Page 37 - 1959-04

I H uncdoara-D cva ^ PROLETARI DIN TO AT F. ŢĂRILE. UNIŢ1-V A 1
P A N A t COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI
Anul X! Nr. 1339 Sîmbătă 11 aprilie 1959
M m lucrărilor din campania deprimi»,
REALIZĂRI DE SEAMA IN ÎNTRECERE Raid-anchetă sarcină de mare răspundere
/“' y 1y *r Infr-o singură si
FRUNTAŞI 356 fone m inereu
[AI ATELIERELOR\ peste plan
É C.F.R. SIMERIA \•j In ziua de 8 aprilie a.c., la
i întrecerea ce se desfăşoară in 3 exploatarea minieră Ghelar a a-
Jtj cinstea zilei de l Mai a cuprins ) v u t |qc un însufleţit schimb de
[ şi colectivul secţiei vagoane a Ate- 1 onoare care s-a soldat cu fru-
C lierelor C.F.R. Simeria. Prin rezul• 3 pe baza îmbunătăţirii calităţii pro­
3 moaşe realizări. In ziua schim-
cL tale deosebite, in această întrecere
^ bului de onoare minerii de la
l se evidenţiază : 3 Ghelar au extras 356 tone mine-
l ^ reu peste plan. Cele mai fru-
L rioada amintită sarcinile de plan
L 3 moaşe rezultate au fost obţinute
t ^ de minerii care lucrează la ori-
t retului, ale cărei schimburi sînt
t 3 zontul IV. care au dat peste plan
L ]j cantitatea de 72 tone minereu.
t ii» 3 Rezultate bune a obţinut şi co-
t l§É!p
1 lectivul de muncă de la orizontul
3 V, dînd peste prevederile planu-
3 lui zilei respective 44 tone mine-
reu.
cC ) Planul de producţie pe prime-
t ^ le 9 zile ale acestei luni, la ex-
U ţiindu-se in mod deosebit acarii
i ploatarea minieră Ghelar, a fost
[ piegatul de mişcare Critea A-
t. •j îndeplinit în proporţie de 104,12
EMIL IVONICI 3 la sută, ceea ce dă certitudine că
^ harnicii mineri sînt hotărîţl să
^ şef de partidă-lăcătuş. îşi de- ¦j întîmpine ziua de 1 Mai cu in­
l păşeşte norma in medie cu ii semnate realizări.
l 3—4 procente.
C ţionare la încărcare şi descăr­
] Cărbune pesfe plan
3 Minerii de la Ţebea au înche-
111111 3 iat planul trimestrial cu tr.umoa-
i:-şw m 3 se realizărî. Astfel, ei au depăşit
•j planul de producţie cu peste
) 1.600 tone de cărbune. De ase-
4 sîliil 3 menea, datorită îmbunătăţirii ca-
13 lităţii cărbunelui, aceşti harnici
mineri au obţinut economii la
1 preţul de cost în valoare de
1 32.000 lei, reprezentînd bonifi-
•j caţii pentru calitate.
3 In cinstea zilei de 1 Mai, mi-
3 nerii de la Ţebea, antrenaţi în
3 întrecerea socialistă, desfăşoară
CONSTANTIN LEPÎRDĂ ^ o rodnică activitate. Numai pe
1 timplar. Cu regularitate îşi j primele 0 zile din luna aceasta,
,L îndeplineşte norma în pro- 3 planul producţiei globale a fost
j porţie de 102— 103 la sută. 3 depăşit cu. 9,5 la sută, iar pro-
î îj ductivitatea muncii — în aceeaşi
perioadă —¦' a crescut cu 4,6 pro-
3 cente. Cele mai bune brigăzi
3 s-an dovedit a fi acelea conduse
3 de Roman Căsăleanu lui Urs şi
•] Nicolae Lăzăruţ, ambele din sec-
Ş 3 torul I, care şi-au depăşit în pe-
I3 - insămiiifării acestor plante pe regiune
3 să fie nesatisfăcătoare.
] Brigăzi fruntaşe
3 A trecut mai bine de un an
3 nistul Aurel Popa unul dintre
3 de zile de cînd la întreprinderea
3 712 construcţii din Livezeni s-a
3 introdus sistemul lucrului pe
^ bandă rulantă. Metoda aplicată
3 s-a constatat că este una din
, , , / , \ ... ţ cele mai avanta(oase deoarece
t;eeJ. uDLeepTuUnpeU,tTo.t Nin!teÎrr0els.u. Nl Tpe.nT- 13 acest sistem de lucru dă eosibi-
tru îmbunătăţirea calităţii 3 litatea muncitorilor să elimine
3 timpii morţi şi să muncească cu
mult mai organizat.
De la data cînd s-a aplicat a-
Citiţi în pag. IlI-a cest sistem de lucru, brigada
condusă de tov. Iosif Delvescu
de la tîmpjărie, se menţine me­
!Tinerelul Văii Jiului reu fruntaşă în producţie, depă-
şindurşi încontinuu plănuit lunar
tn luptă p e n tru cu 30 la sută. In luna martie-
a.c., echipa tov. Delvescu a rea­
sporirea produefiei lizat 2.500 m.p. economii de ma­
de cărbune teriale, iată de 2.100 cît a avut
prevăzut în plan. La îndeplini­
rea şi depăşirea planului, s-a e-
rssr:
Concursuri n„Drumeţii veseliii
Radiodifuziunea şi Televiziu­ Cîştigătorii concursului vor
nea Romînă, în colaborare cu primi numeroase premii, printre
secţia de învăiămînt şi cultură c are : o excursie în străinătate,
a Sfatului popular al oraşului bicicletă, aparat de radio, aparat
Deva organizează duminică 12 fotografic, echipament sportiv, o
aprilie, la orele 9,30, în sala ci­
nematografului „Filimon Sîrbu“ călătorie de agrement cu avio­
un concurs „Drumeţii veseli“ pe nul etc,.
tema „Reportajele din tară ale
Un concurs asemănător se va
lui Geo Bogza“. desfăşura astăzi, 11 aprilie, în
La concurs vor participa ele­ oraşul Brad.
vii claselor a Xl-a de la şcolile Profesor examinator al celor
medii „Decebal“ şi „Dr. Petru
Groza“ din Deva. două concursuri, este tov. I.
Mustaţă din Bucureşti.
Cu fiecare zi ce trece, ne apro­
piem tot mai mult de ziua de 1
Mai, Ziua internaţională a celor
ce muncesc. In cinstea acestei zile,
In toate sectoarele de activitate de
pe cuprinsul regiunii noastre se
munceşte cu mai mult avînt. Suc­
cesele obţinute de oamenii muncii
sînt tot mai valoroase. Planurile
de producţie sînt cu muli depăşite.
Pe baza economiilor de materiale,
duselor, se obţin importante econo­
mii la preţui de cost. Toate aceste
succese dovedesc cu prisosinţă pre­
ţuirea acordată de oamenii mun­
cii măreţei sărbători.
cu 34 la sută şi, respectiv, 22 la
sută. De asemenea, rezultate fru­
moase a obţinut şi brigada tine­
conduse de Teodor Gherman,
Florea Mihoc şi Nicolae A4ihoo.
Muncă spornică
la Bara Mare
Şi colectivul întreprinderii
„Ceramica“ din Baru Mare luptă
pentru a întîmpina ziua de 1
Mai cu succese cît mai frumoa­
se în muncă. Pentru a arăta
modul în care a muncit pînă a-
cum amintim că în primul tri­
mestru al anului, la această în­
treprindere s-au dat peste plan
produse în valoare de 96,000 lei,
productivitatea muncii a crescut
cu 15 la sută, rebutul a fost re­
dus cu 30 la sută. iar la consu­
murile specifice s-au înregistrai
însemnate reduceri.
In luna aprilie, în primele 9
zile, rezultatele obţinute pe linia
ducerii la bun sfîrşit ă sarcinilor
de plan, dovedesc că munca
continuă cu acelaşi entuziasm.
Astfel. în această perioadă, pla­
nul valoric al producţiei globale
a fost îndeplinit în proporţie de
107,7 la sută, al producţiei mar­
fă în proporţie de 107,7 la sută ;
productivitatea muncii de ase­
¦ nesatisfâcător şi în unele gospodării
videnţiat în mod deosebit comu­
cei mai harnici şi buni mese­
riaşi.
Frumoase rezultate a obţinut
şi brigada de tineret condusă de
utemistul loan Dobrescu. Aceas­
tă brigadă lucrează la finisarea
binalelor, unde produce lucrări
de bună calitate şi îşi depăşeşte
zilnic planul cu 10 la sută. Prin­
tre tinerii care s-au evidenţiat,
se numără utemiştii Nicolae Da-
finoiu, Traian Buzatu şi alţii.
SERGIU MARZAC
corespondent
In centrul muncitoresc Zlatna se construieşte mereu. Numai cu diva timp în urmă aici
s-au dat in folosinţă încă 4 blocuri muncitoreşti cu 16 apartamente.
IN FOTO: Vedere geneială a noilor blocuri de locuit din Zlatna.
4 pagini 20 bani
menea a crescut cu 5 procente,
iar la preţul de cost s-au obţinut
însem nate' economii.
Realizările
ceferiştilor
din Calau
Luptîrid cu entuziasmul care-i
caracterizează pentru îndeplini­
rea şi depăşirea sarcinilor de
plan în întîmpinarea zilei de
1 Mai, ceferiştii din Călan au
obţinut în tuna martie cele mai
frumoase rezultate. Astfel, pla­
nul ta tone expediate a fost de­
păşit cu 13,3 la sută, la osii
încărcate cu 21,5 la sulă, sar­
cina statică a fost depăşită cu
1,5 la sută, iar timpul de sta­
ţionare la încărcare şi descăr­
care a fost redus cu 5,30 ore pe
vagon. Cit priveşte planul la
călători, expediaţi în luna tre­
cută, el a fost depăşit cu 10,7
ta sută,
La obţinerea acestor reali­
zări de seamă a contribuit în­
tregul colectiv al staţiei eviden-
Caro! Budiu şi loăn Vinga, im­
păvăloaie, precum şi şeful sta­
ţiei Mihai, Letnac.
Pentru luna aprilie, colectivul
staţiei, şi-a luat angajamentul
să depăşească pianul la tone
expediate cu. 10 la sută, să re­
ducă mai mult timpul de sta­
care, să menţină pe mai de­
parte siguranţa circulaţiei.
ELENA ŞINCA
corespondentă
O seefie nouă
la U.R.U.M. Pefroşani Ritmul de efectuare a! arăturilor este
Pînă anul trecut, la O.R.U.M. Pe­
troşani nu exista decît un atelier mic
de metrologie cu un număr restrîns
de muncitori şi un maistru. Anul a-
cesta, atelierul de metrologie a luat
o dezvoltare mare, iransformîndu se
în secţie.
In această secţie se repară şi se
verifică toate aparatele de măsură,
mecanice şi electrice, folosite în mi­
nele şi atelierele din Valea Jiului.
In noua secţie de metrologie pot ti
reparate şi controlate anual un nu­
măr de peste 15.000 de aparate de
măsură cum s în t: anemometre, debit-
metre, ampermetre, voltmetre şi al­
tele.
Printre muncitorii fruntaşi ai aces­
tei secţii se numără Petru Bot, Carol
Rredan, Alexandru Kibedi, Gheorghe
Toderaş şi alţii.
R. BALŞAN
corespondent
'I
Colectiviştii din llItÉ ilS l
G.A.C. „30 Decem­
brie" Şeuteşti efec­
tuează o mare par­
te a lucrărilor din
campania agricolă
de primăvară prin
folosirea atelajelor
proprii.
In clişeu: colec­
tivişti din brigada
a Il-a de citnp de
la gospodăria co­
lectivă din Şeuleş-
ti, la însăminţarea
sfeclei de zahăr.
L Oamenii muncii (le pe ogoare depun tn aceste zile o toate forţele la executarea lucrărilor din epoca a 11-a.
) activitate susţinută pentru grăbirea Lucrărilor agricole
> din campania de primăvară. Multe gospodării ¦agricole
ş de stat, gospodării agricole colective, întovărăşiri şi fă-
, răni muncitori individuali au ierminat încă de acum
>cileva zile Insăminţările din . epoca l-a şi au trecut cu constatările !acute:
l
Cfn«l manca c bine organizata
In mai multe comune şi raioane din 10 aprilie a.c., au şi semănat peste
regiunea noastră, unde organele de 30 la sută din suprafaţa planificată a
partid şi de stat au îndrumat cu simţ se însămînţa 'cu porumb. Asemănător
de răspundere şi au sprijinit campa­ se prezintă lucrurile' şi în gospodăriile
nia agricolă de primăvară, arăturile şi colective din Simeria Veche, raionul'
insăminţările sînt înaintate. Sînt cu­
noscute rezultatele bune obţinute de
către lucrătorii şi mecanizatorii din
G.A.S. Sîntămărie Orlea, raionul Ha­
ţeg, G.A.S. Călan, raionul Hunedoara,
G.A.S. Petreşti, raionul Sebeş şi altele
care au început semănatul porumbului.
De asemenea, colectiviştii din cele 20
gospodării colective ale raionului Sebeş,
cu un puternic sprijin din partea
S.M.T. Miercurea, au terminat cu două
săptămîni în urmă toate însămînţăriie
din epoca I.a. Ei au pregătit totodată
terenurile pentru semănatul porumbului
şi au grăpat semănăturile din toamnă.
Actim, colectiviştii din raionul Sebeş
au terminat şi plantarea celor 272 ha.
cu cartofi de toamnă şi au început se­
mănatul porumbului. Pină în ziua de
Qe ee in im eie lo c u ri a ră tu rile de prim ăvară
sînt răm ase în urm ă
Situaţia arăturilor pe regiune se pre­
zintă mult sub aşteptări. Mai sînt co-
milete executive ale sfaturilor populare
şi comitete comunale de partid care
privesc cu superficialitate problema a-
răiuriior.
In comunele Silvaş şi Demsuş, deşi
există planuri de măsuri, ele nu se ur­
măresc. De aceea, arăturile în aceste
două comune nu s-au efectuat dedt în
proporţie de i5-20 la sută.
Situaţia arăturilor se prezintă simi­
lar şi în alte comune din raioanele
Haţeg, Orăştie, Hunedoara, llia etc. In
raionul Haţeg de pildă, pînă la data
de 10 aprilie a.c. nu s-au efectuat a-
rături decît pe o suprafaţă de cca.
4.000 ha. din 12.000 ha. planificate.
colective, în special în acelea unde
nu sc folosesc din plin atelajele pro­
prii. Aşa de pildă, pînă în ziua de
9 aprilie a.c. la G.A.G. „Dr. Petru
Groza“ din Orăştie nu s-au arat decît
186 ha. pentru a fi însămînţate cu po­
rumb, din cele 400 ha. planificate. Timp
de 3 zile (7, 8 şi 9 ¦aprilie a.c.), la
G.A.C. Orăştie nu s-a arat nici un
hectar pontru porumb, pe motiv că
pămîntul a fost moale şi cele 8 trac.
toare ale S.M.T. n-au putut să lucreze.
Puteau însă lucra cele 167, atelaje pro­
prii care ar fi putut ara zilnic cca. 75
ha. Dar ele n-au fost folosite, t.a re­
pari !zarea tractoarelor nu s-a ţinut
seama de numărul mare al atelajelor
proprii ce posedă această gospodărie.
Nu la tel s-a procedat cu gospodăria
colectivă „Octombrie Roşu“ - Simeria,
unde numărul atelajelor proprii este
foarte mic. Aici s-au contractat 2 trac
toare dar de cca. o săptămîni func
ţionează numai unul, celuilalt fiindu-
stricată pompa de injecţie. Conducerea
S.M.T. Orăştie deşi cunoaşte această
x oooooooosooGGOOoex^oory. comitetelor executive ale sfaturilor cestea, poale oare fi justificat faptul
Pe lingă succesele înregistrate in acest domeniu, mai
persistă şi serioase deficienţe care fanează desfâşurareci. [
campaniei de primăvară. Pentru a scoate la iveală aceste
deficienţe, ziarul nostru a organizat un raid-ancheiă. la tă ,
Hunedoara, Pricaz, raionul Orăştie,
Mintia şi Şoimuş, raionul llia, Cistei,
raionul Alba etc.
Este îmbucurător faptul că majorita­
tea tractoriştilor din cele trei S.M.T.-
uri ale regiunii se străduiesc să ter­
mine cît mai grabnic arăturile şi în-
sătnîiiţărilc de primăvară. Pot fl e.
xemple tractoriştii Haralambie Croi-
loru din -brigada a VII l-a, Andrei Pi­
per din brigada a Iii-a, Aron Şerban şi
Dumitru Cucu din brigada a IX-a a
S.M.T. Orăştie care şi-au depăşit pla-
nut pe întreaga campanie de primă,
vară cu cîte 2-10 Ia sută. Prin rezul-
latele lor ei au contribuit ta depăşirea
planului pe luna martie pe staţiune cu
peste 1.430 hantri.
situaţie, continuă să poarte discuţii
telefonice interminabile cu Centrul me­
canic Sibiu şi să-: trimită adrese peste
adrese, cum că ar fi de datoria ?ces­
tuia să repare injectorul. Centrul me­
canic refuză să-l repare pe motiv că
şeful brigăzii de tractoare, Ioan Chir.
top, a demontat injectorul. Şi, cearta
continuă (cu toate că injectorul se
poate repara în atelierele S.M.T. Orăş­
tie) iar în acest timp la G.A.G. Si­
meria efectuarea arăturilor întîrzie.
Pînă în 10 aprilie a.c., aici nu s-a arat
decît 25-30 la sută din suprafaţa pla­
nificată a se însămînţa cu porumb.
Semănatul sfeclei de zahăr
şi florii-soarelui
trebuie grabnic terminat
Semănatul sfeclei de zahăr şi a fio-
rii-soarelui trebuia Ierminat odată cu
insăminţările din epoca t-a. In unele
raioane şi comune ale regiunii noa­
stre, acest lucru însă nu s-a făcut.
Aceasta a dus la faptul ca situaţia
In raionul Haţeg, de exemplu, pe
situaţia statistică de acum citeva zile
de la secţia agricolă raională se a-
rată că nu există nici un hectar în-
săminţal ou sfeclă de zahăr şi floa-
rea-soarelui, deşi, practic, realitatea
e alta. Ce dovedeşte acest lucru ? Răs­
punsul e unul •singur: aparatul agri­
col al sfatului popular raional, cu toa­
te că este zilnic pe teren, nu cunoaş­
te adevărata stare de lucruri, nu şi-a
orientat întreaga activitate. spre re­
zolvarea celor mai urgente probleme
ale campaniei de primăvară. Se poate
spune că şi unele comitete executive
ale sfaturilor populare comunale au
neglijat această problemă. Este cazul
populare din comunele Silvaş şi Dem­ că şi din’ cele 198 hectare contractate
suş, care cu toate că au un plan de mai există neînsăinînţate 32 hectare?
Con ci uzii -'n n r'rv
L Raidul întreprins a arătat că
^ acolo unde organele de partid, sfa-
C turile populare s-au ocupat cu simţ
l de răspundere de problemele ridi-
L cate de campania agricolă de pri-
î1 măvară au fost obţinute succese
^ însemnate. Gospodăriile agricole de
[ stat din Petreşti şi Sîntămărie Or-
lea, gospodăriile agricole colective
din -Daia, Pricaz, Simeria Veche şi
altele, au terminat în timpul op­
tim lucrările ce trebuiau executate
în epoca a I-a şi au trecut cu toa­
te forţele la executarea celor
din epoca a Il-a. Cu totul nesatis­
făcător se desfăşoară lucrările din
campania de. primăvară în alte co­
mune şi raioane ale' regiunii. In
aproape toate raioanele regiunii e-
Sfrînsul semmfei
în noile unităţi socialiste
poate fi accelerat
In noile unităţi agricole socialiste
au intrat în primăvara acestui an mulţi
ţărahil muncitori. Pentru asigurarea
desfăşurării cu succes a lucrărilor din
campania de primăvară în aceste uni­
tăţi, pe lîngă alte măsuri, trebuia să
fie strînsă sămînţa necesară în cel
mai scurt timp. Că acest lucru s-a
desfăşurat nesatisfăcător, ne-o dove­
desc situaţiile existente şi realitatea
de pe teren. In raionul Brad, mai e-
xistă de strîns o cantitate însemnată
de porumb şi peste jumătate din să-'
mînţa de cartofi, în raionul Haţeg a-
proape 25 la sută din sămînţa de po­
rumb şi cartofi, în raionu! Hunedoara
.un sfert din sămînţa de , cartofi etc.
O situaţie cu totul inadmisibilă este
cea de la G.A.C. „Dr. Petru Groza"
din Orăştie. Aici, din cele 50 da hec­
tare planificate, să fie însămînţate cu
cartofi n-au fost însămînţate decît 8
hectare, cu toate că întreaga supra­
faţă a fost îngrăşată şi pregătită. Ca­
re este cauza acestei rămîneri în ur­
mă ? Colectiviştii de aici nu au dis­
pus de întreaga sămînţa necesară.
Pentru ca totuşi să poată,-, termina la
timp însămînţarea terenului planificat,
ei au strîns banii necesari pentru a fi
cumpăraţi cartofii din alte regiuni sau
prin Uniunea raională a cooperative­
lor. Socoteala ce şi-au făcut-o colec­
tiviştii nu s-a potrivit însă cu cea a
sfatului popular orăşenesc (preşedinte
Remus Botinanţ), şi a uniunii raio-
tiaie. Atît sfatul popular, cît şi uniu­
nea raională, le-au promis sprijin.
Cum a fost acordat acest sprijin îl
arată faptul că colectiviştii din Orăş­
tie nu dispun nici pînă în prezent
de sămînţa necesară.
măsuri în această privinţă, nud ur­
măresc, nu i-au măsurile adecvate
pentru ca insăminţarea sfeclei de za­
hăr şi a florii-soarelui să se desfă­
şoare cu ioale forţele existente.
O situaţie asemănătoare există şi
in alte raioane ale regiunii. In ra­
ionul Orăştie, de exemplu, planul de
însăminţare al sfeclei de zahăr °stc
de 350 hectare. Din această suprafaţă
au fost insămkiţate doar 150 hectare.
Cum s-a ajuns la această situaţie?
Organele agricole ale sfatului popu­
lar raional motivează că- din întrea­
ga suprafaţă planificată nu a fost
contractată de delegatul fabricii de
zahăr Bod, decît producţia de sfeclă
de pe 198 hectare şi astfel nu se
poate respecta planul iniţial. Adevărul
insă iese la iveală chiar la o sumară
analiză a acestei situaţii. Este cert că
între delegatul amintii şi organele
agricole raionale nu a existat o co­
laborare strînsă, fiecare a muncit in
această problemă paralel. Cu toate a-
xistă o nejustificată rămînere în
urmă a arăturilor de primăvară, a
însămînţării sfeolei de zahăr şi flo­
rii-soarelui, a strîngerii seminţei
necesare însămînţărilor în noile
unităţi socialiste.
Pentru remedierea acestei situa­
ţii, ţinînd seama de faptul că tim­
pul este înaintat, organele şi orga­
nizaţiile de partid, sfaturile popu­
lare şi întregul aparat agricol tre­
buie să facă o analiză temeinică a
mersului lucrărilor din campania
de primăvară, să mobilizeze toate
forţele pentru ca în cel mai scurt
timp deficienţele semnalate să fie
remediate în aşa fel ca lucrările
din campania de primăvară să se
desfăşoare ritmic şi la timp.