Page 36 - 1959-04
P. 36
P<ÍL. 4 ¦DRU MU 1. s o n IA TJSMUr.m N r. 133«
waxmMiWBirasBansoi
CÜStt^WÄ!
juííirrteLe sJüri • jjIttmaLe sÄ ri • j ă s m î © sÜri, Veştii din fărsle socialiste
loi succese ale metaluruistilor chinezi
In ultimul timp, muncitorii oţel pe zi, cu 323 tone mai mult
de la uzinele metalurgice din decît în luna februarie.
Anşan — principalul centru, al Laminoriştii luptă pentru mă
siderurgiei chineze — au depă rirea producţiei laminatelor de
şit producţia medie zilnică a calitate superioară. Colectivele
lunii februarie cu 750 tone la
R e tr a g e r e a A d en au er I l N O S C O M S -A DESCHIS fontă, cu 600 tone la oţel şi celor două uzine de produse la
1.225 tone la laminate de oţel. minate din Anşan şi-au depă
la B !3 0 8 l#j B <** lişiiislii annulai francez Acesta este rezultatul întrece şit sarcinile de plan în prima
rii lansate la fnceputul lunii jumătate a turul martie cu
dm v ia ţa p o litic a a c tiv ă - un e şe c MOSCOVA 9 (Agerpres). — Daniel Gelin, Mirelle Granelly, martie de 'nietalurgiştii din An 1.900 tone.
TASS anunţă : La 8 aprilie, la Françoise Fabian. şan, sub lozinca „producţie spo
üi polii Bonnul „Forum“ — unul din cele mai rită, calitate superioară, sorti Muncitorii de ta întreprinde
bune cinematografe din Mosco Vladimir Şurin directorul ge ment mai bogat", in vederea în rile miniere ale combinatului au
Deci a ra fiile Iui O llenhauer late“ a cursului politic al lui contradicţii acute au ieşit la va — s-a deschis Săptămâna neral al studioului cinematogra deplinirii sarcinii naţionale de obţinut succese remarcabile.
Adenauer, ziarul scrie că e posi iveală tocmai în timpul recentei filmului francez. Dimineaţa la fic „Mosfilm“, a deschis festivi obţinere în anul acesta a unei
FRANKFURT 9 (Agerpes). bil ca apropiata lui retragere discutări a problemei Berlinului „Forum“ a rulat într-o sală ar tatea şi a salutat pe oaspeţii producţii de oţel de 18.000.000 După exemplul muncitorilor
După cum relatează agenţia să uşureze reglementarea pro şi a problemei germane“. hiplină filmul „Mărie Octobre“ francezi şi în persoana lor pe tone. întrecerea furnaliştilor din Anşan, minerii de la minele
France Presse, în cadrul unui blemelor litigioase în relaţiile cu Danielle Darrieux, regizat toţi cineaştii din Franţa. combinatului a făcut să crească uzinei• metalurgice din Maanş-
discurs ţinut la întoarcerea sa dintre Est şi Vest. „Căutările „Este neîndoios, scrie în con de Julien Duvivier . factorul de utilizare a volumu cian ( provincia Anhuei), şi-au
de la Copenhaga, Ollenhauer, disperate pentru a găsi o ieşire tinuare ziarul, că Adenauer nu Regizorul Jacques Becker a îndeplinit planul trimestrial, ex
preşedintele partidului social-de din impasul primejdios creat în a putut să împiedice pe prietenii Seara a avut loc inaugurarea declarat între, altele : Am dori lui furnalelor în medie cu 6,8
mocrat din Germania occidenta relaţiile între Est şi Vest, scrie lui din cadrul partidului să a- festivă a săptămînii. In sala să vedem pe ecranele franceze tragind aproximativ 920.000 to
lă, a declarat că „retragerea în continuare ziarul, întîmpinau jungă la concluzia că politica sa cinematografului se aflau depu cît mai multe filme sovietice, pe la sută faţă de luna februarie. ne de minereu de fier. Ei s-au
Ijji Adenauer.de pe planul 'poli permanent împotrivirea lui Ade a du?, partidul într-un impas“. care le-am vizionat întotdeauna angajat să extragă anul acesta
ticii active poate fi considerai nauer. Acum au apărut simpto- La oţelăria nr. 2, se elaborează aproape de două ori mai mult
ca unul din cele mai importante me care arată că colegii lui Ade Ziarul „Avânţi“ subliniază că minereu de fier decît în anul
evenimente... nauer din cadrul partidului său hotărîrea subită a lui Adenauer in medie peste 5.000 tone de 1958.
l-au silit să plece sperînd să mo este un indiciu că acesta „este
„Cred, a declarat Ollenhauer, difice caracterul poziţiei Germa izolat din punct de vedere poli- taţi, oameni de cultură din Mos cu mult interes. Mai multe bunuri de larg consum
că după retragerea sa din func niei occidentale. Evident, hotă- litic în propriul său partid. Re cova, reprezentanţi ai organi In timpul Săptămînii filmu în R.
ţia de cancelar problemele poli rîrea sa de a candida la postul tragerea lui Adenauer, menţio zaţiilor sociale. A fost de faţă
ticii vest-germane vor fi tratate de preşedinte, care nu oferă pu nează ziarul, confirmă că situa ambasadorul Franţei în U.R.S.S., lui francez pe ecranele din Mos In 1956 nivelul antebelic al sumul mediu din ţările occiden
într-un mod mai liberal si mai tere politică, a fost luată în ur ţia internaţională evoluează în Maurice Dejean, membri ai cor cova vor rula 14 filme, din care producţiei industriale a R. Ce tale. In 1956 consumul mediu
flexibil“. ma unor presiuni puternice. direcţia slăbirii încordării“. pului diplomatic. Asistenţa a 7 artistice. La clubul cineaştilor hoslovace a fosl depăşit cu 143 de ţesături textile pe cap de lo
„New York Post“ arată că „po aplaudat îndelung pe oaspeţii la sută. In anul 1955 din veni cuitor a fost în Cehoslovacia de
Vorbind despre cauzele care litica impasului“, dusă de Ade Ziarul „Gi'orno" scrie că Ade francezi, printre care şi regizo din Moscova, vor avea loc cî- tul naţional, 74 la sulă revenea 9,1 kg. adică cu 0,7 kg. mai
au dus la abandonarea postului nauer a provocat o serioasă ne nauer a fost nevoit să se retra rul Jacques Becker, actorii Pier- teva serate închinate cinemato
de cancelar şi Ia consimţămîntul mulţumire atît în Germania oc gă din funcţia de cancelar ca re Brasseur, Bernard Blier,
de a fi numit candidat la pos cidentală cît şi în alte ţări occi urmare a „politicii sale consec grafiei franceze, la care au fost
tul de preşedinte al R.F. Ger dentale. vente rigide“. Pascale Rudret, Pascale Petit,
mane, Ollenhauer a spus că invitaţi regizorii şi actorii sosiţi
ele „trebuie căutate în constata k Mandaîu! actualului din Fraqta.
rea că politica sa externă a a-
juns la un eşec“. ROMA 9 (Agerpres). — Ves preşed inte a5 R.F.G. consumului populaţiei. In anul , mult decît în ţările occidentale
tea apropiatei retrageri a lui
C om entariile presei Adenauer din funcţia de cance e x p iră la 12 se p te m b rie Artişti so v ie tic i în turneu 1948 în economia naţională erau şi de două ori mai mult decît
lar al R. F. G., este privită de Sta te le Unite ocupate aproximativ 5.600.000 consumul mediu mondial.
am ericane şi italiene toate ziarele italiene ca o dova BONN 9 (Agerpres). — Du de persoane, în 1957 — peste In 1958, datorită creşterii nu
dă a crizei prin care trece poli pă cum anunţă agenţia France
NEW YORK 9 (Agerpres). tica lui agresivă. Această hotă- Presse, la 8 aprilie, în cadrul NEW YORK 9 (Agerpres). tiştilor Teatrului Mare în S.U.A. 6.300.000, adică cu 12 la sulă mărului persoanelor ocupate in
Ziarul „New York Post“ comen rîre, scrie ziarul ,,„Unita“, arun reuniunii grupurilor parlamenta
tează în articolul redacţional că lumina asupra crizei adînci re ale Bundestagului vest-ger- - TASS anunţă : La 8 aprilie este excepţional de mare. Zia- mai mult. economia naţională şi venituri
ştirea cu privire la apropiata re man, care s-a desfăşurat sub
tragere a lui Adenauer din func preşedinţia lui Eugen Gersten- a sosit la New York primul rele şi revistele au consacrat so Din 1949 volumul comerţului lor oamenilor muncii, a conti
maier, s-a hotărît că actualul grup al colectivului Teatrului sirii renumitului colectiv sovie
Mare Academic de Stat al tic în S.U.A. numeroase artico cu amănuntul, a crescut con nuat să crească şi nivelul de trai
U.R.S.S. Printre cei sosiţi se le în care se face un istoric al
află G. S. Ulanova, I. F. Faier, teatrului, se prezintă repertoriul tinuu. In 1949 populaţia a cum-. al. populaţiei. In 1958 s-au a-
G. N. Rojdestvenski. Turneul ar lui şi diferiţi interpreţi. Viitoa
tiştilor de balet ai Teatrului rele spectacole ale trupei Tea părat mărfuri in sumă de 52.526 cordat ajutoare familiale în su
Mare la New York începe la 16 trului Mare sînt apreciate de
aprilie la Metropolitan Opera şi critici ca unul din cele mai milioane coroane, in 1957 — de ma de, 3,3 miliarde coroane, a-
va dura pînă la 9 mai. mari evenimente din viaţa cul
turală a New York-ului. 89.035 milioane. clică cu 0,1 miliarde coroane
Interesul fată de turneul ar-
Consumul mediu de ţesături mai mult decît in 1957. Anul
textile pe cap de locuitor in Ce trecut, populaţia a depus pe li
hoslovacia depăşeşte aţii con bretele de economii 12,9 miliar
ţia de cancelar al R.F.G. a întregii politici federale „de preşedinte al R. F. Germane, sumul mediu mondial cit si con de coroane.
Subliniind „lipsa de elastici- pe poziţii de forţă“, ale cărei Fhcodor Heuss, îşi va înceta as:
funcţia de preşedinte la Îl sep-, Bevan: Siiaraarsa R.F.8. încurajează
tembrie 1959.
Dezvoltarea Industriei zahărului In cursul perioadei care rămâ renaşterea forţelor fasciste
ne vacantă (e vorba de perioa
m ama da între 12 septembrie şi 15 LONDRA 9 (Agerpres). — cial-democrat din Copenhaga,
septembrie — N. R.) funcţiile 3 După cum anunţă, coresponden cunoscutul lider al partidului la
KIEV (Agerpres). — TASS 1958, la 5.300.000 tone în 1965. prezidenţiale vor fi exercitate de tul din Copenhaga al agenţiei burist englez, A. Bevan, a ce
a n u n ţă : La 7 aprilie şi-a în In aceşti 7 ani vor fi date în către preşedintele Consiliului fe Reuter, luînd cuvîntul la adu rut ca într-un viitor apropiat
cheiat lucrările la Kiev confe exploatare 22 de fabrici noi de deral (Adunarea laenderelor).
rinţa convocată de partidul co zahăr cu o capacitate de prelu narea membrilor partidului so- să se ţină tratative pentru a se
asigura un control asupra ar
munist şi guvernul R.S.S. U- crare de 645.000 chintale materii
mei atomice.
craînene pentru discutarea pro prime în 24 de ore. La Bagdad Părerile critice exprimate de
Bevan în legătură cu intensifi
blemelor dezvoltării- continue /a Noile capacităţi de producţie snasanKrxr —x cwn carea înarmării Germaniei occi
dentale, ceea ce, după cum a
industriei zahărului din Ucrai care vor fi date în exploatare S-a constituit Asociaţia de prietenie spus el, încurajează renaşterea'
forţelor fasciste în Republica
na — una din cele mai mari anul acesta la fabricile ucrai Federală Germană, au fost fur
tunos aplaudate.
regiuni cultivatoare de sfeclă nene, vor permite să se prelu irakiano-chineză
Bevan a ad ău g at: „Nu putem
de zahăr din lume. creze suplimentar 168.000 chin considera că înarmarea Germa
niei occidentale îmbunătăţeşte
In R.S.S. Ucraineană, ale că tale de sfeclă în 24 de ore. Fa- BAGDAD 9 (Agerpres). — ai corpului diplomatic, membrii perspectivele păcii.
China Nouă a n u n ţă: La Casa delegaţiei oamenilor de cultură
rei suprafeţe însămânţate cu sfe ,brica „Stalin“, de pildă, care poporului din Bagdad a avut din R. P. Chineză aflaţi în Irak, Nu credem că este de dorit o
ioc ceremonia constituirii aso ziarişti irakieni şi străini. sporire a influenţei elementelor
clă de zahăr (în 1958 au fost se reconstruieşte în regiunea e- ciaţiei de prietenie irakiano-chi- fasciste în Germania occidentală
neză. Preşedintele Asociaţiei este In cuvîntările lor, preşedin
cultivate 1.320.000 ha.), sînt conomică Hnrkov, va deveni cea Abbud Zalzala, inspector gene tele Asociaţiei şi ambasadorul pe calea transformării acestei
ral din Ministerul învăţământu R.P. Chineze în Irak au rele
incomparabil mai mari decît ale mai mare întreprindere produ lui. ţări în ţara cea mai înarmată
vat marea însemnătate a Aso
oricărei ţări capitaliste, supra cătoare de zahăr din Europa. La ceremonia constituirii Aso
ciaţiei, au fost de faţă cunoscuţi ciaţiei de prietenie dintre Chi
faţa cultivată cu această plan Ea va prelucra într-un sezon, oameni politici şi fruntaşi ai
na şi Irak pentru continua în
tă tehnică va îi extinsă în 1965 12.000.000 chintale sfeclă de
pînă la 1.660.000 ha., iar recol zahăr, ceea ce se va realiza prin tărire şi dezvoltare a relaţiilor
ta de sfeclă de zahăr va ajun automatizare şi mecanizare, fă
ge la 40 milioane de tone. Pro ră lărgirea suprafeţelor de
ducţia de zahăr va creşte în U-
eraina de la 3.700.000 tone în producţie ale fabricii. vieţii publice irakiene, membri de prietenie între cele două ţări. J — cu excepţia Statelor Uinte“.
ie a tă a to m ic „ L e n in rea comenzii în sala maşinilor
sînt prevăzute aparate telegra
N P R E A JM A U N ES C U R SE LU N G fice cu legătură sincronă ca
re funcţionează în curent al
Pe valurile Nevei se leagă de comandă sînt de serviciu Baza energetică a navei ato indică numărul mecanismelor ternativ. SE CONSTRUIEŞTE O BULGARIE SOCIALISTĂ...
nă uşor, legat de cala de fini maşinişti, electricieni, mecanici. mice poate să alimenteze cu e- şi încăperilor terminate. Zbîr-
saj a şarrtierului naval, un gi nergie electrică un oraş întreg. nîie încontinuu telefoanele: de Proiectanţii şi constructorii S ÎMBĂTA 11 APRILIE 1959
gant pe bordul căruia stă scris !n cele două săli ale maşini la sectoarele de producţie maiş navei s-au îngrijit să asigure
cu litere de aur numele ,,Le- lor de pe spărgătorul de ghea Cei care vor lucra pe spăr tri raportează despre îndeplini echipajului spărgătorului dc Spectacole cinematografice
nin“. Se aude zgomotul maca- ţă „Lenin" sînt instalate cele gătorul de gheaţă sînt perfect rea sarcinilor, primesc instruc gheaţă atomic condiţii de viaţă
ralelor-portal, care încarcă pe patru turbogeneratoare princi protejaţi împotriva radiaţiilor ţiuni. şi odihnă excepţionale. DEVA: Prima zi; PETROŞANI: ta ; TEIUŞ : Omul meu drag; PA
vas diferite utilaje. Undeva în pale de mare putere. Ele au nucleare. Intr-o încăpere spe S-au cunoscut cu toţii ; Viaţa nu iar ROŞENl: Pe Donul liniştit; ZLAT
interior, dincolo de bordaj, se fost încercate şi reglate şi în cial utilată' a fost centralizată * Un mare număr de ingineri, Au fost predate de pe acum tă ; ALBA 1ULIA: Viaţa nu iartă; NA : Comunistul; BARU MARE : Lu
aude buruitu! cadenţat al maşi prezent funcţionează în vede dirijarea întregii instalaţii e- cunoscători ai tehnicii celei mai toate încăperile administrative Urme pe zăpadă; ORAŞTIE: Drumul mini v erzi; LONEA: Luptătorul ş
nilor în funcţiune. rea verificării schemei electri nergetice. De aici operatorii vor moderne, muncesc în prezent şi dependinţele navei. Sînt pe spre stele; HAŢEG : Iţită ; BRAD clovnul; CALAN : Legea m ării; A
ce. Au fost de asemenea puse stabili regimul termic necesar pe navă în sirînsă colaborare sîîrşite lucrările de instalare a Rîndunica ; SEBEŞ : Surorile';! ILIA POLDU DE SU S: Idiotul.
Au loc încercările Ia dană ale în funcţiune electromotoarele al reactoarelor, iar un sistem cu muncitorii de o înaltă cali utilajului şi finisarea cabinelor Roma, oraş deschis; ŞIA4ERIA: Ri
mecanismelor. A. Sudavnîi con cu elice şi au fost reglate la complex îl va menţine auto ficare. Unele maşini, mecanis pentru membrii echipajului.
structorul spărgătorului de turaţii complete în condiţiile mat. Sisteme speciale de con me, aparatură, în special elec RADIO
gheaţă spune: mersului în gol. Electromonto- trol şi semnalizare vor permite tromotorul mijlociu cu elice de Policlinica spărgătorului de
rii pun la punct agregatele de dirijarea în condiţii de securi 19.800 CP au fost fabricate gheaţă dispune de o sală de PROGRAMUL I : 7,30 Cîntece ma şit de săptămînă, cîntec, joc şi voie
— Cantitatea uriaşă de căl comandă. tate deplină a instalaţiei de a- pentru prima oară în U.R.S.S., operaţii, de cabinete de fiziote rinăreşti ; 8,30 Muzică; 9,00 Valsurj b u n ă ; 23,00 Muzică de dans.
dură degajată în urma reacţiei bur.. specia! pentru spărgătorul de rapie, de un cabinet dentar şi pentru orchestră; 10,32 Muzică popu
în lanţ vă îi folosită în insta Încercările la dană se apro gheaţă „Lenin". cabinet de radiologie, precum lară romînească; 11,03 Muzică de es PROGRAMUL II: 14,07 Concert
laţia atomică pentru obţinerea pie de sfîrşit. S-a realizat foar Sistemul de protecţie biolo şi de o farmacie, un laborator, tradă; 12,00 Cîntece revoluţionare ro- de estradă; 14,40 Muzică populară
aburului. El va fi debitat în te m u lt: au fost controlate şi gică al instalaţiei energetice Conducerea navei, după cum o sală pentru bolnavii conta- m îneşti; 12,20 Album sportiv; 13,05 romînească; 16,15 Muzică din opere;
turbogeneratoarele care vor predate în bună, stare toate me nuctoare reprezintă o centură se ştie, se efectuează de Ia gioşi. Concertul prim ăverii; 15,10 Muzică 16,45 Tribuna radio; . 17,30 Cîntece
produce energia necesară pu canismele auxiliare ale turbine blindată sui-generis. puntea de comandă şi camera uşoară interpretată la pian; 16,15 revoluţionare; 18,35 Mici piese instru
ternicelor electromotoare cupla lor principale, instalaţiile auxi de hărţi. De curînd aici s-au Colosul polar are o viaţă Vorbeşte Moscova; 16,45 Jocuri popu mentale romîneşti; 19,00 Din cîntece-
te cu arborii navali... încercă liare turbo-generatoare, şi ge ...Intr-una din cele 900 de încheiat lucrările de montare a proprie clocotitoare şi intensă. lare romîneşti; 17,30 Roza vuituri le şi dansurile popoarelor; 19,30 Scrii
rile se desfăşoară cu succes. neratoarele Diesel, sistemele echipamentului electric şi radio lor ; 18,00 Cîntece de dor şi jocuri tori la microfon; 20,35 Muzică uşoa
complexe care dau viaţă navei, încăperi ale spărgătorului de care este pus treptat în func Aproape toţi membrii echipa populare romîneşti; 18,30 Muzică u- r ă ; 21,15 Vechi melodii populare ro
Să intrăm împreună cu me a fost amenajat depozitul de a- ţiune. Au fost instalate de ase jului au trecut prin şcoala prac şoară romînească: 19,52 Noapte bună, mîneşti ; 22,00 Muzică de dans.
canicul Boris Aleksandrovici !imente. gheaţă este amenajată cabina menea ecranele aparatelor ra tică a navigaţiei în Arctica, copii; 20,05 Cronica evenimentelor in
Nemcionok în sala maşinilor ştiu să învingă greutăţile ane ternaţionale; 20,15 Muzică uşoară BULETINE DE ŞTIRI; 5,00 : 6,00;
principale — o sală mare, lu Spărgătorul de gheaţă este dispecerilor — un adevărat stat dar. compuse giroscopice, son voioaselor expediţii polare. Ei sovietică; 20,30 Cine ştie cîştigă ; 7,00: 11.00; 13.00: 15.00; 17.00; 19.00;
minoasă, curată. Aici sînt mon înzestrat cu numeroase meca învaţă să manipuleze noile me 21,00 Muzică de dans; 22,30 La sfîr 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1) :
tate o sumederâc dc mecanis nisme electrice. Numai electro major al construcţiei. Aici se de acustice, aparate automate canisme, să recepţioneze turbi 14,00; 16.00; 18.00; 21,00; 23,00
me şî dispozitive. La pupitrele motoarele se numără cu sutele. nele, generatoarele, instalaţiile (programul !l).
pot vedea grafice care ilustrea de direcţie.... Pentru transmite auxiliare şi sistemele complexe
dc telecomandă.
• ză Vdes' .fă.ş•uJrarea lucrărilor, de
montaj şi finisaj, tabele care Nu e departe ziua cînd spăr
gătoru! de gheaţă atomic „Le
nin" va ridica ancora şi se va
îndrepta spre nord.
N .y V i/S .*- V ,/V v T '
Redacţia şi administraţia ziarului sli 6 Martie nr. 9, lelelon: 188: 189; 75. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Roligrafică „I Mai” — Deva