Page 38 - 1959-04

PdQ. 2
TRIBUNA AGITATORULUI
Oţeî tot mai m ult
şi la un preţ de cost scăzut
întrecerea socialistă pornită între
colectivele Combinatului siderurgic Hu­
nedoara şi Combinatului metalurgic Re­
şiţa a produs în rîndul oţelarilor din
secţia nr. I un puternic ecou. In a-
ceastă secţie toţi muncitorii ştiu de
această întrecere şi lucrul acesta este
deosebit de important. Îndeplinirea an­
gajamentelor în întrecere trebuie să
fie un rezultat al eforturilor depuse de
toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii. şi conducerii administrative a secţiei
Cunoaşterea de către fiecare muncitor
a obiectivelor întrecerii a fost şi este
de fapt, unul din obiectivele importan­
te ale muncii politice desfăşurată de
organizaţia de bază, de agitatori.
îndrumaţi de către organizaţia de
bază, agitatorii se străduiesc să men­
ţină mereu vie în atenţia colectivului
înlrecerea cu reşiţenii. Dar pentru ca
acest lucru să fie posibil, biroul orga­
nizaţiei de bază a avut grijă ca agi­
tatorii să fie recrutaţi din toate locu­
rile de muncă. S-a ţinut seama şi de
faptul că la locurile de muncă hotă-
ritoare pentru soarta producţiei, tre­
buie să existe un număr mai mare de
comunişti şi agitatori.
După ce a asigurat o cuprindere
raţională a tuturor locurilor de mun­
că. biroul organizaţiei de bază a tre­
cut la instruirea agitatorilorasupra
principalelor probleme pe care să le
susţină în muncapolitică ce o des­
făşoară. Instruirea agitatorilor se face
în fiecare lună.
O dovadă a atenţiei cu care biroul
organizaţiei de bază se ocupă de mun­
ca agitatorilor este şi faptul că perio­
dic, în faţa acestora se ţin referate
tehnice care au menirea să-i înarmeze
cu cunoaşterea întregului proces teh­
nologic de elaborare a şarjelor de oţel.
Ultimul referat a fost ţinut de tov.
ing. Mihai Grigore — şef adjunct al
secţiei.
Această preocupare este o expresie
vie a unei înţelegeri juste a rolului
agitatorilor. Tov. Eugen Damianoiu —
membru al biroului organizaţiei de bază
— spune în legătură cu rolul agita­
torilor :
— Rodul muncii lor se face mai
mult simţit atunci cînd, combătînd a-
numife lipsuri ce se manifestă în sec­
ţie, ei arată şi cauzele lor, de unde
provin ele. Pentru aceasta ei- trebuie
să cunoască bine întregul proces de
elaborare a oţelului.
De asemenea, de cîfe ori se pune
în discuţia adunării generale o proble­
mă importantă legată de procesul de
producţie, biroul invită la adunare şi
pe agitatori şi le cere părerea asupra
modului de rezolvare a problemelor
puse în discuţie.
Datorită conducerii concrete a acti­
vităţii agitatorilor, aceştia desfăşoară
de multă vreme o vie muncă de agi­
taţie, îmbinînd munca de agitaţie de
la om la om cu cea vizuală.
Un exemplu grăitor în această di­
recţie îl constituie agitatorul Pavel
Berta, prim-topitor de rezervă. In sec­
ţie există un panou care. sub formă de
întrebare, arată care cuptor nu-şi înde­
plineşte sarcinile de plan, sau nu rea­
lizează indicii de utilizare planificaţi.
La sfîrşitul lunii martie, panoul avea
următorul te x t:
„Ştiaţi că cuptorul nr. 5 este codaş
în întrecerea cu reşiţenii, realizînd cel
mai mic indice: 3,84 tone oţel pe m.p.
de vatră ?
Constatînd acest lucru, agitatorul
Berfa şi-a îndreptai mai mult atenţia
spre felul în care se lucrează la cupto-
rgl nr. 5, ajutînd brigada din schimbul
prim-topitorului Dumitru Şerban să a-
corde mai multă atenţie încărcării cup­
torului şi lucrului pe şarje. De aceea
Cum arată. „Sfatul agronomului
la centrul de radioficare Deva
Abonaţii centrului de radio­ torilor pregătiţi să-şi ia anu­ articol din ziarul „Drumul so­
ficare din oraşul Deva au ne­ mite însemnări, să înveţe ceva cialismului", care nici nu era
plăcutul prilej ca uneori să din „Sfatul, agronomului" trans­ măcar „Sfatul agronomului",
asculte la „emisiunea locală" mis la emisiunea locală a cen­ ci un articol intitulat „Crite­
emisiuni slabe, nerealizate nici trului de radioficare Deva. în­ riile pe baza cărora se va des­
in ce priveşte conţinutul, nici ceputul a fost promiţător. S-au făşura întrecerea socialistă din­
in ce priveşte forma de pre­ făcut cîteva referiri la faptul tre gospodăriile colective".
zentare. Concret, ne vom te­ că gospodăriile colective din Credem că simpla grupare
feri in această însemnare la
aşa-zisul „Sfatul agronnmu-
lui", difuzat în emisiunea lo­
cală din ziua de 8 aprilie .
Cuprinderea in cadrul emi­
siu n ii locale a unei asemenea
probleme ca „Sfatul agrono­
mului" în această perioadă .—
cînd pe ogoare se depun efor­
turi sporite pentru folosirea nume de brigadier, colectivist, prin popularizarea rezultatelor
fiecărui minut bun de lucru, etc. care muu ceste cu. sînguin- bune obţinute, prin criticarea
cînd ţăranii muncitori au ne­ ţă pentru buna desfăşurare a codaşilor şi chiar prin „Sfaturi
voie de îndrumări şi sfaturi con­ lucrărilor agricole de primă­ ale agronomului".
crete — este, fără îndoială ari lu­ vară. Nici o referire măcar la Dar acestea trebuie să fie,
cru bun, salutar. Dar mare a stadiul însăniînţărilor. S-a tre­ in orice caz,... „Sfaturi ale a-
fosi însă dezamăgirea ascultă­ cut apoi brusc la citirea unui gronomului".
în prima săptămînă a lunii aprilie, la
cuptorul 5 a crescut în mod simţitor
indicele de utilizare. O preocupare a
agitatorilor din secţia O.S.M. nr. I
este aceea de a face cunoscut tuturor
muncitorilor rezultatele în muncă. Pînă
nu de mult lucrul acesta era greu de
făcut' pentru că normatorii nu veneau
să afişeze rezultatele. Agitatorii au
propus comitetului sindical de secţie
să ia măsuri în această direcţie. Acum,
normatorii afişează în fiecare diminea­
ţă rezultatele întrecerii între schimburi care agitatorilor le revine un rol im­
pe ziua anterioară. îndată după afi­
şarea cifrelor ce oglindesc măsura în
care a fost îndeplinit planul, agitatorii gitaţie scrisă. In secţie există panouri,
organizează scurte discuţii în faţa gra­
ficului. Acest lucru face ca întrecerea
să fie mereu vie în atenţia muncitori­
lor.
Munca politică desfăşurată de agita­
tori, alături de măsurile politice şi
lehnico-organizatorice luate de către or­
ganizaţia de bază şi conducerea admi­
nistrativă a secţiei, a adus o contri­
buţie importantă la îndeplinirea şi de­
păşirea sarcinilor de plan de către
O.S.M. 1 în primul trimestru al anu­
lui.
Colectivul acestei secţii a dat în a-
ceastă perioadă 8.241 tone oţel peste
plan.
O altă problemă spre care a fost
îndreptată munca politică desfăşurată
de agitatori este cea cu privire la re­
ducerea rebuturilor.
Trebuie arătat că faţă de anul tre­
cut, sarcinile oţelarilor în direcţia re­
ducerii rebuturilor au crescut. In acest
an rebuturile în oţelărie şi după la­
minare trebuie reduse cu c ca.024 la
sută. Oţelarii au apreciat că îndepli­
nirea acestei sarcini este pe deplin
posibilă. Principala rezervă care asi­
gură îndeplinirea acestui important in­
dice rezidă în capacitatea, priceperea
şi hofărîrea întregului colectiv al sec­
ţiei. Aceasta însă presupune punerea
în valoare a acestei nesecate rezerve,
sarcină ce revine organizaţiei de par­
tid, tuturor comuniştilor. Rezultatele
obţinute în primul trimestru arată că
în această direcţie trebuie să se mm
facă mult pentru înlăturarea deficien­
ţelor'ce mai există.' Nit este 'lipsit de
importanţă faptul că în perioada pri­
mului trimestru preţul de cost al tonei
de oţel a fost încărcat de rebut: în
ianuarie cu 28 lei, în februarie cu 45,60
lei, iar în martie cu 25,50 lei.
intr-o unitate fruntaşă
Mîncarea servită la o masă
curată pare întotdeauna mai
gustoasă. Acesl lucru a călăuzit
şi colectivul restaurantului „Mu­
reşul“ din oraşul Deva, al cărui
responsabil este tov. Carol Ot-
vos. Aici curăţenia şi buna de­
servire sînl permanent în atenţia
tuturor lucrătorilor. Nu întîmplă-
tor Ia orele de vîrf (prînz şi sea­
ra) restaurantul este plin de con­
sumatori.
Că este aşa, o spune şi faptul
că în luna martie colectivul a-
cestui restaurant şi-a depăşit
sarcinile planului de desfacere
cu 6 la sută. La obţinerea aces­
tor rezultate a contribuit şi fap­
tul că pentru atragerea consu­
matorilor în cadrul restaurantu­
lui „Mureşul“ s-au organizat în
luna martie două expoziţii de
artă culinară. Expoziţiile au fost
organizate în cadrul „Lunii pre­
¦Ioîl-
rază oraşului nostru au răs­
puns chemării la întrecerea
lansată de gospodăria colec­
tivă din Nădăştia Inferioară.
Nici o faptă concretă, nici un
DRUMUL SOCI ALISMULU> Nr. 1339
ImeSxrpr.-rrr^ndSBnzr-
:!JS __ ., B
A PA R A TU LU I^ Q
Peste 250 tineri la muncă voluntară Obiectivul aparatului a surprins cîteva aspecte din oraşul Deva. Ele
arată lucruri legate ae proasta gospodărire a oraşului.
Important este că organizaţia de Zilele trecute în comuna Ghe- luntară au participat directorul
partid a sezisat acest lucru şi este pe lar, raionul Hunedoara, peste întreprinderii miniere Ghelar, In curtea blocu­
cale să ia unele măsuri politice care 250 de tineri au muncit volun­ inginerul Vasile Florea, ' Ioan lui de pe strada
să mobilizeze colectivul de muncitori tar la amenajarea drumului ce Lăscuţoi şi alţi tovarăşi din ca­ V. I. Lenin nr. 6
la îndreptarea situaţiei. De asemenea, duce la clubul cel nou. Intr-o drul conducerii exploatării mi­ din Deva stau de
conducerea administrativă a secţiei va singură zi ei au săpat 50 metri niere care, prin exemplul lor, mai mult timp de­
asigura o asistenţă tehnică mai atentă cubi de pămînt, au spart 65 me­ au însufleţit pe tineri în muncă. pozitare gunoaie
pentru ca procentul de rebuturi să sca­ tri cubi de piatră, care a iost (vezi clişeul). I.G.O.
dă în mod simţitor. O con­ transportată şi amenajată pe La această acţiune s-au evi­
drum. Tinerii au prestat apro­ denţiat tovarăşii: Andronica Deva nu a bine­
diţie importantă însă a succe­ ximativ 900 ore de muncă vo­
sului în această bătălie o constituie în­ luntară. Alic, Gh. Rogojanu, Eugenia voit să le ridice
tărirea muncii politice de masă, în
De remarcat este faptul că Alic, Gh. Bejenaru, Eugenia nici pină acum, cu
portant. Ei trebuie să îmbine munca alături de tineri la munca vo­ toate insistenţele
de Ia om la om cu o largă şi vie a- Furdui şi alţii.
locatarilor. Poate
gazetă de perete, grafice care trebuie ARON FURCA
folosite mai intens. Gazeta de perete fi aceasta o notă
poate să scoată ediţii speciale pe tema La îndemnul deputaţilor bună în direcţia
bătăliei pentru reducerea rebuturilor. gospodăririi oraşu­
De asemenea panourile al căror text In satul Galaţi, raionul Ha­ Dreghici şi Mihai Vasion toţi lui ?
este dedicat tocmai acestei probleme, ţeg, la chemarea deputaţilor, ce­ cetăţenii din sat au lucrat cu
trebuie complectate cît mai operativ. tăţenii participă cu drag la în­ multă tragere de inimă pentru Lucrările edilitare
frumuseţarea satului lor. repararea tuturor podurilor stri­ pe străzile oraşu­
Un lucru rău este în secţia O.S.M. cate din sat. lui Deva in mare
1 că muncitorii nu cunosc decît la Recent, urmînd îndemnul de­ parte s-au terminat
sfîrşit de lună, sau în cel mai fericit putaţilor Eugen Ionici, Filimon MIRCEA DAJU de mult. Lipsa unei
caz, într-o consfătuire de producţie, ce preocupări a făcut
cantităţi de rebuturi au şarjele elabo­ Un început bun ca aceste străzi să
rate de ei, care şarje au mai mare capete un aspect
rebut. Lucrul acesta trebuie remediat. Acum cîteva zile, cu spriji­ loare de 1.150 lei, o garnitură
Conducerea secţiei trebuie să ia mă­ nul comitetului executiv al sfa­ de şah şi alte obiecte. urit, pline de pă-
suri să se afişeze -cel puţin acele şar­ tului popular comunal, căminul
je care au rebuturile cele mai mari, cultural din Iscroni, raionul Astfel, cele 143 de familii de mit, piatră, ele.
precum şi cele fără rebuturi, pentru ca Petroşani, a fost înzestrat c.u ţărani muncitori din satul Is­
oamenii, avînd proaspăt în memorie diferite obiecte şi materiale cul­ croni înscrise în întovărăşirea (vezi clişeul).
felul în care au lucrat pe şarjele cu turale în valoare de 2.000 lei. zootehnică „30 Decembrie“ vor
rebut mare, să poată lua măsuri de în­ Printre acestea se numără un putea să-şi petreacă timpul li­ Cu mai multă
dreptare a greşelilor. Aceasta ar avea aparat de radio „Balada“ în va­ ber în mod util, recreator. preocupare din par­
un efect deosebit de mobilizator. tea Sfatului popu­
R. BALSAN lar orăşenesc Deva,
In secţia O.S.M. 1 s-au elaborai şl prin mobilizarea
se elaborează şarje fără rebuturi, sau Acţiuni patriotice ale tinerilor la sate deputaţilor şi ce­
cu rebuturi sub procentul admis. In legă­
tură cu acest fapt, biroul organizaţiei de Cu cîteva zile în urmă brigă­ utemiştii Todor Lupu, Pascu tăţenilor s-ar pu­
bază, conducerea administrativă a sec­ zile utemiste de muncă patrio­ Topor şi alţii.
ţiei şi comitetul sindical de secţie tică din satele raionului Ilia tea face mai urnit.
trebuie să organizeze schimburi de ex­ au întreprins o serie de acţiuni De asemenea tinerii utemişti
perienţă cu scopul răspîndirii experi­ pentru înfrumuseţarea satelor. din satul Gialacuta au reparat ,* - <>:. r*.,
enţei înaintate. Astfel, vbrigada utemistă de drumul dintre sat şi pădure pe
muncă patriotică din satul Bă- o lungime de aproximativ 5 :|T pP j i l l l i ţ
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi răşti, compusă din 21 de tineri, km. Au participat la această
a construit un podeţ şi a re­ acţiune 12 tineri în mai multe T.R.C.L.II. Deva
Ingineri de la oţelărla veche a dovedit parat 2 km. de drum, efectuînd zile. Printre cei mai harnici pu­ a dovedit că este
170 ore de muncă voluntară. tem evidenţia pe tinerii loan in stare să facă
în nenumărate rîndurl că este capabil S-au evidenţiat în mod deosebit Bratoteanu şi Nicolae Rusu. lucruri frumoase.
Un lucru însă pare
să înfrîngă greutăţile şl lipsurile. Con­ GH. COCIOABA că nu caută să
dovedească: să fa­
dus de câlre organizaţia de bază, el Utemiştii în ajutorul colectiviştilor că in faţa clădirii
sediului un parc
va putea să folosească toate rezervele La chemarea comitetului co­ peste 8.000 pomi fructiferi — frumos. Acest lu­
cru îl confirmă de
de ic•'are : dispune ' pl'retn-It-r.ufV’I>>în'ldep..l..in1i1r--e.'a munal de partid şi a comite­ unde au ajutat la curăţitul cră­ altfel şi clişeu!
nostru.
sarcinilor în ceea ce priveşte continua tului U.T.M., elevii utemişti a- cilor uscate.
sporire a producţiei şi reducerea pre­ flaţi în vacanţa de primăvară, Utemiştii Rodica Strava, Ma-
ţului de cost al tonei de oţel. împreună cu membrii organiza­ rioara Balint, Irina Ţigu, Mar­ m , . .¦/- t
~
A. CERBU ţiei U.T.M. din Dobra, raionul gareta Criste, Georgeta Nichi- :‘K. v j
;
Ilia', aii' hotănt s ă v'a(juteT^oŞ|t)- foV, Minbddra Tămaş, Ioan Ne- i Ár V •
•vpV|->"
dăria agricolă colectivă" “în ’ 3i- ! clelcovici; Ma’ria Mirion, Silvia 1:11 11 A-
I -%
ferite acţiuni. Cu acest scop' un Nedelcovici şi Iacob Adam au
număr însemnat de tineri s-au depus multă străduinţă în aju­ -ll i l É ip
wy i -aiff- r /< •• v •<:$••. ' v .
adunat în livada gospodăriei a- torarea colectiviştilor.
gricole colective — care numără VICTOR C1SAR
DIN VIAŢA CULTURALA A REG
paratelor proprii“. Ele s-au sol­ ANIVERSARE „D-ALE CARNAVALULUI“
dat fără nici o pierdere.
Recent cenaclul literar „Minerul" roşeni. Petre Dragu, scriitor pentru P E SCENA ©MÂSTBEII
De asemenea, în cadrul res­ Petroşani, cel mai vechi cenaclu lite­ copii, Miron Dragu şi alţii.
taurantului tot în luna martie rar din regiunea Hunedoara, a împli­ In sala mare a Casei cum şi costumele pro­ tovarăşii Nae Cristes-
s-au organizat şi trei serate nit 10 ani de activitate. In prezent, cu perspective de dez­
dansante. voltare în domeniul prozei se remar­ raionale de cultură din curate pe plan local, cu, Gheorghe Huzain
La început a fost un simplu cerc al că V. Fiilesi şi Elena Stoican. V.
La buna reuşită a expoziţiilor unor elevi şi studenţi din localitate, Fiilesi a terminat de curînd nuvela Orăştie, la căminul cul­ au fost cele cerute de şi Felicja Suciu, care
cît şi la prepararea zilnică a u- cu o orientare puţin conturată. Abia „Clara“, inspirată din lupta partidului
nor meniuri bogate şi asortate din anul următor, acest cerc îşi în­ în ilegalitate, iar între lucrările mai tural din Geoaglu şi piesă. Poate că o a- au muncit la regizarea
îşi adur contribuţia Margareta cepe adevărata viaţă. încetul cu înce­ de seamă ale Elenei Stoican se numără
tul, numărul muncitorilor care-1 frec­ eseul „Lucian Georgiu— poet al mine­ la sanatoriul din Geoa- mintire sumară a artiş­ piesei, au avut în a-
Komeves. bucătar şef, Nicolae ventează se măreşte, primind denumi­ rilor“ . In proză se remarcă de asemenea
Drăghici. bucătar şi Suzana Do- rea de „Minerul“ . Activitatea sa se Artur Pascu, Flaviu Istrate, tehnicia­ giu, s-a prezentat co­ tilor oare şi-au trăit cu ceastă activitate un ghid
brei, ajutor bucătar. extinde asupra întregii regiuni mi­ nul miner I. V. Almăşan, muncitorii
niere, sub îndrumarea lui începînd să- Grigore Goanţâ, M. Lazur şi alţii. media lui 1. L. Gara- ' adevărat rolul, va înte­ clasic — lucrarea de
Cu multă conştiinciozitate de­ şi trăiască viaţa alte trei cercuri lite­
rare (dintre care unul în limba ma­ Mai bogat reprezentat în cenaclu giale „D-ate Carnava­ meia şi mai mult afir­ regie a actorului Sică
servesc consumatorii tov. Ioan ghiară). In ultimii ani cenaclul, prin este sectorul poeziei, viguros susţinut
Bunescu, Andrei Molnar, ospă­ membrii săi, sprijină în aceeaşi mă­ de către muncitorii subterani Grigore lului". Alegerea ca a- maţia că munca depusă Alexandreşcu. Tocmai
sură colectivele de creaţie ale brigăzi­ Blidăreanu, Gali Liviu şi Gheorghe
tari şi Ştefan Mitroi. barman. lor artistice de agitaţie de pe lîngă Negraru, de studenţii mineri R. Sele- tare ni s-a părut exem- şi eforturile repetiţiilor de aceea, ne permitem
In vederea sezonului de vară. cluburi, colţuri roşii şi căminele cultu­ jan, M'. Roman, T. Müller, Emil Be-
rale din Valea Jiului. Pentru activita­ loia, muncitorul constructor N. Gaiţă, plificativă, atît pentru au fost răsplătite. In observaţia că într-o mă­
încă de acum colectivul restau­ tea sa prodigioasă, în cadrul celui de Ioan Bureţea, I. Costin şi alţii.
al IV-lea concurs pe ţară al artiştilor curajul forţelor actori­ această ordine de idei, sură şi mai mare vor
rantului „Mureşul“ a început să amatori cenaclul a fost distins cu di­ Intre acţiunile incluse în planul de
amenajeze „Grădina de vară“. ploma de fruntaş pe regiune. De ase­ activitate al cenaclului, importante sînt ceşti ale Casei raionale se cere a fi încurajat trebui respectate acele
Aici pe lingă alte îmbunătăţiri menea. membrii Cenaclului au înscris unele manifestări publice în scopul
s-a- făcut şi iluminatul nou. o serie de alte succese pe plan regio­ răspîndirii artei şi culturii în masă şi de cultură din Orăştie, jocul tov. Vetuţa Cona- indicaţii, verificate în
nal şi republican, în cadrul a dife­ al educaţiei în spiritul patriotis­
rite concursuri literare, obţinînd pre­ mului socialist. Interesante sînt de a realiza piesa, cît chi, interpretă a rolu­ practica marilor noştri
mii şi menţiuni. In prezent numărul şezătorile literare, recenziile, întîi-
membrilor înscrişi în cenaclu trece de nirile cu cititorii îu cadrul cluburilor, şi pentru modalitatea lui „Miţa Baston“ , Vlad artişti. Comediile lui
80, doua treimi dintre ei fiind mun­ emisiunile speciale la staţiile de radio­
citori, iar marea majoritate utemişti, ficare etc. Astfel, cenaclul „Minerul“ de-a satisface publicul, Vaier, care a jucat în Caragiale cer prin con­
membri sau candidaţi de partid. din Petroşani îşi justifică existenţa în
Valea Jiului, contribuind pe măsura iubitor al adevărului rolul lui „Iordache" cal­ cepţia şi metoda lor
Intre tinerii scriitori, care au acti­ forţelor sale Ia culturalizarea celor
vat în acest cenaclu, se numără Dore! ce muncesc în această vestită .cetate exprimat sub forma fă la Girimea, Bubu- de creaţie o interpretare
Dorian, autor al volumului „N-au în­ a construirii socialismului,
florit încă merii", inspirat din viaţa umorului. Siler, în rolul arţăgo­ cumpănită, sobră şi rea­
muncitorilor de la termocentrala Pa- I. STRAUŢ
responsabil al cenaclului literar O privire de ansam­ sului „Crăcănel", sau listă. Facilitatea, im­
„Minerul" din Petroşani blu asupra felului în tov. Ioan Ciolna, inter­ provizaţiile, precum şi
care a fost realizată pretul realist al „Catin- excesul de comic duc
pe scenă această ultimă datului“ . Un joc adec­ la artificializare şi su-
comedie a marelui Ca­ vat au dovedit şi to­ perficialisrri. Din contră,
ragiale, prin interpre­ varăşii Piroş Zoltan elementul de natura!, în
tarea ei de către inimo­ (rolul lui Pampon), general, interpretarea
sul colectiv de amatori, Dumitru Rusu (ipistatul) poate mai vioaie a ro-'.
ne va arăta că publi­ şi Cornelia Căstăian lurilor Didinei şi Pam­
cul a apreciat calitatea. (în Didina Mazu) etc. pon va fi cu mult mai
interpretării şi că el a Ansamblul a realizat fructuoasă în spectaco­
fost prezent în mare nu­ multe scene de o reală lele viitoare. Subliniem
măr la toate cele 6 desfătare şi bună dispo­ faptul că recunoaşterea
speotacole date cu ă- ziţie. publică a iniţiativei şi
ceastă piesă (de 4 ori Totuşi, nu trebuie să muncii depuse trebuie
la Orăştie, odată la să constituie primul .im­
Geoagiu şi odată la sa­ se uite nici unele lip­
natoriul Geoagiu). In suri care s-au manifes­ bold pentru înlăturarea
general, jocul şi inter­ tat, vorba lui Caragiale
„pe ici pe colo prin păr­ acestor neajunsuri.
sub titlul „Sfatul agronomului"
a oricărui material care are o pretarea, decorurile, pre­ ţile esenţiale". Desigur prof. 1. ILIESCU
oarecare tangenţă cu proble­
mele agricole nu rezolvă cituşi Staţiune balneară de interes general. Aflată în raionul Asociaţia pentru legăturile
de puţin sarcinile importante Rm. Vîlcea la o altitudine de 460 m., oferă în tot cursul anului de prietenie cu U.R.S.S., co­
pe care le are centrul de ra­ tratament bolnavilor suferinzi de aîecfiurţi hepatice, digestive, re­ mitetul regional, face cunos­
dioficare din oraşul Deva de nale şi diabet. cut celor care participă la
a sprijini bunul mers al cam­ jocul „Trenul prieteniei de 1
paniei agricole de primăvară In timpul verii se mai tratează afecţiuni reumatice şi der­ Mai la Moscova", că trage­
matologice. rea la sorţi a taloanelor ciş-
tigătoare va avea loc în ziua
Oferă condiţiuni optime de cazare, încălzire centrală, masă de duminică 12 aprilie 1959,
dietetică, distracţii, club, cinematograf, excursii plăcute, sport. ,LOZURI LL"oPU C orele 11 in sala jeslivă a
pPs!eăiRetgeţâOşestiiNeesd’OcaegdScrePooşOvniisInnumrznUaâirf.ngtla-labalriageice.cginouăţorriipii.l/Seeitrr.teIgreoiunVtruier.olie- Şcolii medii „Decebal".
In perioada 1 octombrie — 1 mai tarifele de internare sînt
reduse.