Page 44 - 1959-04
P. 44
P<igr. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1340
UU1HEÜ „New York Times“ despre relaţiile Întîlnirea reprezentanţilor Exploratorii cehi Hanzelka şi Zikmund
culturale sovielo-amerlcane se pregătesc pentru o nouă călătorie in 50
NEW YORK 11 (Agerpres). despre care am auzit atît de organizaţiilor studenţeşti din tarile de ţări din Europa, Africa, Asia şi Australia
europene
Ziarul „New York Times“ a multe. Aceasta este o veste PARIS 11 (Agerpres). — schimb de informaţii asupra ac PRAGA 11 Corespondentul Australia. De data aceasta ei
publicat un articol redacţional TASS anunţă : La Paris a luat tivităţii organizaţiilor lor şi au Agerpres transmite : Cunoscuţii vor îi însoţiţi de doctorul Ro-
intitulat „Veşti bune despre Ru bună. sfîrşit întîlnirea reprezentanţilor discutat propunerile privitoare exploratori şi cineaşti amatori bert Vit şi de mecanicul Oldrich
sia“ în care relevă cu satisfac Departamentul de Stat, ara organizaţiilor studenţeşti din la colahorarea reciprocă. cehoslovaci inginerii ¦Hanzelka Chalupa. Ei vor călători cu două
ţie că relaţiile culturale dintre ţările europene. întîlnirea, care şi Zikmund au fost primiţi la camioane „Tatra 805“, înzestra
U.R.S.S. şi S.U.A. încep să se tă în continuare ziarul, a anu a durat 3 zile, a fost organiza In comunicatul dat publicităţii Hradul din Praga de către An- te cu emiţător de unde scurte,
dezvolte. lat interdicţia în baza căreia tă din iniţiativa Uniunii naţio după încheierea întîlnirii se sub tonin Novotny, preşedintele re ceea ce le va permite să fie în
trupa de balet a Teatrului Ma nale a studenţilor din Franţa liniază că reprezentanţii organi publicii, prim-secretar al G.C. al permanent contact cu Praga. In
Talentata balerină a Teatru re nu putea vizita San Francis zaţiilor studenţeşti s-au pronun P.C. din Cehoslovacia. In cadrul cursul acestei călătorii, pregăti
lui Mare, ¦Galina Ulanova, se co. Şi aceasta este o veste bu şi a Uniunii studenţilor polonezi. ţat în favoarea colaborării în convorbirii, care a avut loc cu te cu deosebită minuţioz'tate,
spune în articol, a sosit la New nă. in sîîrşit este de asemenea La întîlnire au participat de a- tre organizaţiile studenţeşti din acest prilej, Hanzelka şi Zik Hanzelka şl Zikmund vor îace
York. împreună cu trupa de ba o veste bună şi faptul că patina semenea reprezentanţi ai orga ţările cu sisteme social-econo- mund şi-au expus planul de acti cu aproximativ 150.000 de foto
let a Teatrului Mare, ea va în torii americani şi ruşi au dat mice diferite. Aceste contacte şi vitate pentru noua călătorie în grafii, vor turna 100.000 m peli
treprinde un turneu în S.U.A. un spectacol la Palatul sportu1 nizaţiilor studenţeşti din Uniu măsurile adoptate de organiza care vor pomi la 22 aprilie. culă de 35 mm. şi mai multe
şi-şi va demonstra măiestria rilor din Moscova, iar specta nea Sovietică,'Cehoslovacia, Un ţiile studenţeşti contribuie la zeci de mii de metri peliculă de
torii i-au aplaudat cu entuziasm. slăbirea încordării internaţio După 12 ani de la plecarea lor film standard.
garia, Bulgaria, Italia, Elveţia, nale, la cauza păcii şi a priete în Africa şi America Hanzelka
Vastă mişcare de protest împotriva niei între popoare şi corespunde şi Zikmund vor porni într-o nouă La fiecare 6 luni Hanzelka şi
teroarei rasiale în Africa de sud Germania occidentală, Luxem dorinţei şi intereselor studenţi
GAPETOWN 11 (Agerpres). tăţile sud-africane. Discrimina burg, Scoţia, Olanda şi Iugo
— Studenţii- şi diferite organi rea rasială din Uniunea SOd-
slavia.
Participanţii la întîlnirea ca
re s-a desfăşurat într-o atmos
zaţii obşteşti din Uniunea Sud Africană este condamnată chiar feră de prietenie au făcut un lor. călătorie lungă, care se va sfîrşi Zikmund vor reveni în Cehoslo
Africană au început o vastă şi de biserică. După cum rela în anul 1964. vacia pentru ca ceea ce au lu
mişcare de protest împotriva tează corespondentul din Sa Un monument în memoria victîmelor fascismului crat între timp să poată fi pre
noilor acţiuni cu caracter rasist lisbury al Agenţiei Reuter, şe In noul itinerar al tinerilor zentat în mod operativ publicului
ale guvernului ţării; După cum ful bisericii metodiste din U- BERLIN 11 (Agerpres). — avea loc dezvelirea unui. monu exploratpri sînt înscrise 50 de şi cititorilor.
transmite agenţia Reuter, la 9 niunea Sud-Africană, Edgard ADN anunţă:. La 12 septem ment ridicat în cinstea celor 92 ţări din Europa, Africa, Asia şi
aprilie studenţii şi . membrele Wilkinson, a declarat că cre brie, pe locul unde se afla la de femei şi copii din diferite
gărul de concentrare hitlerist ţări ale Europei, Care au pie In Japonia se intensifică mişcarea
organizaţiei de femei „Eşarfele dincioşii aparţinînd acestei bi pentru femei, Ravensbruck, va pentru lichidarea tratatului de securitate
negre“ din Gapetown au ma serici „şînt profund îngrijoraţi“ rit aici.
nifestat în faţa clădirii parla de politica rasistă a guvernului.
mentului Uniunii Sud-Africane
în semn de protest împotriva IN ŢĂRILE A M E R O LATINE cu S. U. A.
proiectului de lege guverna
mental care prevede separarea Schim barea de atitudine menea Uniune „ar putea crea ţele reacţionare, un an după ce TOKIO 11 (Agerpres). — lizarea relaţiilor Japoniei cu
învăţămîntului universitar pen climatul necesar pentru luarea partidul său obţinu-se o mare TASS anunţă : După hotărîrea R.P. Ghinc’m.
a Partidului „Colorado" iniţiativelor necesare iniereselor victorie în alegerile parlamen tribunalului din Tokio, care s-a
tru studenţii albi şi cei de cu ţărilor din America Latină“. La tare. După moartea lui a fost pronunţat în mod public împo Consiliul a adoptat o rezolu
loare. din Paraguay conferinţa de la Lima iau parte instaurat regimul dictatorial a! triva staţionării trupelor ameri ţie în care sprijină pe. deplin
delegaţii din America de nord lui Rojas Pinilla, înfeudat inte cane pe. teritoriul Japoniei, în hotărîrea tribunalului din Tokio.
Agenţia Reuter relatează că ASUNGION 11 (A gerpres).— centrală şi dé sud. reselor Statelor Unite. In cursul ţară s-a intensificat mişcarea
cei 5.000 de. studenţi ai univer Partidul guvernamental „Colora celor 10 ani care au trecut, de la pentru lichidarea „tratatului de Declaraţii în sprijinul hotă
do“, care a guvernat Paragua- Conflict între instaurarea acestui regim fascist securitate“ japono-american şi rîrii tribunalului din Tokio au
sităţii Witwatersrane din Jo- yul în ultimii 12 ani în condiţi guvernul Venezuelei zeci de mii de oameni cu idei pentru retragerea trupelor ame îăcut în prezent partidul comu
hannesburg au hotărît să orga ile stării de asediu şi cu exclu democratice au fost ucişi. ricane din Japonia. Consiliul nist şi partidul socialist din Ja
derea partidelor democratice, a şt societatea britanică naţional pentru •restabilirea re ponia, consiliul general al sin
nizeze săptămîna viitoare o „zi cerut preşedintelui Alfredo Stro- Declaraţia Paftidului Comu laţiilor diplomatice cu R. P. Chi dicatelor, comitetul japonez pen
essner să restaureze democraţia „Shell Petroleum nist cere tuturor' forţelor demo neză a adresat poporului japo
solemnă de protest“ împotriva „pe etape“. Este vorba de in cratice ale ţării să înveţe din nez, cu prilejul începerii alege tru apărarea păcii, consiliul na
troducerea unor măsuri Ga ridi Company" lupta împotriva dominaţiei fas rilor pentru organele focale ale
segregaţiei rasiale în universi- carea stării de 'asediu, alegeri ciste şi să-şi unească forţele pen ţional pentru interzicerea armei
generale şi reforma constituţiei. QARAGAS 11 (Agerpres). — tru crearea frontului democra puterii, un apel în care îi cere
PLANUL P.S.D.G. Stroessner, care a instaurat un Juan Pablo Perez Alfonso, mi tic şi antiimperialist. nucleare şi alte .organizaţii de
PRIVITOR LA GERMANIA regim dictatorial, se află 'de mai nistrul venezuelian al minelor şi să lupte pentru lichidarea „tra
mult timp în conflict cu partidul hidrocarburilor, a protestat îm ROMA. — . Organizaţiile democra mocratice care fac parte din
BONN 11 (Agerpres). — numitei „Comunităţi defensive său care îşi dă seama că situa potriva reducerii arbitrare a pre tice.•¦din- Italia-’-Continuă-să^-protcsteze tatului de securitate“ şi norma
TASS . anunţă : Conducerea europene“, P.S.D.G. îşi exprimă ţia prezentă nu mai poate con ţurilor la produsele petrolifere a- Consiliul naţional de luptă îm
P.S.D.G. a dat publicităţii vi indignarea faţa de faptul Că gu tinua. După cum relatează a- nunţate. de societatea britanică
neri un amplu document în că- vernul R.F. Germane a consi genţia „United Press Internatio „Shell Petroleum Company of potriva revizuirii „tratatului de
re . este fundamentat în mod derat atunci posibil să arunce nal“ schimbarea de atitudine a Venezuela“. Perez a spus că din
amănunţit planul de reglemen la o parte ca pe un „petec de partidului „Golorado“ se datoreş- cauza aceasta Venezuela va pier securitate“ japono-american.
tare a problemei germane („Pla hîrtie“, nota guvernului .sovietic te „curentului împotriva dictatu de circa 180.000.000 de dolari
nul P.S.D.G. privitor la Ger în problema germană din 10 anual şi a anunţat că guvernul hi cadru) unei adunări, o scrisoare ’i- Franţa, Belgia, Anglia, R.F. Germa
mania“ ), elaborat de acest par martie 1952. „Ocazia a fost pier venezuelian va rem ite,in. scurt dresată guvernului grec, căruia îi cer nă, Austria, Suedia, Norvegia. ip
tid. In acest document, alcătuit dută, se spune în legătură cu cursul dezbaterilor care au avut loc
s-a hotărît ca preşedinte al acestei fe
deraţii să fie ales scriitorul german
Hans Werner Rischter, iar ca vice-
preşedinte Lewis Colfins, decanul ca-
din trei capitole, sînt explica aceasta. în document. Şansele rilor din America în general şi timp un memoriu de protest am împotriva- acordului' itaio-americafl--ea- să-'pună î n 'libértale pe eroul naţional tedralei Saint Paul din Londra.
te principiile de bază ale „pla basadorului britanic la Sarasas
au rămas nefolosite, întrucît pe căderii lui Batista în special“, în problema respectivă. re prevede crearea de baze america grec Manolls Glezos şi pe ceilalţi pa KAMPALA. — După cum transmi
nului P.S.D.G. privitor la Ger te agenţi.a Reuter, , în Uganda conti
mania“ publicat anterior, este atunci totul era subordonat rea Declaraţia P.C. ne pentru rachete pe teritoriul Italiei. trioţi greci arestaţi ilegal, care au nuă arestările conducătorilor „mişcă
prezentat istoricul problemei lizării Comunităţii defensive eu • *• » • v.- t , •: , • •’. fs.V Ti v : f) ' t * ¦. i* 'j ' rii naţionale din Uganda", oare se
Penîru crearea unei din Colum bia Secretariatul mişcării tineretului so-’ luptat activ. împotriva fascismului. pronunţă pentru independenţă. Auto
germane şi se răspunde la dis rităţile din Uganda au hotărît de ase
cuţiile purtate în jurul propu ropene, înarmarea fiind unicul Uniuni parlam entare BOGOTA 11 (Agerpres). — cialist din Italia a dat publicităţii o Participanţii la adunare, au hotărît de menea să interzică mitingurile popu
Cu prilejul celei de-a 11-a ani declaraţie în care cheamă pe toţi ti asemenea să înfiinţeze un comitet de laţiei de ouloare, organizate de „miş
nerilor P.S.D.G. pentru regle scop“. Referindu-se la poziţia ia iîno-americane versări a morţii eroului naţio nerii pătrunşi de dorinţa de a salva carea naţională din Uganda". In sea
mentarea acestei probleme. In de mai tîrziu a guvernului nal columbian Jorge Eliecer
document sînt repetate toate R.F. Germane în problema ger SANTIAGO DE GHILE. 11. Gaitan, Partidul Gomunist din omenirea de pericolul atomic, indiţe- solidaritate cu Manolis Glezos şi CU’ ra zilei de 10 aprilie, poliţia din Kam
(Agerpres). — Deputatul creş- Columbia a publicat o declaraţie
propunerile principale făcute an mană, P.S.D.G. arată’ urmările tin-democrat Jose Masalem a de în care cheamă la crearea unui rent de convingerile politice şi cre ceilalţi luptători pentru libertate din pala a intervenit cu bastoane de cau
terior de P.S.D.G. pentru re fatale ále hotărîrii Bundestagu- clarat că delegaţia chiliana la puternic front antiimperialist.
glementarea problemei germa lui din 25 martie 1958, cu pri conferinţa parlamentară inter- dinţa religioasă,’ să lupte împotriva Grecia. ciuc pentru a împrăştia un grup de
ne, inclusiv propunerea de a se vire la înarmarea atom ică. a americană, care va avea loc la Gaitan a fost conducătorul ari
crea,...•pe bază de •paritate, un Bundeswehrului. „La 25 martie Lima la mijlocul lunii rnai, va pei de stingă a partidului libe creării de baze pentru rachete în Ita MÜNCHEN. — Un grup de repre cîieva suie de africani întruniţi tn-
consiliu parlamentar geiman 1958 — se subliniază în documen lia. !In declaraţie se cere să se or zentanţi ai comitetelor naţionale de
tormat din reprezentanţi ai ral şi a fost ucis în 1948 de for ganizeze în italia un referendum luptă împotriva armamentelor atomice tr-un miting. După cum relatează
R.F. Germane şi R.D. Germane. tiuil Pt .SO.LDV.G.U., -—— cceericcuuil ss-aa iîn- i propune crearea unei Uw nmiuuunii popular în chestiunea bazelor, pentru şi nucleare, au anunţat la 5 aprilie
Se subliniază de asemenea ne ^ Politica guvernului iede- J parlamentare latino - americane că au format o „Federaţie europeană agenţia Reuter, manifestanţii scandau
ca poporul să aibă posibilitatea de „Libertate
ral în prob- l-em6a reunificării a 1 „f-ă..r..ă....p..a..r.t.iciparea S- tatelor Uni a-şi exprima părerea.
BERLIN. — Lucrătorii din justiţie, împotriva armamentului atomic“. A-
dat greş“. te“. Masalem a spus că o ase- din capitala R.D. Germane au adoptat ceastă federaţie cuprinde delegaţi din
cesitatea tratativelor între „cele'
patru state direct răspunzătoare
pentru problema germană“, în » intre principalele evenimen Cronica evenimentelor internationale
vederea pregătirii Tratatului de te ale actualităţii interna
pace pentru Germania şi a tra ţionale, vom consemna în agen uşura, fără îndoială, rezolvarea tul de la Bagdad, şi rezultatul ţelul politicii externe sovietice cancelarul R. F. Germane, Ade ternaţionale. Este vorba, după
tativelor în vederea pregătirii da noastră săptămînală de as problemei germane. Otto Gro- politicii altor ţări. Odată cu a- cum se ştie, de zdrobirea de că
unui sistem de securitate euro tăzi, în primul rînd, acele eve tevvohl a propus cancelarului fe ceasta, Eisenhower nu s-a sfiit este — după cum a subliniat nauer, unul din cei mai zeloşi a- tre poporul chinez a complotului
peană. „La tratativele în legă nimente care sînt legate direct deral ca reprezentanţii R.D.G. să vină în contradicţie flagrantă organizat în Tibet — regiune a
tură - eu tratatul de pace, de sau indirect de apropiata con şi R.F.G., trecînd peste orice cu realitatea, aducînd acuzaţii N. S. Hruşciov — de a preîn- depţi ai „războiului rece“, a fost R. P. Chineze — de către gu
clară P.S.D.G., trebuie discuta ferinţă a miniştrilor Afacerilor chestiuni formale, să înceapă neîntemeiate Uniunii Sovietice. vernul local trădător din Tibet,
tă' propunerea sovietică. Occi-' Externe ai marilor puteri, con imediat tratative pentru realiza tîmpina războiul, de a asigura nevoit să accepte să se retragă împreună cu marii proprietari
dentul trebuie să elaboreze de vocată pentru 11 mai Ia Gene rea unui punct de vedere comun Faptul că în momentul actual pacea şi securitatea pentru Uni din viaţa politică activă şi să
asemenea o propunere a' sa“. va. De această problemă depîn- al celor două guverne germane omenirea aşteaptă cu justificat unea Sovietică şi pentru toate se mulţumească cu un post mai de şerbi, la instigaţia şi cu a-!
Totodată, în acest document zînd în mare măsură evoluţia în problema Tratatului de pace. interes convocarea conferinţei jutorul material al organizaţi
este confirmată cererea P.S.D.G. întregii situaţii internaţionale miniştrilor Afacerilor Externe ai ţările. In aceste împrejurări este mult simbolic — acela de pre ilor imperialiste de diversiune şi
ca actualul statut-de ocupaţie al' O asemenea propunere este pri celor patru mari puteri, că s-au al agenturii lor ciankaişiste. Ele
mită, fără îndoială, cu vie satis creat toate premisele ca într-un lesne de înţeles că statul sovie şedinte al R.F.G., la care a a- mente rebele au atacat prin sur
facţie de întregul popor german, viitor apropiat să aibă loc tra prindere garnizoana din Lhasa a
Berlinului occidental să fie.men-’ pentru viitor, ea stîrneşte un de către întreaga opinie publi tative ia cel mai înalt nivel so tic nu-şi propune să atace pe nunţat că va candida. Cercurile
că iubitoare de pace. licită din partea tuturor guver nimeni, iar ultimele evenimente politice internaţionale sînt una armatei populare de eliberare, o-
ţinut pînă la reglementarea de viu interes în întreaga lume şi nelor eforturi sporite, pentru a morînd patrioţi tibetani, aducînd
I n contrast'cu poziţia adop face totul ca aceste evenimente internaţionale au dovedit cu pri nime în aprecierea că începutul mari pagube poporului chinez.
finitivă a problemei germane; opinia publică mondială iubitoa tată de guvernul R. D. internaţionale să fie încununate sosinţă întregii lumi politica fer sfîrşitului erei iui Adenauer este Executînd ordinul Consiliului de
de succes. Nu pe această linie mă de pace şi coexistenţă paşni urmarea firească a politicii ne-
P.S.D.G. acuză în documentul, re de pace urmăreşte îndeaproa Germane se situează Adenauer, se situează în aceste împreju că promovată de către Uniunea realiste, de respingere a oricăror Stat aii R. P. Chineze, unităţile
care în ultima perioadă în care rări discursul rostit de preşedin Sovietică. Se pune astfel, în mo iniţiative de pace propuse de armatei populare de eliberare au
său puterile occidentale şi gu pe orice luare de poziţie în a- mai deţine funcţia de cancelar al tele Eisenhower, discurs confec dul cel mai iiresc, întrebarea : Uniunea Sovietică, de către cer trecut imediat ia acţiuni de re
R. F. Germane continuă să facă ţionat în termenii „războiului De ce a fost nevoie ca preşedin curile guvernante din Germania primare şi zdrobire a rebelilor
vernul R.F. Germane că, promo ceastă privinţă. declaraţii agresive, să denature rece“, în termeni care, departe tele S.U.A. să tacă o asemenea şi cu sprijinul activ al populaţiei
ze poziţia Uniunii Sovietice în de a contribui la încălzirea cli declaraţie ? Se înţelege că nu occidentală, în fruntea cărora locaie au nimicit cu desăvîrşîre
vând politica înarmării r Germa- • In acest sens, pentru săptămî ce priveşte principalele probleme matului internaţional, creează, mai şi numai pentru a îngreuna s-a aflat 10 ani încheiaţi Ade bandele rebelilor din regiunea
ale situaţiei internaţionale. Pe dimpotrivă, o încordare supli Lhasa, urmărind în munţii Tibe
miei occidentale î n . cadrul na care se încheie astăzi, se re aceeaşi linie s-a situat de cu mentară în relaţiile internaţiona sau chiar torpila apropiatele tra nauer. Retragerea fui Adenauer tului rămăşiţele lor.
N./LT.O., au nesocotit toate pro marcă scrisoarea adresată de rînd şi preşedintele S. U. A., le, încinge atmosfera, pune Ia tative Est-Vest, aşteptate cu ne
punerile U.R.S.S. şi R.D. Ger-, Otto Grotewohf, preşedintele Eisenhower, într-o cuvîntare ros încercare nervii oamenilor. Nu răbdare de către opinia publică iu din funcţia de cancelar nu în Populaţia tibetană şi-a expri
tită la Gettysburg. Aşa după poate să nu stîrnească mirare mat în unanimitate aprobarea sa
mane în problema germană. Re- Consiliului de Miniştri al R.D. cum apreciază tovarăşul N. S. şi uimire declaraţia lui Eisen seamnă, fireşte, că politica ex faţă de măsurile luate de guver
Hruşciov într-un interviu acor
ierindu-se la perioada anului Germane, cancelarului Adenauer, dat ziarului „Pravda“, preşedin hower potrivit căreia din partea nul R. P. Chineze: dizolvarea
tele Statelor Unite referindo-se
1952, tind' puterile' occidentale care constituie o dovadă grăi la actuala încordare internaţio Uniunii Sovietice ar exista, chi guvernului local din Tibet, crea
toare a dorinţei ce o manifestă nală a prezentat lucrurile astfel
au insistat asupra creării' aşa-' guvernul R. D. Germane pentru purile, o „primejdie“. Or, după rea într-un viitor apropiat a Re
ca Conferinţa miniştrilor Aface ca şi cum această încordare nu giunii Autonome Tibetane. Zdro
., • . - o - , ; cum bine se ştie, ţelul unic şi bitoare de pace din întreaga lu ternă a R. F. Germane va tace birea complotului imperialist din
ar fi rezultatul politicii externe
5 .8 0 0 .0 0 0 de şomeri rilor Externe ce va începe în principal al politicii interne a me. In interviu! său acordat zia o întorsătură de 180 de grade. Tibet arată odată mai mult că
curînd la Geneva să fie încunu a S.U.A. şi a aliaţilor lor din
în S. U. A. nată de succes. Guvernul R. D. Uniunii Sovietice este făurirea rului „Pravda“, tovarăşul N. S. Lucrul acesta, se înţelege, e orice uneltire provocatoare îm
Germane propune în scrisoarea blocurile militare agresive de ti
WASHINGTON 11 (Ager sa stabilirea între reprezentan unei vieţi demne de cele mai Hruşciov a subliniat că oamenii greu să se realizeze dintr-o da potriva lagărului socialismului
pres). — TASS anunţă: După ţii celor două state germane a
cum anunţă- corespondentul a- unui punct de vedere comun în de stat din Occident, care în tă. Oricum, există mai multe este sortită: unui eşec total.
genţiei United Press Internatio problemele esenţiale ce vor fi
nal! preşedintele AFL-GIO, G. discutate Ia Conferinţa de fa Ge actualele condiţii internaţionale premise ca în viitor cercurile
Meany, a declarat că economia neva — pregătirea Tratatului de
Ş.U.A. nu s-a restabilit încă du- pace cu Germania şi rezolvarea promovează o politică cu totul conducătoare vest-germane să
!Să declin. „Numărul real al şo realistă a problemei referitoare
fe rilo r, a spus el, a fost în mar ia lichidarea statutului dc ocu contrarie voinţei opiniei publice promoveze o politică mai realis
tie de 5.800.000, iar •nu de paţie din Berlin. Un punct de
4.326.000, cum a anunţat guver vedere pe cît posibil comun al mondiale, îşi asumă o grea răs tă, care să ţină seama de cerin
nul“. Mai există încă un mare celor două guverne afe noastre,
număr de, şomeri neînregistraţi, pundere în faţa popoarelor pen ţele imperioase ale popoarelor,
este vorba, de . aproximativ
tru eventualele consecinţe ale contribuind astfel la rezolvarea
politicii lor falimentare. pe cale paşnică a principalelor
ă politica „în marginea pră- probleme internaţionale actuale.
C pasfiei“, a „războiului re
Oce“ este total falimentară o do pinia publică mondială a a-
flat în săptămîna trecută
300.000 de oameni. subliniază guvernul R. D. G., ar pul N.A.T.O., S.E.A.T.O. şi pac bune idealuri ale oamenilor, iar vedeşte în mod grăitor faptul că de un nou eşec al reacfinnii in CONST. MACOVEI
Redacţia şi administraţia ziarului *tx. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188) 189)75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii1 Generale P.I.t.R." nr. 236.32b din 8 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
