Page 43 - 1959-04

¦ <Mr. 1340 x írl9 S R i^W'&k’ DRUMUE S O e im S M U L U l Pag. 3
B rig ă z ile u te m isfe
imtigeBsm nSSDBBnSBBEBEE Ştiri culturale
. . „„„.i:í % '? *'
Ne scriu
membri

¦|B A părticică de lemn' Sesiune ştiinţifică Este un iînăr scund, brunei, cu r*sr* t—‘r“*r-1>—>/—* de m uncă
ochi negri, sclipitori, L-am cunos­ p a tr io f ic ă la lu c ru
Recent a avut loc la Insti­ cut acum cîteva zile cind am aoui . vremuri în care oamenii erau ex-
tutul de mine „Gh. Gheor^hiu- \ ¦ ploalaţt, cind trăiau în mizerie,
' cind nu ştiau ce va aduce ziua de

econom iiI ¦>.. , Dej“ din Petroşani cea de â prilejul să vizitez cooperativa ,,Mo- mîine, ş-au spulberat. Astăzi mun­

„Fiecare b'ucăţită de lemn iro­ feri încălţămintea de noroi, Bu­ iar capetele mai mici, care de V-a sesiune ştiinţifică a stu­ ţul“ din Baia de Criş. Era în sec­ cesc cu toi elanul şi priceperea In sprijinul
obicei erau împrăştiate prin denţilor. , ţia de confecţii încălţăminte la o pentru - că nu mai servesc intere­ siderurgiştilor
sită în zadar aduce pagube în­ căţile .mai mărunte de scînduri, curte, sînt trimise fabricilor de masă de lucru pe care sta aşe­ sele patronului, ci • ale oamenilor
celuloză. Marginile rămase de pe Cu această' ocazie au fost zat şi „drapelul de secţie fruntaşă muncii, pentru binele meu şi al în­ Comitetul orăşenesc
treprinderii noastre,- statului“, rămase de pe urma confecţio­ urma finisării scîndurilor sînt prezentate de către colectivele pe cooperativă“. tregului popor. U.T.M. Vulcan, pentru a
strînse cu grijă, aşezate în ba­ de studenţi un număr de 16
loturi şi valorificate prin între­
„Să economisim cu grijă fiecare nării lăzilor, erau folosite pen- prinderile comerciale pentru foc. teme ştiinţifice. Dintre princi­ ¦— De cîrtd lucraţi ta această ...Pentru un moment, Todică s-a veni în sprijinul siderur-
In ce priveşte bucăţelele mici palele lucrări abordate, amin­ giştilor în sporirea produc­
părticică de lemn. Ea poate fi ' tru foc'. Intr-un cuvînt, mate­ de scînduri, ele nu se mai arun- cooperativă? mă adresai tmărului, oprii din depanarea amintirilor. Ci­
Gă ca de obicei, ci se confec­
folosită în diferite scopuri, rea- riale ce puteau fi folosite erau ţionează din ele lăzi de dimen­ tim : „Curăţirea vagonetelor de curios să aflu acest lucru. neva deschisese uşa. Todică s-a ţiei de metal, a antrenat
siuni mai mici care sînt expe­
lizînd astfel economii însemna­ . irosite fără »rost, diate întreprinderilor comerciale mină prin 'vibrare", prezentată *— Lucrez de multă vreme aici. ridicai şi s-a îndreptat spre cel numeroşi tineri din între­
pentru ambalaj. de studenţii AlexandruGoma- Mai precis din ziua cind a luai ' ce-l strigase, a discutai ceva cu prinderi şi instituţii în
te“. Iată lozincile după care se Anafizînd .starea de fa p t,. or­
Lucrurile mai sus amintite ar
conduc muncitorii fabricii U.LL. ganizaţia de bază şi conduce­ părea la prima vedere lipsite romi şi Nicolae Androiie, „Să- fiinţă cooperativa: ; din 13 sep­ el şt apoi s-a întors la locul lui acţiunea patriotică de co­
de importanţă. Realitatea este
Sebeş în lupta pentru a realiza rea întreprinderii au găsit ca însă că înfăptuirea lor a făcut . parea puţului de extracţie de la tembrie 1949. Atunci eram un ţine. de muncă, unde îl aşteptam. A lectare a fierului vechi. >
posibil ca în acest an, deşi n-ail mina Ceptura prin strate acvi- r Cu o voce caldă, domoală, tină- început din nou să vorbească dar Ca urmare a muncii de- L
cît mai multe economii. necesar să mobilizeze masa de trecdt dec-ît- trei luni, să se rea­ fere“ , prezentată de .studenţii / cu iotul ¦despre altceva. Despre
lizeze economii în valoare de m i Petru Todică, la insistenţele puse în această direcţie i
Colectivul de munditori din ;muncitori şi mai ales pe comu­ 27.700 lei.
fabrică este un !colectiv harnic nişti la strîngerea şi valorifi­ llie Stănescu, şi Petru Oancea mele, a începui să-şi depene firul manca tui... ¦s-a colectat şi s-a predat <,
carea tuturor bucăţilor de scîn- Rezultatele de început, deşi din anul IV mine, „Problema amintiţilor... —. A m ' studiat expunerea făcută cantitatea de 33.830 kg. ^
şi priceput, format din oameni dură, a, marginilor şi chiar a modeste, sînt totuşi pentru noi automatizării unei instalaţii de fier vechi. In această ac- 1
care luptă pentru înfăptuirea rumeguşului. Munca desfăşu­ un imbold şi de aceea sîntem — M-am născut intr-o familie de tov. Gh. Gheorghiu-Def la şe-
sarcinilor ce_le .stau în faţă. Ca rată de comunişti $i agitatori, hotărîţi ca în viitor sa conti­
urmare a eforturilor depuse' de cum sînt tov. Petru Ştirb, Ni- nuăm cu mai multă perseveren­ extracţie pe baza unei scheme de oameni săraci de la ţară. Pe • dinţa 'plenară a C.C. al P.M.R. din ţiuite s-au. evidenţiat în
aceştia, planul de producţie pe ţă acţiunea întreprinsă, fiind de contacte şi relee", a stu­ tatăl meii nu l-am cunoscut. Murise 26-28 noiembrie 1958 şi am înţeles mod deosebit tinerii de la
siguri că în aCest fel putem a- denţilor Paul Baculea şi Aurel cu dt-eva zile îna­ Că. nouă, celor ca­ exploatarea carboniferăVul-
trimestrul I al anului-a fost în­ colae Petra, Elena. Irimie, Ana duce foloase mari patriei noas­ Ionel din anul III electrome­ inte ca eu să fi re trebuie' să asi­ can, care au strîns cele
canică etc. văzui lumina zi­ gurăm încălţămin­ mai mari cantităţi de fier
deplinit cu 10 zile înainte . de Radu, Ervin Martin, Ioan . Şe­ tre. lei. N-am avui feJ tea pentru mineri vechi.
Un interes deosebit asusci­ flclrea să simt prea şl pentru alţi
termen şi s-au obţinut însem­ larii, Ana Drăghiţa, Rafila Tin- RUDOLF BETY tat monografia „Uzinele de re­ mult timp nici a- muncitori, ne re­ 1.690 ore muncă
parat utilaj minier din Petroşa­ linarea caldă şi vin sarcini ¦impot-
nate economii dare au contri­ cu şi alţii, a avut darul să în­ secretarul -ganizăţiei de bază ni", lucrare întocmită de către plină de dragoste tanie în ce pri­ v o lu n ta ră — 5 3 .0 0 0 Ies
buit la reducerea -preţului de lăture multe din neajunsurile Un colectiv de 7 studenţi din a mamei, pentru veşte ridicarea pro­
P.M.R. iJ.f.L. — Sebeş anul 111 mine şi 1electromeca­ că atunci cind ductivităţii mun­ econom ii
cost. Bţ existente în trecut pe această nică, lucrare unică în felul ei am păşit în cel cii, reducerea pre­
şi interesantă prin istoricul con­ de-al cincilea an ţului de cost şi Brigăzile de muncă pa­
Iată cum a fost posibilă rea­ linie. Acum cea mai mare parte cret făcut asupra înfiinţării şi al vieţii, murise îmbunătăţirea ca­ triotică de pe lîngă orga­
lizarea de economii. Multă vre-' din rumeguş şi aşchii de brad dezvoltării acestei uzine. şi ea. Au murii lităţii. produselor nizaţiile de bază U.T.M.
,me în fabric^ noastră se pier­ se expediază la fabrica de ţiglă amîndoi în floarea noastre. M-am an­ din întreprinderile şi in­
deau fără rost'resturile de lemn - şi cărămidă din Gărpiniş, "re- Lucrările' sesiunii aii scos în vtrstei îmbolnă- gajat să contri­ stituţiile oraşului Vulcan,
rămase de pe urma prelucrării -giune.a Timişoara, pentru a fi evidenţă că studenţii au prins bui prin munca mea la înfăptuirea au prestat în cursul pri­
buştenilor sau a scîndurilor. folosite drept combustibil. Bu­ gustul de cercetare ştiinţifică şi vlnda-se de pe urină intăei 'grele acestor sarcini, să lupt holărlt pen­ mului trimestru al acestui
Marginile scîndurilor finisate căţile de buşteni cu noduri care au ales cele mai importante pe care au dus-0 ani în şir pen­ tru ca graficul cu , realizările mele 1 an un număr de 1.690 ore
nu pot fi folosite pentru scîn-- probleme. tru a astupa cele opt guri care ce­ să nu coboare sub 110 procente, 1 de muncă voluntară. Va­
erau aruncate. Rumeguşul • de duri, Sînt sortate şi trimise în­ reau mineure. Am fost crescut o să-mi depăşesc zilnic" norma. 1 loarea lucrărilor efectuate
Asistent ing. ANDREI IANAŞ vreme de către un Unchi al meu, 1 de către tineri prin muncă
la gatere şi de la circulare era treprinderilor miniere pentru a nevoiaş şi el, şi apoi de către sori De la secretarul organizaţiei de voluntară se ridică la su­
Snifiafivă bună mea cea mai mare. Cele patru cla­ bază am aflat că Petru Todică se 1 ma de 53.000 lei.
împrăştiat prin GUrte pentru a fi folosite la armarea galeriilor, se primare le-am urmat la şcoala numără mereu printre fruntaşii co­ 1
Echipa artistică de jocuri şi din Baia de Criş. Mai multe clase operativei şi că el aduce o pre­ 1 Ânimf
Reducind consumurile specifice, cîntece populare romîneşti a n-am puiuţ să urmez fiind' nevoit ţioasă contribuţie Ia activiiatea cul­ 1
. exploatării miniere din .Vulcan să-mi caut de lucru, să cîştig bani turală ce se desfăşoară îrt "cadrul Asociaţia pentru legăturile
a făcut prima ieşire în acest an pentru mincate şi pentru îmbră­ cooperativei. Tocmai de ateea i s-a 1 de prietenie cu U.R.S.S., co­
au realizai economii însemnate la căminul cultural din Dîlja căminte, Sora mea, din banii încredinţat şi sarcina de respon- 1 mitetul regional, face cunos­
Măre, 'raionul Petroşani. Pe ce-i cîştlga, abia că putea să-şi asi­ săbii al brigăzii artistice de agita­ 1 cut celor care participă la
Organizaţia noastră de par­ Membrii şi candidaţii de par­ S-a trecut la cîntărirea tuturor scena căminului cultural, forma­ gure existenţa pentru ea. Aşa se ţie de aici, cea mai bună brigadă 1 jocul „Trenul prieteniei de 1
tid a pus în faţa membrilor şi ţia din Vulcan a prezentat o face că la vîrsta de 12 ani, înain­ din înlteg raionul Brad. Mai la Moscova", că trage­
a candidaţilor de partid sarcina tid de aci sînt în fruntea tu­ materialelor ce se introduc în te de naţionalizare, am intrai ca 1 rea la sorţi a taloanelor câş­
de a lupta, la locurile lor de saită de dansuri populare ar­ ucenic la un patron pentru a în­ V. PlţA N
muncă, pentru continua creşte­ turor acţiunilor. Activitatea po­ cubilouri şi la un control siste­ deleneşti, o horă şi „Garibun- văţa meseria de pantofar. Patro­ 1 tigătoare va avea loc în ziua
re a producţiei şi productivită­ cul“ — interpretat de solistul nul n-a ţinut seama de vîrsta mea 1 de duminică 12 aprilie 1959,
ţii muncii, micşorarea preţului litică şi exemplul personal al matic asupra calităţii fontei dansator Mihai Ripa. Gîntecele şi mă silea să lucrez de multe ori 1 orele 11 în sala festivă a
de cost, reducerea consumurilor populare interpretate de soliştii 1 Şcolii medii „Decebal“.
specifice şi realizarea de eco­ comuniştilor a mobilizat toţi elaborate. Ciheorghe Govrig şi Aranka 1
nomii. Primind aceste sarcini Kanalasy s-au bucurat la. fel
membrii şi candidaţii de partid muncitorii în întrecerea pentru Ga urmare a activităţii poli­ de mult succes. 1
care lucrează la cubilourile de o producţie sporită, de calitate tice desfăşurată de către comu­
topit fonta de. turnătorie, con­ nişti, animatorii întrecerii so­ ^
ştienţi de răspunderea pe care şi ieftină. .. cialiste, s-au obţinut succese
o au, au pornit în mod hotărît însemnate în înfăptuirea sarci­ ^
Pentru producerea fontei ne­
la înfăptuirea acestor sarcini cesare turnătorilor,- la un preţ

antrenînd şi pe ceilalţi munci­ de cost cît mai redus şi de ca­
tori la îndeplinirea lor.
litate mai bună,- comuniştii şi-au nilor încredinţate de către or­

îndreptat atenţia spre reducerea ganizaţia de partid. Astfel, în Echipa artistică a exploatării pină noaptea tîrzia.
consumurilor specifice de mate-', urma reducerii consumurilor
rii prime ;şi" materiale, respec­ specifice, a îmbunătăţirii calită­ miniere din Vulcan şi-a plani­ Nu pot uita niciodată comporta­ Bin sălile tribunalelor
tarea reţetei de încărcare şi ela­ ţii fontei, s-a realizat, în luna ficat ca în viitoarele duminici rea jignitoare a patronului care nu
borarea fontei la temperatura să facă asemenea ieşiri şi în de puţine ori, in loc. să-mi arate

cerută de normele tehnologice. trecută, o economie de 29 lei *'r' satele Maleiă, Băniţa şi Cirri- cum să lucrez, cum şâ învăţ me­ D in fr-o „afacere** - - 7 ani şi două luni
pa.
SERGIU MARZAC seria, îmi adresă cUvirlle’ înjosi­
-Sfii pe tona de fontă lichidă. corespondent toare, mă brutaliza. Ioan Mărgineanu pe timpul cît a pentru sufletul lui. Zis şi făcut, A th>,
Un aport însemnat în obţine­ fost magazioner , la, baza do recepţie cărcat în vagon 9,950 kg.- floarea-soa.:
Un cerc de învăţămînt de partid Acum suit însă mulţumit., Acele din comuna Miercurea, raionul Sebeş, relui, iar pe acte a trecut 14.600 kg.
rea acestor realizări l-au adus 1l —J i— 1 — t u u J v_ _ i \ ~ J i J i / <__/ - / i _ J v

cu activitate hună membrii de partid Nicolae Du- Sume donate pentru lucrări publice a căutat să-şi?,,întregească“ cîşligul' pe Diferenţa în valoare de 11.620 lei şi-a
căi necinstite, fntr-Una din zile a ex-' însuşit-o. Prins, p fost dat pc^mîna jus­
La şantierul Energo-construcţii din bine pregătiţi şi .dezbat, temeinic lec­ baru, topitor, Ilian Drăghici, şef In mai multe localităţi din locuitori puţini, la Dealul Ba­ pediat pentru întreprinderea „Filimon tiţiei. Din „afacerea“ de mai sus s-a
Paroşerii funcţionează anul acesta un Valea Jiului cetăţenii, în frunte bei s-a votat în adunarea popu­ Sîrbu“ 'din Bucureşti un vagon de se­ ales cu 7 ani şi 2 luni închisoare co-
Cerc de studiere a Istoriei P.M.R., un ţiile prevăzute în program. Geimai de echipă la încărcare, Aurel cu deputaţii lor, au votat în a- lară suma de 3.200 lei pentru minţe de floarea-soarelui. Ge: şi-a- zis recţionâlă şi confiscarea a 50 la sută
dunările populare importante procurarea de mobilier necesqr el. Dacă va pune mai' puţin in vagon din avere.
activi se dovedesc cursanţii Mihai Vâs, Dascălu, topitor, candidaţii de sume în cadrul contribuţiei vo­ şcolii de, 4 ani de aici. De ase-' nu ¦se vede şi diferenţa, o va vinde
luntare destinate realizării unor menea, cetăţenii din Iscroni au
cerc de studiere a Statutului P.M.R. loan Tproipan, Nicolae Cojener şi partid Aridron Sînziana, topi­ obiective de interes obştesc. hotărît să doneze pentru lărgi­
rea spaţiului şcolii elementare
şi un eurd Seral. In aceste forme de alţii. tor şi Ioan Truţa, topitor, care Astfel, cetăţenii din comuna şi alte lucrări suma de 13.000 Cîrad faci p e „denîisîui**
învăţăM nt sînt cuprinşi şi studiază luptă neobosiţi pentru realizarea Bărbăteni au votat- în adunarea lei.
toţi membrii şi candidaţii de partid, Activitatea bună desfăşurată îrî cer­ sarcinilor de producţie şi pen­ populară, ţinută zilele trecute, Individului Gabor Hotvani, om !Obiş­ put să „colecteze“ coroane de dinţi
precum şi un număr însemnat de to­ curile şi 'cursurile de învăţămîrlt din tru antrenarea în această luptă suma de 11.500 lei pentru re­ In acelaşi timp cetăţenii din nuit să-şi cîştige existenţa prin înşe­ din aur şi bani sub motiv Că le va
varăşi din activul fără de partid. această unitate este rezultatul firesc a întregului colectiv. paraţiile necesare şcolii elemen­ comunele Văii Jiului s-au -anga­ lătorii, i s-a părut că. la un moment face cetăţenilor dinţi.
al grijii pe oare o manifestă organi­ tare din localitate şi staţiunii jat să efectueze cea mai mare
Dintre cercurile existente aici, cel zaţia de bază faţă de ridicarea: nive­ 10SIF DELEMÉIA de monta. parte din muncile necalificate dat nu-i mai merg treburile. Şi atunci, Cînd a crezut că şi-a făcut suma, a
în cadrul căruia se studiază Istoria membru în biroul organizaţiei prin muncă voluntară. „inventiv“ din fire, a .hotărît să co. încercat să dispară. Prins însă de or-
P.M.R. desfăşoară activitatea cea mai lului politic şi ideologic al membrilor Gu toate că e un sat mic, cu
bună.-La acest cere lecţiile sînt -pre­ şi candidaţilor de partid. de bază P.M.R. nr. 1 — dlienndteist.saŞrtei:lea_ş_ad_,e^a maLjui_unntues ‘îndîn•_cdo_um_-_sue_nadrrP-e\o_p­t, g..a.nde . d.e miliţie a fost adus în faţa

date cu regularitate, frecvenţa este de "' ' R. BALŞAN turnătorie — uzina „Victoria" iana din raionul. Sebeş unde a înce- tribunalului. Pentru faptele sale a fost
condamnat la 3 ani închisoare corec-1
peste 90 la sută, iar cursanţii vin corespondent Călan

ţională.

Congresul al II-lea al P.M.R. a pus G O S P O D Ă R IE I tractoare U.T.O.S. 2G, 4 maşini de Hu! îgan pedepsi?
în faţa gospodăriilor agricole de stat semănat porumb, care odată cu semă­
sarcini de fţiave însemnătate, In lumina natul execută şi îngrăşarea terenului pe Gheorghe Zaharia era cunoscut în
acestora ele trebuie să devină mari Lupeni ca un beţiv notoriu. Era însă
producătoare de cereate-marfă şi pro­ NOSTRU ŢEL rînd, şi alte maşini-unelte. Bo­ supărat căci nimeni nu-1 „aprecia“:
duse animale, cu minimum de cheltu­ gatul parc de tractoare şi maşini de Pentru a se afirma totuşi şi el, într-una
ieli, cu o productivitate a muncii mereu care dispunem în momentul de faţă ne din zile, pe cînd ia clubul minier avea
sporită, şi cu un preţ de cost din ce Ioc o întrunire, a intrat beat în sală;
în ce mai redus, Ele trebuie să devină Se ştie că gospodăria noastră pose­ intafe prin toate mijloacele ce ne stau Încă de la începLţtul anului, noi am turilor am hotărît să o extindem anul dă posibilitatea ca anul acesta să me- Aci a început să înjure, să strige cui
principalul furnizor pentru constituirea dă un bogat parc de maşini şi unelte vinte triviale etc. La intervenţia orga­
fondului centrat de cereale al statului. agricole. Acest fapt a permis lucrăto­ |a îndemînă. acordat o deosebită atenţie pregătirilor acesta. La trupul Cîihic, de exemplu, canizăm complect lucrările Ia unele cul­ nelor. de miliţie a sărit la bătaie.
rilor din gospodărie şă facă o agri­
Pentru realizarea acestor obiective, cultură modernă, mecanizată aproape Acestea, precum şi complexul de mă­ pentru campania agricolă din primă­ vom iriga 100 ha. însăminţate cu sfeclă turi, să executăm operativ lucrările din Gestul lui a fost însă „apreciat“ de
documentele elaborate ulterior de partid în întregime, lucru care a dus la spo­ Tribunalul popular raional Petroşani
şi guvern- au prevăzut o serie de .mă­ rirea recoltelor obţinute la hectar. suri agrotehnice ne-au asigurat suc­ vara acestui an. Toate tractoarele şi de zahăr şi cartofi. In felul acesta diferite campanii şi,; implicit, să spo­ la... 1 an şi 6 luni închisoare corec-’
suri privind extinderea suprafeţelor cul- ţională.
tivabile, sporirea producţiei la hectar, cesul amintit rentabilitatea gospo­ maşinile agricole au fost reparate şi urmărim să sporim simţitor producţia rim producţiile medii la hectar, să re­
înzestrarea gospodăriilor de stat cu un dăriei. revizuite, sămînţa:,. necesară pregătită Comercian? clandestin
bogat parc de maşini şi tractoare,
care va permite executarea mecanizată Perspective şi mai şi tratată, mecanizatorii şi lucrătorii la hectar. „ţi ducem preţul de cost şi să obţinem o Lui Iosif Florea din comuna Mihalţ,
a' tuturor arăturilor, însămînţărilor, pră- bogate au fost instruiţi asupra sarcinilor ce le raionul Alba, i se dusese vestea prin
şiltilui şi recoltării păioasetor. Pe lîngă faptul că producţia la hec­ revin. Astfel, cînd campania de pri­ La realizarea succeselor dobîndite, productivitate mărită. Analizînd posi­ rîndul credulilor dc om cinstit. Cumpă­
Anul acesta am pornit şi mai hotă­ măvară a bătut la uşă, noi am pornit ra cereale de la ţărani şi nu uita să
In vederea îndeplinirii acestor sar­ tar a sporit, noi ne-am orientat spre rîţi la muncă, î,n scopul ridicării ren­ cu toate forţele la lucru. Rezultatele? acum, în campania de primăvara, ne-am bilităţile gospodăriei, consiliul creat în lase' întotdeauna impresie bună. Oa­
cini conducerea gospodăriei de stat tabilităţii gospodăriei, a întregii sale menii cinstiţi au început să vadă că
din Petreşti a luat o serie de măsuri continua reducere a preţului de cost a activităţi la nivelul sarcinilor trasate Se poate spune că ele sînt destul de bizuit pe oameni harnici, cu o bună urma recentei hotărîri a partidului şi punga iui Florea însă se tot umflă.
atît tehnice cît şi organizatorice, trie-' Ce făcea el. Gumpăra cereale la preţ
nite şă ridice activitatea gospodăriei lucrărilor efectuate şi , pe unitate de calificare profesională. Aceştia sîn t: guvernului a stabilit- cîteva obiective mic şi Ie vindea pe piaţa din Zlatna şi
Ia nivelul cerinţelor. Alba Iulia la preţuri mari, de speculă:
produs. Anul trecut de exemplu preţul Numai că înir-o zi Í s-a înfundat. Pen­
La baza creşterii producţiei de cere­ tru speculă cu cereale a fost trimis în
ale noi am pus folosirea seminţelor de de cost pe un hectar de arătură nor­ mecanizatorii Andrei Denghel, Gheorghe pentru anul 1959 pe care gospodăria judecată şi pentru fapta sa, a primit
soi, însămînfarea lor în timpul optim ...drept răsplată 2 ani închisoare co-
şi aplicarea unui complex de măsuri mală a fost redus cu 69 lei faţă de de partid şi guvern. In acest scop, încă semnificative. Lucrările din epoca l-a . , _ • f ; ' • ! ‘ '‘,;Ţ • trebuie şă le atingă. Astfel s-a stabilit recţională.
agrotehnice'. De asemenea am luptat
pentnj .reducerea substanţială a pre­ de Ia începutul a- au fost terminate cu Vlad, Ion Vinăfsar, Constantin Co- Vinu-i vin
ţului de cost şi creşterea productivităţii
muncii la fiecare lucrare executată, media anului 1957. Acest succes l-am cîteva zile înain­ tîrlea, Ioan Stenţel, viticultorii Ernest f.t ca' b’e1nefic*iu•l¦ce-l vo.im. ‘l realiz*'¦a anul a- Aşa şi.a spus ospătarul Victor Mol-
fapt ce a dus la realizarea unor bene­ dovan, care lucra la restaurantul din
ficii, care, deocamdată, cu tonte că obţinut prin folosirea raţională şi eco­ nului, am întocmit Triun, Mihai Gyorfi, Mihai Bulcheşer, cesta să crească. la 800.000 lei, pro­ Călan. După ce clientul bea puţin —
sînt mici, sînt destul de semnificative. şi-a zis el — nu mai .simte calitatea
nomicoasă a tractoarelor, ceea ce ne-a un plan de produc­ Din experienja te de termenul pla­ Mihai Baţoni şi alţii. Şi în sectorul ductivitatea muncii să crească cu 20 vinului. Şi atunci schimba vinul mai
Anul trecut de pildă, gospodăria ţie care să ţină sea­ unei gospodării nificat, a fost tă­ scump cu unul mai ieftin. într una din
noastră a obţinut unele realizări de adus economii de piese de schimb, de ma de posibilităţi­ vălugii orzul pe o zootehnic şi avicol, avem oameni cu la sută- faţă de anul 1958, iar preţul zile a vîiidut vin „Alb superior“ cu
seamă. In acest an am obţinut un be­ 10,60 lei litrul, în loc de „Corniţă", cu
neficiu de 110.000 lei, deci gospodăria carburanţi. şi lubrefianţi, iar deplasă­ 15 lei litrul. Diferenţă de preţ a intrat
a devenit o unitate rentabilă. în buzunarul lui: Nufaai eă, prins a-
rile în gol ale tractoarelor au fost re­ le şi perspectivele . agricole de sfaf suprafaţă de 130 dragoste faţă de muncă şi avutul obş­ de cost pe hantru să' scadă cu încă supra faptului, a intrat şi el la.:: 3
Cum am obtinut acest succes ? noastre de dezvol­ ha., iar acolo unde ani închisoare eerecţională,
duse la minimum. tare, de înzestrarea !UÍÍ s-a observat că el tesc. Ei sînt Ioan Braşoveanu, Martin 5 lei faţă de anul 1958.

Sub preţul de cost planificat ne-am Bulcheşer, Paul Vurner, Agncta Sten­ Avînd în faţă .aceste obiective, ne

situat şi Ia produsele vin şi struguri. tehnică în continuă creştere ce ne-o a ieşit slab din' iarnă, a fost îngrăşat ţel, Agneta Zomer şi alţii. vom strădui nu numai să le realizăm,
acordă statul. Printre altele am hotă­ suplimentar cu azotat de amoniu. In
La vin de exemplu, la fiecare sută de rît să sporim de 3 ori numărul vacilor vie, încă la 2 aprilie erau dezgropate ci chiar să le depăşim. Recenta hotă-

litri preţul de cost a- fost mai mic faţă înzestrarea tehnică rîre a CiC. al P.M.R. care stabileşte în-
a gospodăriei — chezăşia /. r• • •• ,
de cel planificat cu 50 lei, iar la stru­ cu o productivitate mare de lapte, să 129 ha., din care 100 ha. au fost ară­
fiinţarea consiliului gospodăriei, a
guri ta fiecare sută de kilograme cu
dublăm număriil găinilor, din fermă.
11 \lei. :, ; .. In .domeniul construcţiilor, pentru asi­ rile ş i ' 40 ha. cercuife. Tot pînă la succeselor viitoare funcţiei de organizator de partid, de
Pentru a piitea reduci preţul de gurarea unei adăpostiri corespunzătoare această dată terenul destinat culturii mecanici şef la secţii etc. creează pre­
porumbului boabe şi siloz în suprafaţă Partidul şi guvernul au pus în faţa misele unei activităţi şi mai rodnice,
Cost, ne-am orientat' înspre obţinerea şi a unei hrăniri raţionale, vom te.r.nii- de 400 ha. a fost pregătit pentru însă- noastră sarcini măreţe. Pentru tradu­ asigiiră ridicarea activităţii economice
na construcţia a două grajduri cu o mînţat, iar actualmente a început în- cerea lor în viaţă, noi primim un per­ şi politice a gospodăriei la nivelul sar­
unei productivităţi sporite. capacitate totală de 200 capete, a cî- săminţatul lui. Pe lingă acestea au fost manent ajutor tehnic. Anul acesta de cinilor trasate de partid şi guvern.
efectuate îngrăşări ale terenurilor mai exemplu gospodăria a fost înzestrată
Anul trecut aceasta a crescut cu 14 torva silozuri în capacitate de 200 tone
şi a unor bazine pentru captarea uri­
la sută faţă de anul 19Ş7. La a fqsl

obţinută în special prin extinderea me­

canizării lucrărilor, prin ridicarea ca­ AVRAM CAZAN

lificării lucrătorilor pe ramuri de pro­ nei animatelor — un preţios îngrăşă- slab productive. cu noi maşini şi tractoare de mare

ducţie şi generalizarea metodelor îna- mînt natural. Experienţa dobîndită în irigarea cul­ productivitate. Printre ele şe numără 2 directorul GAS.- Peţreşţî