Page 41 - 1959-04

L^raedoai-a-Deva j

I n M iil acordat de ministrulPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢRV A i Afacerilor
R. F. Romîne, Avram Bunaciu, corespo
arelor italiene „Paese“ şi „Paese Sera“,

Corespondentul ziarelor italie­ bitoare de pace, Chiar şi în Ita­ important de instalaţii şi utilaj

ne „Paese“ şi „Paese Sera“, lia cercuri largi ale opiniei pu­ industrial produs de uzinele ita­

Giovani Perego, s-a adresat to­ blice îşi exprimă dezaprobarea liene.

varăşului Avram Bunaciu, mi­ faţă de asemenea acţiuni care Pentru a asigura o bază mai

¦BWHTOBWlOgatBW nistrul Afacerilor Externe al reprezintă în mod evident o pri­ trainică şi un ritm ascendent

Anul XI Nr. 1340 Duminică 12 aprilie 1959 4 pagini 20 bani R.P. Romîne, cu rugămintea de mejdie pentru pacea generală şi continuu schimburilor comerci­
a răspunde la unele întrebări în în primul rînd pentru popoarele ale romîno-italiene, s-ar putea
legătură cu poziţia guvernului statelor care le întreprind.
încheia între ţările noastre un
romîn faţă de acordul recent în­
f» = r FRUNTAŞII cheiat între S.U.A. şi Italia pri­ Este semnificativ că acest a- acord comercial de lungă dura­
vind instalarea pe teritoriul Ita­ cord a fost încheiat într-un mo­ tă. Totodată, credem că dacă
jd je: liei a rampelor pentru lansarea ment în care, datorită eforturilor conducători ai economiei ţărilor
rachetelor, precum şi la relaţiile ţărilor iubitoare de pace, a fost noastre s-ar întîlni pentru a e-
în întrecerea socialistă dintre Romtnia şi Italia. deschisă calea tratativelor pentru xamina împreună căile şi mijloa­
rezolvarea paşnică a principale­ cele de dezvoltare a relaţiilor e-
Publicăm mai jos întrebările lor probleme internaţionale liti­ conomice dintre Romîn ia şi Ita­
corespondentului italian şi răs­ gioase, pentru încetarea războ­ lia, o asemenea întîlnire ar da
punsurile tovarăşului Avram Bu­ iului rece, pentru întărirea păcii rezultate pozitive.
naciu : şi securităţii generale prin efor­
turile comune ale tuturor state­ Pe tărîm cultural-ştiinţific, de
ÎNTREBARE: La 27 martie lor. asemenea, sînt posibilităţi mari.
a.c., râspunzînd în senatul ita­ Contacte între oameni de cultu­
lian la întrebările referitoare
la acordul guvernului italian Guvernul romîn consideră că ră, lărgirea schimburilor artisti­
La Hunedoara realiza zilnic, în medie, un in­ Fruntaşii pe ramură de a se instala rampe de lan­ interesele vitale ale popoarelor ce, dezvoltarea colaborării ieh-
dice de 5,30 tone de oţel pe m.p.
vatră de cuptor. Angajamentul Colectivul minei Lonea care sare a rachetelor cu rază medie cer din partea factorilor de răs­ nico-ştiinţifice, etc. — iată nu­
lor a fost deja depăşit. In pri­ nu de mult a primit drapelul de
Fontă peste plan de acţiune, ministrul Apărării pundere din toate statele nu in­ mai o serie de domenii în care

Pentru a întîmpina cu noi suc­ mele 8 zile ale lunii, ei au rea­ fruntaş pe ramură îşi continuă şeful producţiei la mina inetalurgo- j al Italiei a afirmat că aseme­ tensificarea pregătirilor militare, se poate face mult mai mult de­
cese în muncă ziua de 1 Mai, lizat în medie zilnic cîte 5,62 şirul succeselor obţinute ante­ L chimică din Ztaina. In munca sa j nea rampe ar fi deja instalate ci dezvoltarea multilaterală a co­ cît pînă acum. Legăturile cultu­
turnai işti i Combinatului siderur­ tone de oţel pe m.p. vatră de rior. In cinstea zilei de l Mai ei l dă dovadă de multă pricepere şi j în ţările socialiste ale Europei laborării economice, politice şi rale tradiţionale dintre cele două
gic din Hunedoara desfăşoară cuptor. Gele mai importante suc­ au extras în decada care s-a răsăritene. Aţi binevoi, domnule culturale. popoare tac ca în unele proble­
tot mai larg întrecerea socialis­ cese au fost obţinute de brigă­ scurs peste 600 tone de cărbu­ ministru, să ne împărtăşiţi opi­ me colaborarea romîno-italiană
tă pentru a da patriei tot mai zile de oţelari conduse de prim ne în afara planului. nia guvernului Republicii Popu­ ÎNTREBARE : Care este, după să fie cerută de înseşi necesită­
multă fontă. Intre 1 şi 11 apri­ topitorii Dumitru Şerban şi Du­ lare Romîne asupra acestei pro­ părerea guvernului dv., stadiul ţile unei cercetări ştiinţifice co­
lie, ei au dat peste prevederile mitru Brujan. Şi la cuptorul nr. In fruntea întrecerii socialiste bleme ? aciuai al relaţiilor italo-romine respunzătoare.
planului de producţie 1137 tone 3 s-a realizat un indice mediu ce se desfăşoară între sectoa­ şi ce perspective de dezvoltare
de fontă. Brigăzile de furnalişti zilnic de 5,30 tone de oţel pe rele acestei mine, continuă să RĂSPUNS: In legătură cu a- au acestea in viitor ? încheierea unui acord sau
care deservesc furnalul nr. 6 au m.p. vatră de cuptor. se afle sectorul I, IV şi V, care plan comun de colaborare cul­
realizat în primele 8 zile ale lu­ au dat peste planul lunar la zi firmaţiile Ia care vă referiţi tre­ RĂSPUNS : Relaţiile comer­ turală şi tehnico-ştiinţiiică ar
nii un indice mediu zilnic de Şi în alte secţii respectiv 260, 211, şi 604 tone buie să vă spun că nu este pen­ ciale se desfăşoară satisfăcător. contribui substanţial, după păre­
0.823 tone fontă pe m.c. volum de cărbune. tru prima oară cînd în ţările In ultimii ani, faţă de 1951, co­ rea noastră, la punerea în va­
ulii de furnal, depăşind astfel La succesele furnalişti lor a membre ale N.A.T.O. se recurge merţul dintre Republica Popu­ loare a tuturor acestor posibili­
cu mult indicele planificat. contribuit în mare măsură şi Frumoase realizări la astfel de denaturări. lară Romînă şi Italia aproape tăţi.
sprijinul acordat de colectivul la Lupetiî s-a dublat, lărgindu-se gama de
Continuînd acţiunea de reduce­ uzinei cocso-chimice. Lucrătorii Vă amintesc în această privin­ produse schimbate . între cele Pentru dezvoltarea colaborării
re a anumitor consumuri, furna- cocseriei au produs şi livrat fur­ Harnicii mineri de la mina ţă că încheierea acordului mili­ două ţări. De asemenea, între între cele două ţări există o se­
liştii hunedoreni au reuşit să în­ nalelor de la 1— 11 aprilie 1892 lupeni au extras pînă la 10 tar dintre Turcia şi S.U.A. privi­ ţările noastre au sporit schim­ rie de condiţii favorabile : prie­
aprilie inclusiv, 1.700 tone de tor la instalarea pe teritoriul burile culturale şi artistice. tenia veche între cele două
turc a unor rampe de lansare a
rachetelor a fost precedată de
registreze însemnate economii. tone cocs metalurgic peste plan. cărbune cocsificabil peste pla­ declaraţii ale cercurilor interesa­ Guvernul romîn s-a pronunţat popoare, faptul că în relaţiile

După calculele operative, reiese Colectivul laminorului de 800 a nul lunar la zi. Acesta este da­ te în noi pregătiri şi acorduri mi­ şi se pronunţă pentru continua noastre nu există probleme liti­

că în primele 8 zile ale lunii, laminat 'de asemenea în perioa­ rul oferit de ei siderurgiştilor litare despre o pretinsă constru­ întărire şî dezvoltare a relaţiilor gioase şi, mai presus de toate,

preţul de cost a fost redus pe da amintită, cu 244 tone de oţel hunedoreni în cinstea zilei de ire pe teritoriul romîn, ca şi al romîno-italiene şi considerăm că interesul comun pentru pace şi
fiecare tonă de fontă cu 19 lei mai mult decît era planificat. 1 Mai. celorlalte ţări socialiste din Bal­ există în această privinţă nume­ securitate.
la furnalele noi şi cu 14 lei la cani, a unor baze pentru lansa­ roase posibilităţi. Sîntem siguri
Cele mai bune rezultate în rea armelor rachetă. încă atunci, că schimburile comerciale au încă Evident că, pentru traducerea
furnalele vechi. In Valea Jiu lu i producţie le-a obţinut în această în declaraţia sa din 26 ianuarie mari posibilităţi de lărg ire: Ro- în viaţă a acestor posibilităţi,
perioadă sectoarele 1 B, III şi a.c., guvernul romîn a arătat că mînia poate oferi Italiei canti­ este necesară bunăvoinţa şi con­
Sporesc producţia de oţel IV, care au dat peste plan cea aceste afirmaţii nu corespund a- tribuţia activă a ambelor părţi.
mai "mare cantitate de cărbune. devărului. Dacă totuşi asemenea tăţi sporite de produse petroli­ In ceea ce ne priveşte, noi sîn­
pe m.p. vatră de cuptor Minerii Văii Jiului sînt hotă- Remarcăm de asemenea ca un afirmaţii au fost repetate înainte tem gata să facem totul pentru
rîţi să întîmpine ziua de 1 Mai succes de seamă, faptul că toa­ de încheierea recentă a acordu­ fere, cherestea, precum şi o serie
Topitorii de la oţelăriaSiemens cu noi şi frumoase realizări în te sectoarele exploatării cu ex­ lui dintre Italia şi S.U.A. cu dezvoltarea şi buna desfăşurare
Martin nr. 1 şi cei de la oţelă- lupta pentru obţinerea unei pro­ cepţia sectorului II au reuşit privire la instalarea pe teritoriul de produse industriale căutate a relaţiilor romîno-italiene în in­
ria electrică, au dat peste plan ducţii sporite de cărbune. Ast­ să-şi depăşească sarcinile de italian a rampelor de lansare a pe piaţa italiană, şi fa rîndul ei teresul amb-¦»e—lo- r state ş¦i’ al--cola-
în prima decadă a lunii aprilie fel, ei au încheiat prima decadă plan pe această perioadă. rachetelor, aceasta s-a făcut cu borării internaţionale în general.
627 tone de otel. Realizările cele scopul de a justifica în faţa o- poate importa din Italia, intr-o
La Petrîla, peste 2.400 măsură mai mare, nu numai
mai importante aparţin oţelari-.... cu un succes remarcabil, J in d
fibre artificiale, ci şi un volum
lor care deservesc cuptorul nr. 5 peste planul lunar la zi peste ( electrician, la. Uzina metalurgg-chl- ]

şi care au pornit acţiunea de a 4.700 tone de cărbune. I mică ' dtp- EL depune multă 1

Exploatarea minieră Deva a primit tone de cărbune peste plan ^ stăruinţă pentru întreţinerea In bune -j piniei publice italiene un ase­ Să fie grăbit ritmul lu crărilo r
drapelul de „întreprindere fruntaşă pe ramură' [ condiţiuni a instalaţiei electrice a ] menea acord, vădit agresiv. din campania agricolă de primăvară
Muncind cu mult elan şi însu­
In fiecare an, între întreprin­ primit drept primă, însemnata fleţire minerii petri le-ni au reuşit uzmei. Pe drept cuvînt, acordul italo-
să extragă în primele 10 zile ale american stîrneşte îngrijorarea
lunii aprilie peste 2.400 tone de —J i— I u J vJ u-7 •—/ 1 I Ii u / w J l J u J v — 1--- O legitimă a tuturor popoarelor iu­

derile aceleiaşi ramuri de pro­ sumă de 78.000 lei. Din această cărbune în afara sarcinilor de DECRET Pină în ziua de 10 aprilie a.c., în de primăvară, în aceste raioane se
ducţie se desfăşoară o însufle­ sumă, 46.800 lei este alocată plan. Sectoarele care au contri­ regiunea noastră s-au arai 45.365 prezintă slab şi situaţia însămînţări-
ţită întrecere. Pentru rezultate­ pentru acţiuni social-culturale, buit la această frumoasă reali­ Prezidiul Marii Adunări Na­ şi Telecomunicaţiilor se elibe­ ha. din totalul de 64.999 hn. planificate lor. In raionul Haţeg, de pildă, n-au
le frumoase obţinute de minerii iar restul a revenit celor mai zare sînt sectoarele II şi III cu ţionale, a Republicii Populare rează din iuncţia de ministru al a se ara în campania agricolă de fost însămînţate pină acum decît 4
din Deva, în cursul semestrului bune grupe de mineri ca recom­ o depăşire de 1.579 şi respectiv Romîne a emis următorul de­ Transporturilor şi Telecomunica­ primăvară. Mai avansaji în ceea cc ha. cu floarea-soarelui, faţă de 10 ha.
II al anului trecut, ieri, 11 a- pensă pentru frumoasele rezul­ 1.921 tone de cărbune. cret : ţiilor ; priveşte arăturile sînt colectiviştii, în- cît prevede planul, în raionul Orăştie
prilie a.c., s-a înmînat drapelul tate obţinute. Printre altele, au tovărăşiţii şi fărâmi muncitori cu gos­
de „întreprindere fruntaşă pe fost premiate grupele conduse Frumoase realizări au înre­ Pentru a se putea consacra Tov. Dumitru Simulescu se nu s-au semănat decît 185 ha. cu sfe­
ramură“ exploatării miniere din de Nicolae Duna şi Nicolae
clă de zahăr, deşi sînt planificate a

Deva. Drapelul a fost adus de Fiac. gistrat şi colectivele de mineri în întregime activităţii de în­ numeşte în funcţia de ministru podării individuale din raionul Hune­ se insămînţa 350 ha. etc.

la Baia Sprie, care fusese cîş- De asemenea, cu acelaşi pri­ de la Uricani şi Vulcan. Ei au drumare şi coordonare ce le re­ al Transporturilor şi Telecomu­ doara, care au realizat 86,55 la sută Pe cînd în aceste raioane sînt ră­

tigat anul trecut de vrednicii lej, a fost evidenţiată pe ramu­ extras în prima decadă a lunii vine ca vicepreşedinţi ai Consi­ nicaţiilor ; din planul arăturilor de primăvară mase în urmă semănăturile din epo­
mineri băimăreni. ră mina Ţebea, pentru depăşirea aprilie 957 şi, respectiv, 262 tone liului de M iniştri: Tov. Ştefan Voitec, vicepre­ şi cei din raionul llia, care au rea­ ca l-a, în raioanele llia, Sebeş şi Alba
planului de producţie la cărbu­ lizat 86,25 la sută din acest plan. se desfăşoară cu succes lucrările de
@u prilejul înmînării drape­ nele brun extras în cursul se­ de cărbune în afara sarcinilor Tov. Emil Bodnăraş, vicepre­ şedinte al Consiliului de Miniş­ însămînţare a culturilor din epoca a
lului, colectivul de muncă al în­ mestrului II al anului trecut. de plan. şedinte al Consiliului de Miniş­ tri şi ministrul Industriei Bu­ Nu la fel se prezintă situaţia ară­
treprinderii miniere din Deva, a tri şi ministrul Transporturilor nurilor de Consum se eliberează

din funcţia de ministru al In­ turilor în raioanele Brad, Orăştie şi Il-a. In raionul Alba, de exemplu, au

dustriei Bunurilor de Consum; Haţeg, unde sfaturile populare comu­ fost plantaţi cartofi de toamnă pe 98

Stepeiele“ eó-eiaf-Llv*. Tov. Alexandru Sencovici se nale şi raionale n-au îndrumat în su­ la sută din suprafaţa planificată, în
numeşte în funcţia de ministru ficientă măsură lucrătorii de pe ogoare raioanele Sebeş şi llia s-au semă­
al Industriei Bunurilor de Con­ pentru a folosi din plin timpul priel­ nat cu porumb 1.541 ha. şi respectiv
sum ;

Pentru acest om masiv, zîm- dreptul impresionantă această de pian vor ji mărite. Precis Mai e un lucru şi nu de Tov. ing. Glierasim Popa, nic efectuării arăturilor. De aceea 1.263 ha.

betul şi buna dispoziţie sînt cifră şi parcă imposibil de insă nu se ştia cu cit. Şi a mică importanţă: mărirea vicepreşedinte al Consiliului de în raionul Brad s-a realizat abia 43,37 Este necesar ca timpul prielnic pen­

parcă anume făcute. Nu mi-l realizat o asemenea depăşire pornit atunci ia cocserie o cam­ greutăţii şarjelor. Rină s-a Miniştri şi ministrul Industriei la sută din plan, in raionul Orăştie tru efectuarea arăturilor şi insămîn-
pot închipui altfel, deşi poate a planului. panie de găsire a rezervelor a\uns la greutatea actuală, au Grele se eliberează din funcţia s-a arat numai 62,13 la sută din su­ ţărilor de primăvară să fie folosif din
. nu-i e străină nici încruntarea. de sporire a producţiei. Para­ avut loc dezbateri multe, în­ de ministru al Industriei Grele; prafaţa planificată şl în raionul Ha­ plin, să fie concentrate toate forţele
In ziua aceea însă, părea mai Luind însă in considerare lel cu aceasta, organizaţia de grijorări, muncă. Pină la ur­ ţeg au fost arate numai 4.690 hectare. pentru grăbirea ritmului lucrărilor a-
vesel ca oricind. L-a amuzat cele 3.989 tone cocs peste plan bază, comitetul sindical de sec­ mă s-a reuşit. Azi, prin aceas­ Tov. Carol Loncear se nu­ gricole din această campanie.
poate îndoiala mea asupra in ianuarie, cele 5.680 tone în ţie, cadrele de conducere, or­ tă mărire a greutăţii şarjelor, meşte în funcţia de ministru al Fiind rămase în urmă cu arăturile
exactităţii cifrei ¦ sau mai ştiu februarie, cete 6.554 in mar­ ganizaţia de U.T.M., oarecum se cîştigă in medie pe lună Industriei Grele.
eu ce anume ? tie, ascendenţa aceasta de la pe nesimţite, au purces la pre­ cam 3-4 procente de plan in
lună la tună, zdruncină serios gătirea morală a oamenilor în plus. .7ooocoooocxx>ooooooocx>r x ?c>oooooooooooc>ooooooooocooocooooooooooooocoooqoocjocc3
Intr-adevăr, 1.198 nu e o ci­ îndoiala; mai ales cină cel ce

fră oarecare, mai ales atunci are o deplină competenţă in vederea sarcinilor ce vor urma. Şi tot datorită acestui lucru,
cină reprezintă numărul de materie de cocs — .... . -----------
Cînd a sosit cit bineînţeles şi a celorlalţi

tone peste plan. Şi, luaţi amin­ şi depăşire de întrecerea planul, • oamenii factori, indicii de utilizare au
te, in doar 6 zile. E mult, nu ? siderurgiştilor au zîm b it: era înregistrat o dinamică con­
plan, afirmă în posibilitatea stant crescîndă faţă de plani­
Ei bine, pentru tovarăşul cu toată certi­ 555^55? lor să-l indepli- ficat. Exemplu : în ianuarie in­
Bacnef nu e mult. Dimpotrivă, tiească şi chiar dicele a crescut cu 11,19 pro­
zice că „am mers slab ieri“. tudinea că nu cente i în februarie cu 17,37
Ieri era data de 6 aprilie. e ceva peste procente; în martie cu 17,91
procente. Pentru aprilie se pre­
— N-am dat decît 114 pi­ poate; mai ales cină acelaşi să-l depăşească. Drept urmare vede o creştere şi mai mare.
loţi; slab, slab...
om afirmă că „se va ajunge a venit angajamentul: 30.000 Întrebat de oameni, tovară­
Aşa o fi dacă spune tovară­ şul Bacnef n-a avut timp să-i
şul Bacnef. ,E doar şeful bate­ acolo!“ tone cocs peste planul anual. numească decît pe cei de la
riilor şi e cel mai în drept s-o La acea dată, angajamentul, întreţinere: Solomon Sălăjan,
spună. — Acest lucru ne va aduce mare ce-i drept, părea totuşi Constantin Berbec,' Vasile 'Ni­
victoria în întrecerea cu Re­ temerar. colae, Vaier Ciuhat. Pe cei de
— Mda... 114 ieri.'Miine in­ şiţa — categoric — ş l îndepli­ la băieţii nu că Par fi uitat,
să tragem la 120... nirea angajamentului anual în Şi a început munca. Condi­ dar venise directorul general
şi trebuia să intre în şedinţă.
— Se poate ? mai puţin de două trimestre ţiile create — e drept — favo­ De evidenţiat cred că se evi­
— spune tovarăşul Bacnef, rizau pe cocsari. La baterii se denţiază toţi. S-ar putea oare
— Se poate, cum nu. Am lucra cu trei maşini de şarja- să riu fie aşa ?
mai scos doar. Poimiine.mer­ — Nu m a i' încape îndoială r e ,. aprovizionarea, cu rare
gem ia 122 şi coto pe simbătă, — confitm. Şi secretul tutu­ excepţii,' mergea bine. Datorită
îa 124 pe zi. ror acestor succese ? unor preocupări mai vechi, în­
treţinerea mecanică, punct
Apreciat in tone. acest nu­ — 'Nu-i ¦ nici un secret! nevralgic în exploatare. fu­
măr ar veni la circa 275-290 N-avem ce. ascunde. .Vedeţi,
tone cocs peste plan pe zi. secretele astea, cum le spuneţi,

Şi pe lună, socotind-o la 30 implică o poveste lungă1...' f sese pusă la punct. Sin­
zile, constatăm că s-ar ridica Şi iacă-aşa m-am întors Îm­ gura problemă, deşi in mare

preună cu tovarăşul Bacnef in parte rezolvată, era disciplina.

anul 1958. Era prin luna no­ In prezent la cocserie, dis­

la circa 8.400 tone. E de-a iembrie. Se auzea că sarcinile ciplina nu mai e o problemă. , s A. JURCA

VEDERE DIN ORAŞUL' SEBEŞ