Page 40 - 1959-04
P. 40
Pqg. 4 m am an so e iA iism ia i Nr. 1339
BBEBrnmEEBSSSB
Răspunsurile lui N. S. Hruşciov Un război lipsit de glorie Mi>ea apelor teritoriale
împotriva populafiei
Indoneziei de către nave militare engleze
la întrebările ziarului „Pravda“4 sud-vietnameze
HANOI 10 (Agerpres) — DJAKARTA 10 (Agerpres). doneziei, în dreptul Djakartei.
legatari ca discarsal loi 1. Eisenhower li Bettysburg După cum transmite agenţia — Sudisman, membru al comi Deputatul indonezian a decla
vietnameză de informaţii, potri siei parlamentare pentru pro rat că această violare a apelor
A40SC0VA 10 (Agerpres), — înţelege şi că pacea va putea fi tre state să se întărească încre vit ştirilor primite din Vietnamul blemele apărării a parlamentu teritoriale ale Indoneziei este
TASS anunţă: Ziarul „Pravda“ asigurată. Dar, după cum arată derea reciprocă şi să fie înlătu de sud, la sfîrşitu! lunii februa lui indonezian, a interpelat gu o provocare pusă la cale de
din 10 aprilie a publicat răspun faptele, acest lucru nu este pe rate suspiciunile — a spus N. S. rie a.c. unităţi ale armate sud- vernul în legătură cu violarea S.E.A.T.O. şi constituie o inter
surile lui N. S. Hruşciov la în placul tuturor. Se caută să se Hruşciov. După părerea noas vietnameze cu un efectiv de pes apelor teritoriale ale Indoneziei venţie împotriva Indoneziei.
trebările ce i-au lost puse de re pună la încercare nervii oame tră, calea spre acest ţel trece te 10.000 de oameni au început de către nave militare engleze. Opinia publică indoneziană
dacţia ziarului, în legătură cu nilor, să se încingă atmosfera. prin coexistenţa paşnică, şi re o vastă operaţie militară de „cu
discursul lui Dwight Eisenho Nu se poate să nu se recunoască zolvarea treptată a problemelor răţire” în regiunea Bien Koc, în Referindu-se la relatări ale ¦condamnă violarea apelor teri
wer, preşedintele S.U.A., rostit că şi preşedintele Eisenhower a- litigioase — cum ar fi problema apropiere de Saigon. La această agenţiilor de presă, Sudisman toriale ale Indoneziei văzînd în
la 4 aprilie la Gettysburg. duce o anumită contribuţie la Tratatului de pace cu Germania operaţiune iau parte trupe te a declarat că 14 nave militare această acţiune o expresie a in
aceasta. şi a situaţiei din Berlinul occi restre, paraşutişţi şi unităţi de engleze în drum spre regiunea tenţiei iniţiatorilor blocului a-
în acest discurs preşedintele dental, — prin realizarea unui artilerie şi aviaţie. Comanda unde se vor desfăşura manevre gresiv S.E.A.T.O. de a „extinde”
5.U.A. nu s-a referit numai la N. S. Hruşciov a subliniat că acord în problema dezarmării. mentul general a fost încredin le navale ale S.E.A.T.O., au pă sfera de activitate a pactului a-
politica guvernului S.U.A., ci şi în discursul său preşedintele Aceasta este singura cale sigură ţat unor consilieri militari ame truns în apele teritoriale ale In supra Indoneziei.
Ia cauzele actualei încordări in S.U.A. a reluat aproape toate care duce la lichidarea „războiu ricani. Operaţia este însoţită de
ternaţionale, prezentând cu acest tezele principale în legătură cu lui rece“. Excludem problemele jefuirea deşănţată a populaţiei, Depozite militare vest-germane
prilej lucrurile ca şi cum aceas Uniunea Sovietică pe care le-au situaţiei interne şi ale politicii de bombardamente aeriene asu / pe teritoriul Franţei
tă încordare nu ar fi rezultatul formulat nu o dată adepţii cei interne din sfera relaţiilor din pra satelor şi cătunelor: au fost
maj zeloşj ai politicii „de echili tre state. Alegerea modului de ucişi şi răniţi numeroşi locui PARIS 10 (Agerpres) — re, a spus purtătorul de cuvînt,
politicii externe a S.U.A. şi a bristică în pragul războiului“. viaţă al popoarelor este un drept Un purtător de cuvînt al coman vor fi încheiate în acelaşi scop
inalienabil al lor şi numai ex tori. damentului suprem al N.A.T.O. în viitorul apropiat de guvernul
aliaţilor lor din cadrul blocurilor Referindu-se Ia declaraţia pre perienţa va arăta care mod de de la Paris a confirmat joi şti R.F.G. şi cu guvernele Belgiei,
militare, ci rezultatul politicii al şedintelui Eisenhower despre o viaţă este mai bun. Organizarea acestei operaţi rea publicată de ziarul vest- Olandei, Norvegiei şi Danemar
pretinsă primjedie din partea german „Franckfurter Allgemei- cei.
tor ţări. Totodată, el n-a ezitat Uniunii Sovietice, N. S. Hruşciov După cum rezultă din discursul uni, arată agenţia, a fost deter ne Zeitung" care anunţă că gu Acordurile cu privire la am
a subliniat că statul sovietic nu de Ia Gettysburg, a spus N. S. vernul francez şi cel al R.F.G. au plasarea depozitelor militare ale
să aducă acuzaţii Uniunii Sovie a avut, nu are şi nici nu poate Hruşciov, guvernul S.U.A. se .si minată de neputinţa clicii -lui semnat un acord provizoriu pc Bundeswehrului pe teritoriile ce
avea vreo intenţie agresivă faţă tuează pe o altă poziţie. baza căruia se va permite for lorlalte ţări vest-europene mem
tice fără a-i păsa prea mult că de alte ţări. Ţelul politicii noas Ngo Dinh Diem, de a înăbuşi ţelor militare vest-germane să bre ale N.A.T.O.nu au fost încă
tre interne — ţe! unic şi prin Ocupîndu-se în continuare de deţină pe teritoriul francez de încheiate din cauza protestelor
aceste acuzaţii sînt în contradic cipal — constă în a făuri o via problema Berlinului, pe care mişcarea de protest a populaţiei pozite militare. Acorduri. simila- opiniei publice din aceste ţări.
ţă demnă de cele mai bune idea preşedintele S.U.A. a abordat-o
ţie cu faptele realităţii. luri ale oamenilor. Ţelul politicii în discursul său, N. S. Hruşciov din Vietnamul de sud, care s-a ¦ass-
noastre externe — ţel unic şi
Discursul de la Gettysburg nu intensificat şi mai mult după ce D eputaţi filipinezi c o n d a m n ă
putea să nu provoace mirare, a a devenit de notorietate publică amestecul S.U.A. în treburile interne
spus N. S. Hruşciov. Pretutin ştirea uciderii patrioţilor din la a!e fărâi
deni oamenii au aflat cu bucurie gărul de la Fu Loi de către
că statele au căzut de acord a- autorităţile sud-vietnameze.
supra convocării unei conferinţe Unităţile armatei sud-vietna
a miniştrilor Afacerilor Externe meze s-au lovit de rezistenţa ar
şi n unei conferinţe la nivel mată a populaţiei. In acest răz
înalt pentru rezolvarea proble permanent — este de a preîn a declarat că Uniunea Sovietică boi lipsit de glorie împotriva ^PEKIN 10 (Agerpres). — denţa ţării. Noi, a subliniat el,
melor internaţionale urgente. In tâmpina războiul, de a asigura nu intenţionează să smulgă de poporului au şi pierit zeci de sol După cum relatează agenţia avem tot dreptul să controlăm
urma acestui fapt toţi au simţit pacea şi securitatea pentru ţara la nimeni Berlinul occidental şi daţi şi ofiţeri ai armatei sud- China Nouă, ziarul „Manilla întregul nostru teritoriu. Filipi-
o anumită încălzire a climatului noastră şi pentru toate ţările. nu vrea decît ca acolo să dis vietnameze. Chronicle“ scrie că în cadrul nezii ştiu bine că mult trîmbi-
internaţional, a apărut speranţa Fiecare acţiune a statului sovie pară un focar primejdios de în unei şedinţe a Camerei repre ţatul „ajutor economic“ promis
că oamenii de stat se vor putea tic în domeniul politicii externe, cordare şi de eventuale conflic Industria textilă franceză zentanţilor a parlamentului fili- de Statele Unite nu numai că
te militare. Acum, este necesar, trece printr-o criză grea pinez deputatul Manuel Zosa a nu poate satisface, nevoile Fili
inclusiv cele întreprinse în ulti a spus N. S. Hruşciov, să se codamnat amestecul S.U.A. în pinelor, dar este legat de anu
dea dovadă de răbdare şi să nu PARIS 10 (Agerpres). — treburile interne ale FiNpinelor. mite condiţii. Ei ştiu că „ajuto
amploare mişcarea pentru lichidarea ma vreme în legătură cu pregă se facă nimic ce ar putea împie După cum relatează revista In declaraţia sa, Zosa a subli rul“ militar american acordat
dica găsirea unei soluţii juste a „France Nouvelle", industria niat că unele organizaţii ameri Filipinelor este nu numai insu
bazelor militare americane din Maroc tirile pentru tratativele dintre problemei Berlinului, precum şi textilă din Franţa trece în mo cane din Filipine sprijină opo ficient, dar include livrări de
Est şi Vest, constituie o confir a problemei Tratatului de pace mentul actual prin cea mai grea arme şi utilaj vechi.
cu Germania — probleme inter criză din ultimii 8 ani. In aceşti ziţia în încercarea de a răstur
RABAT 10 (Agerpres). - re aprobă măsurile adoptate de mare concretă a acestui fapt, n naţionale urgente — în vederea 8 ani, scrie revista, 1.000 de Majoritatea deputaţilor au
Mişcarea pentru lichidarea baze guvern în ceea ce priveşte „eli arătat N. S. Hruşciov.* întăririi păcii şi ţinîndu-se sea întreprinderi şi-au închis porţi na actualul guvern filipinez. sprijinit propunerea de a se re
lor militare americane de pe te berarea generală şi eficientă a le, iar de mai bine de 6 luni, a- vizui tratatele şi acordurile exis
ritoriul marocan ia amploare. Marocului" şi cere evacuarea tu Apreciind aşa-zisui program ceastă situaţie grea s-a accen Zosa a subliniat că poziţia tente între Filipine şi Statele
Comitetul administrativ al Uniu turor trupelor străine, desfiinţa american de „asigurare a securi Unite.
nii studenţilor din Maroc a dat rea bazelor militare şi naţionali tăţii mutuale“ şi declaraţia lui Filipinelor în problema bazelor
zarea poziţiilor cheie din econo Eisenhower potrivii căreia el ar
militare este de a apăra indepen-
publicităţii o declaraţie prin ca- mie. servi menţinerii păcii, N. S. mă de interesele tuturor părţilor. tuat. Fără a ocoli nici o regiu
Hruşciov a subliniat că acest N, S.- Hruşciov a-arătat că oa ne a Franţei, .criza a cuprins
toate ramurile acestei industrii.
«rw- program nu poate să servească menii de stat din Occident)’care In cea mai grea situaţie se află
OLLENHAUER intereselor asigurării păcii. De într-un moment istoric atît de industria textilă din Departa
espre dem isia lui A denauer fapt, a spus N. S. Hruşciov, e! important caută să îngreuneze mentul Nord, în special la Lille MOSCOVA. — Sub auspiciile Co-
ţinteşte fa un amestec grosolan sau să torpileze apropiatele tra Rementieres, unde sînt în pre miletului. sovietic pentru relaţii cu bi
BONN 10 (Agerpres). — Du fost". „Totuşi, a arătat el, era al S.U.A. în treburile interne ale tative, îşi vor asuma o grea răs zent peste 25.000 de şomeri. roul permanent al scriitorilor din Asia turor senatorilor şi membrilor Congre
pă cum anunţă agenţia DPA, politicii externe a lui Adenâuer altor ţări, la legarea lor mai pundere în faţa popoarelor pen şi Africa, la Casa centrală a ziariş sului american.
luînd cuvîntul la 8 aprilie în se apropie de sfîrşit“. Adenauer, strînsă de blocurile militare ale tru eventualele consecinţe a>le a- Tot atît de grea este situaţia tilor din Moscova a avut loc o reu
oraşul Alzey, în cadrul unei adu a spus Ollenhauer, şi-a pus can puterilor occidentale în care cestor acţiuni. A nu agrava si in Normandia, unde săptămâna niune consacrată literaturii şi culturii CARACAS. — Asociaţia naţinna'ă
nări electorale şi comentînd didatura la preşedinţia R. F. G. S.U.A. au rolul conducător. tuaţia — a subliniat N. S. Hruş de lucru variază între 32 şi 38 Orientului arab. Luînd cuvîntul în ca a ziariştilor din Venezuela a adresat
discursul radiodifuzat şi televi pentru a capitula în faţa greu ciov — a nu accentua diver ore; la Cholet, muncitorii nu drul reuniunii, scriitorul A. Ciakovski, o telegramă ambasadorului argenti
zat al cancelarului R. F. Ger tăţilor propriei sale politici. N. S. Hruşciov a arătat că gu genţele dintre state, ci a căuta lucrează mai mult de 24—32 de redactorul şef al revistei „Inostrannaia nian din Venezuela, prin care protes
vernul sovietic caută să rezolve căi spre o apropiere a poziţiilor, ore pe săptămînă. literatura", a arătat că această reuniu tează împotriva faptului că în Argen
mane, Adenauer, Ollenhauer, pre După cum a subliniat în con problema lichidării neîncrederii spre găsirea de comun acord a ne este o manifestare a sentimentelor
tinuare Ollenhauer, propunerea şi suspiciunilor reciproce ast soluţiilor necesare — iată ce In Alsacia se află în momen trainice de prietenie aie oamenilor so tina autorităţile au interzis apariţia
şedintele P.S.D.G., a declarat: candidaturii lui Adenauer la pre fel îneît asigurarea securităţii este esenţial acum în primul tul de faţă nu mai puţin de vietici faţă de popoarele arabe care cotidianului „La Hora“, organul Par
şedinţie echivalează de fapt cu U.R.S.S. să nu prejudicieze se rînd. 15.000 şomeri parţiali, iar în luptă împotriva colonialismului. tidului Comunist din Argentina, precum
„Acesta este vechiul stil al lui demisia acestuia. curitatea altor ţări. Dorim ca în Vorges numărul lor a atins ci şi săptămînă iu! „Propósitos“ . Această
fra de 80.000. VARŞOVIA. — In luna aprilie se acţiune, se arată în telegramă, con
Adenauer. A spus întotdeauna împlinesc 16 ani de la răscoala din stituie „u,n atac grav împotriva liber
Cel mai greu lovit de criză tăţii presei".
numai „Nu“, a nu schimba ni este Lyon, vechi centru al indus
triei textile franceze. LONDRA. — Corespondentul ziaru
mic, a lăsa lucrurile aşa cum au lui „Daily Herald“, .lohn Mossman,
ghetou! din Varşovia. In legătură cu înapoiat recent la Londra din călă
Semniflcäfia retragerii Stil Adenauer mului şi al monopolurilor ger aceasta, recent au apărut noi cărţi toria făcută în Nyassaland, scrie că
mane, va fi în scurtă vreme prac despre martiriul evreilor din Polonia, situaţia din Nyassaland, în ciuda unei
tic înlăturat de la conducerea în perioada ocupaţiei hitleriste. M. R. linişti aparente, poate căpăta un ca
Frenkel, este autorul unui volum de racter explosiv în orice moment. In
din funcţia de cancelar al R. Fe Germane activă a treburilor statului, asi- nuvele în care sînt descrise ororile articol se relatează cruzimile şi te
gurîndu-i-se onorabilul dar onori săvîrşite de hitlerişti împotriva popu roarea autorităţilor colonialiste. Au
ficul post de preşedinte al Repu laţiei paşnice a Varşoviei. torul declară că de fapt în Nyassaland
blicii. Totuşi în discursul său de WASHINGTON. — Uniunea interna au fost omorîţi mult mai mulţi lo
In zilele cînd presa occiden centrală ca şi în general împo şi in opinia publică din R.F.G. hington a miniştrilor de Exter miercuri, cancelarul a ameninţat ţională a docherilor şi muncitorilor din cuitori decît s-a anunţat oficial. Mii
tală comenta pe larg divergen triva tuturor propunerilor care o puternică tendinţă in favoarea ne occidentali unde, în baza di că va încerca şi în această ca antrepozite a adoptat o rezoluţie în de africani, scrie corespondentul, in
ţele devenite publice dintre can ar putea duce la destinderea în elaborării şi examinării unnr rectivelor personale ale cancela litate în care constituţia nu-i dă care cheamă la restabilirea imediată dignaţi de arestarea neîntemeiată a
celarul Adenauer şi premierul cordării internaţionale. formule noi, s-a întărit convin rului, ministrul de Externe vest- dreptul la participarea activă la a legăturilor comerciale cu Republica conducătorilor lor şi de cruzimea po
britanic Macmillan in legătură gerea că poziţia cancelarului german, Brentano, a încercat să viaţa politică să impună conti Populară Chineză. Rezoluţia cere să liţiei, au trecut în prezent în ilega
cu poziţia occidentală Ia viitoa Declaraţiile sale au corespuns este depăşită şi dezminţită de blocheze toate planurile care a- nuarea orientării sale războini fie adresate scrisori in acest sens De litate cu hotârîrea de a continua lupta
rele tratative Est-Vest lumea a astfel pe de-a-iitregul aprecierii realitate. Oglindind această sta bordează în mod realist proble ce. La această eventualitate pe partamentului de Stat, precum şi tu- pentru libertate.
aflat deodată că conducerea par făcute de corespondentul din re de spirit, ziarul vest-german ma germană şi destinderea în riculoasă se mai adaugă şi păre
tidului creştin-rîemocrat a hotă- Bonn al agenţiei Asociated Press „Die Welf" sublinia că „politi cordării în Europa, planuri con- rea cercurilor conducătoare din DUMINICA, IZ APRILIE 1959
rît să-l înlăture pe cancelarul care arăta că .Adenauer „deveni ca •mondială este în mişcare" r.ideraie ca primejdioase pentru S.U.A. care consideră că sacrifi-
Adenauer din funcţia sa propu- se imaginea asprimii şi rigidită şi că. „ideile noi" puse în prezent pe’itica de înarmare atomică du cindu-l pc acest fidel aliat, le va Spectacole cinematografice
nîndu-i candidatura la postul ţii, imaginea unei atitudini in in discuţia generală „pot fi a- să de Adenauer. Or, după cum fi mai uşor să manevreze cu po
strict onorific de preşedinte a! transigente de rezistenţă !a toate cum mai uşor luate în conside scrie şi ziarul „Suddeufsche Zei- sibilităţi noi în vechiul sens, şi DEVA: Prima zi; PETROŞANI: Roma, oraş deschis; SI MERIA : Ri
Republicii Federale Germane în propunerile comuniste'1 şi, de rare decît atunci cînd intrau în tupg“, „această linie politică nu aceasta cu atît mai mult cu cît S-au cunoscut cu to ţii; Viaţa nu iar ta-: TEIUŞ: Omul meu drag; PA
locul lui Theodor Heuss a! că fapt, după cum s-a văzut, de re joc orudenţa şi încăpăţînarea mai poate fi menţinută multă maşinăria infernală a remilitari- tă : ALBA 1UL1A: Viaţa nu ia rtă ; ROŞENI : Pe Donul liniştit; ZLAT
rui mandat expiră vara aceasta. zistenţă la orice propunere mat unui om în vîrstă“. vreme. Curentul în direcţia unei zării şi înarmării atomice a Urme pe zăpadă ; ORAŞT1E: Drumul NA : Comunistul; 3ARU MARE : L u
Şl dacă' această hotărîre nu 3 constructivă şi mai realistă, fie înţelegeri cu Moscova, adaugă R.F.G., pusă în mişcare de Ade spre stele; HAŢEG : Rita ; BRAD : mini verzi; LONEA: Luptătorul şi
fost însoţită de nici o explica ea venită chiar şi din rindurile Izolarea internă a cancelarului ziarul citat, nu tnai poate ii ţi nauer şi de cei pe care îi re Rîndunica ; SEBEŞ: Surorile; ÎL IA : clovnul i GALAN : Inimă de o ţe l; A-
ţie oficială, nimeni nu se îndo propriilor săi aliaţi. a fost. însoţită şi de perspectiva nut în ir iu îa infinit“. prezenta, continuă să funcţione POLDU DE S U S : Idiotul.
ieşte că, aşa cum spunea Ollen- izolării sale pe plan internaţio ze din plin.
hauer, preşedintele P.S.D.G., ea In ultima vreme, cînd s-a pus nal în raport cu proprii săi a- Curentul de care vorbeşte zia RADIO
rui trebuie căutată decît în „re direct problema unor tratative liaţi occidentali. In această pri rul vest-german a exercitat fi De aceea, odată cu retragerea
cunoaşterea eşecului total al po Est-Vest la nivel înalt în pro vinţă este semnificativă răceala reşte o influenţă şi asupra cer lui Adenauer din funcţia de atot PROGRAMUL I ; 7,15 Concertul „Di 9,30 Muzică corală românească; 10,00
liticii cancelarului“. Esenţa a- blema germană, s-a vădit cu cea şi încordarea (expresia din ur curilor conducătoare ale partidu puternic cancelar a! R.F.G., dis mineaţă de primăvară“ ; 7,45 Melodii
cestei politici a fost definită mai mare claritate flagranta mă aparţine ziarului britanic lui guvernamental. Ziarul „West- pare doar un prim obstacol din populare rom îneşti; S.15 Ciritece; 9,00 Muzică uşoară; 13,15 Muzică populară
foarte clar pînă şi în ultimele contradicţie dintre politica lui „Times“ ) survenite în ultima îallische Rundschau“ arată că cafea posibilităţii de modificare Teatru la microfon pentru copii; 10,30 românească; 14,15 Arii şi duete cele
sale declaraţii, făcute a doua zi Adenauer, care se crampona cu vreme în relaţiile anglo-vest- grupuri influente din U.C.D. se a politicii Germaniei occidenta Ciclul „Concertul instrumental; 11,15 bre din operele lui P ucini; 14,45 La
după anunţarea retragerii, cînd încăpăţînare de vechile şi uza germane dată fiind opoziţia de pronunţă astăzi pentru anumite le. Acum începe a doua etapă a „Cu muzica, odihna este mai plăcută“; microfon: Satira şi umorul; 15,30 „Pe
cancelarul, evitînd şi el orice tele idei ale războiului rece, şi clarată a fui Adenauer faţă de schimbări în orientarea de pînă luptei dusă de forţele naţionale 11,50 Valsuri din operete; 42,30 „Par Argeş în jos“ — program de cînlec.e :
explicaţie, a prezentat din nou curentul de opinie care, atît în linia adoptată de guvernul bri sănătoase pentru o nouă orien tizanii păcii";- 13,15 Noi înregistrări 16,00 Vorbeşte Moscova ; 16,30 Con
în mod denaturai propunerile so*- R.F.G. cîf şi în celelalte ţări oc tanic. Ziarul proguvernamentaî acum a politicii Germaniei oc-' tare a ţării, pentru adoptarea în de muzică uşoară romîncască: 14,00 cert de după-anniază; 17,15 Partidul
cidentale, se manifesta cu forţă „Der Mitiag“ sublinia că în ul marile probleme internaţionale, De toate pentru toţi; 15,05 Melodii şi creaţia m e a ; 17,30 „Te cînlăm, fe
vietice cu privire Ia Germania’, crescîndă în favorarea propune tima vreme „a fost exprimată cidentale. care în viitorul apropiat vor preferate; 16,00 Joacă fete şi flăcăi; slăvim libertate"; 19,30 Muzică uşoa
p respins toate iormulele.de crea rilor realiste şi judicioase făcute ideea că Adenauer şi tezele sale constitui obiectul tratativelor 17,10 Muzică; >8,15 Drumeţii veseli; ră ; 20,05 Program pentru iubitorii de
re a unei Confederaţii a celor de către U.R.S.S. în legătură cu cu privire la reuniîicarea germa Astfel se explică de ce cance Est-Vest, a unor poziţii mai co 19,05 Muzică uşoară; î9,30 Teatru la rom anţe; 20,35 Muzică d t dans; 22,30
două state germane ca prim pas încheierea unui tratat de pace respunzătoare propriiloi interese microfon: „Sălbatecii“ : 21,15 Concert Scene din operetele: „N-a fost nuntă
pe calea reunificării ţării, s-a cu Germania. Soluţiile formulate nă au devenit o povară pentru larul, care timp de zece ani a ale populaţiei vest-germane şi de muzică populară oltenească: 21,45 mai frumoasă“ şi „Tara surîsului“.
declarat împotriva oricărui olan ale întregului popor german, co Muzică uşoară; 22,30’ Muzică de dans.
de stabilire a unei zone de limi în vederea rezolvării situaţiei a- aliaţi“. Politica lui Adenauer s-a dictat personal politica R.F.G. respunzătoare intereselor păcii BULETINE DE ŞTIRI : 6,30; 13,00
tare a armamentelor în Europa şi securităţii în Europa. PROGRAMUL II: 7,00 Răsună cîn- 19,00; 22,00; 23.52; (programul 1) ¦
nacronice din Berlinul occiden manifestat cu toată forţa si la şi de al cărui nume este legată tecu! şi jocul pe meleagurile patriei; 7,50; 14,00; 20,00 ; 23,00 (programa'
tal au creat în cercurile politice recenta conferinţă de la Was- reînvierea în Germania occiden U).
tală a tradiţionalului spirit a-
gresiv şi revanşard al militaris-
^Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon : 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul-. întreprinderea Poligrafică „I Mai“ - Deva
