pe
viitor să o sprijine susţinut în toate
problemele, şi mai aies în ce priveşte
buna aprovizionare cil materiale, in
felul acesta întreprinderea va putea
să ajungă la fezliliâte fiiUlţiiftiitoâre.