Page 45 - 1959-04
P. 45
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAl
REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A t SFATULUI POPULA
Anul XS Nr. 1341 j Marţi 14 aprilie 1959 4 pagini 20 bani
* ijun u a n w . j i n > « m « !.aw —
—'/—*/ ;—>;—»r ”‘r-*/—*/—' r“»
FRUNTAŞI In fjn/ktfn 7 !(fi
j da la secţia vagoane 1 ..........F
!•a A te lie re lo r C.F.R.i
[ S im e iia
ÎNTRECEREA so n d o r il o r Angajamentul
Planul decadal în 7 zile ojelaritor l a Uzina metalurgico-chimică din Ztatna, printre fruntaşi se numără şi lăcătuşul de
prinde viaţă întreţinere, comunistul Ştefan Zaharie. Acest titlu i l-a adus munca plină de însufleţire. Tot
odată, acest tovarăş este unul dintre inovatorii activi ai uzinei.
Entuziasmul cu care sondorii de şantierul Lupeni şi Atelierul însufleţiţi de realizările pri In foto: Tovarăşul Zaharie verificînd funcţionarea pompelor.
întreprinderii de Explorări din mecanic.
mului trimestru al anului cu
Lupeni muncesc pentru traduce- In primul trimestru al anului, rent, colectivul oţelăriei Siemens ©©©®©a®®©©0©®®©©®©®@®©©®®®5®@®©® ®®©©®9®©®0®®©9®®©®<3@®s@@©€)®aa®©©©e®©®®®®(g®{y©
această întreprindere a depăşit Martin nr. I din Combinatul
rea în viaţă a angajamentelor siderurgic Hunedoara a hotărît (Diz aelluitatz pz eqeam
luate în cinstea zilei de 1 Mai, planul de producţie cu 14 la
a tăcut posibilă obţinerea unor sută, la metri foraţi, sondeuze şi să facă totul pentru a întîmpina
rezultate dintre cele mai bune,
cu mult superioare celor obţi cu 7 ia sută, la metri foraţi ^e ^ cu succese cit
nute pînă acum. , mai frumoase în muncă .
Insăm înfează I-a în urmă cu două săptăinîni. au început zilele trecute să în
Astfel, pînă la data de 7 a- 0‘ A Traducind în viaţă iniţiativa Ei au însămîntat în această să mînţeze porumbul.
prilie toate şantierele întreprin porumbul epocă peste 25 ha. cu ovăz, bor-
derii şi-au realizat planul- de Analizînd in şedinţele ce pro- echipei prim-topitorului Dumitru Planfează
producţie decadal dînd peste In ziua de 13 aprilie colecti- cea§'- «oarea-soarelui şi sfeclă răsaduri de legum e
plan un mare număr de metri ducţie posibilităţile existente pe - Şerban de la cuptorul nr. 5, de viştii din G.A.G. „Ogor nou“ de zahăr. Totodată, au plantat
Simeria Veche avînd terenul cartofi pe o suprafaţă de 2,5 şi zarzavaturi
şantiere, comitetul de întreprin- o realiza zilnic un indice de pregătit din timp au început ha. si au pregătit cele 45 ha.
dere, sub conducerea organiza utilizare de 5,30 tone oţel pe
ţiei de bază P.M.R. de aici, a m.p. şi zi calendaristică, oţelct-
organizat întrecerea socialistă în rii de la cele 5 cuptoare au <. b-
cinstea zilei de 1 Mai sub lozin
[• lăcătuş. îşi depăşeşte norma j foraţi. Pînă în prezent, în frun ca : „Planul lunar în 20 de zile!" ţinut însemnate depăşiri de insămînlatui porumbului Pînă teren ce vor fi jnsimîn(ate cu SEBEŞ (de la subredacţia
tea întrecerii se află muncitorii, Şpirezreenat,l,izăarrialtea ocbaţinanugteaj.apmîneănt.uînl, plan. in seara, ei au şi insamintat , „ .. . ., noastră voluntară) Colectiviştii
r în medie cu 2 ia sută. 1 inginerii şi tehnicienii şantieru va fi îndeplinit cu cinste. peste 20 ha. cu porumb, din din Sebeş s-au angajat să ob
lui de explorări Bărbăteni care totalul de 50 ha. ce au plani- Porumb- Pnntre ce! mai harnia ţină recolte sporite şi de pe su
şi-au realizat planul decadal în Un mic calcul arată că de la ficat pentru a fi însămînţate cu colectivişti se numără tov. A4a- prafaţa de 11 ha. pe care cul
proporţie de 200 Ia sută, urmat această cultură. Colectiviştii din xim Mihu, Dumitru Jurj, Gheor- tivă în acest an legume şi zar
începutul anului şi pînă la sfir- Simeiia Veche sînt hotărîţi să ghe Mihalcea şi alţii. zavaturi. Pentru realizarea a-
termine semănatul porumbului cestui angajament, încă din luna
srimtutle primei decade a lunii cu- în mai puţin de trei zile cît s-au Harnicii colectivişti din Şibot februarie ei au asigurat mate
au fost elaborate peste angajat.
au hotărît să înceapă zilele 1a- rialul săditor prin însămînţarea
prevederile planului mai bine Z ile le acestea ceslea cu toate forţele semăna
tul porumbului. a circa 1.000 m.p. răsaduri în
de 8.700 tone oţel Martin, ceea vor începe semănatul
La în to vă ră şirile paturi calde. In luna martie ei
C ei m ai buni ce reprezintă aproape 40 la sută p oru m b u lu i
din comuna C risfur au semănat în cîmp aproape 2
din cantitatea de oţel pe care Colectiviştii din Şibot au ter
minat însămînţările din epoca Membrii celor patru întovără ha. cu rădăcinoase, spanac, ma
In întrecerea pe care sondorii Gheorghe Şteîănoiu, Grigore s-au angajat să o dea peste şiri agricole din comuna Gristur
au însămîntat suprafeţe însem zăre şi salată şi au plantai ar
o desfăşoară, cele mai bune bri- Bîrcu, Constantin Stanou, Marin plan pînă la sfîrşitul anului. nate cu culturi din epoca I-a. pagic pe un hectar.
Un merit deosebit în obline- După terminarea acestora au
păzi sînt cele de la sondele 5.333 B_odea, Vîlcică Florea, 1 ănase început să pregătească terenul La 6 aprilie colectiviştii din
5.327. 5.325, 5.253, 5.520. In Dragom.r, Constantin Simedru, rea acestui succes revine prirn- pentru însămînţările din epoca Sebeş au început să planteze
topitorilor Dumitru Şerban, a II-a. Pînă în prezent au fost
răsadurile în grădină. In două
mod deosebit au muncit maiştrii Nistor Bereţ şi Vasile Păunescu. Dumitru Brujan, precum şi e- zile ei au plantat răsaduri de
sondori Ene Spirea, Vasile Taş- De asemenea, de la atelierul chipetor care deservesc cuptorul varză timpurie pe 3 ha. şi de
cău, Gheorghe Popescu, Ioan mecanic s-au evidenţiat strun
Hlaghi, brigadierii Popescu Du garii: Dumitru Iona şi Dumitru nr. 4 al oţelăriei respective. gulioare pe 1 ha. Pe restul su
mitru, Gheorghe Proca şi Dumi Cornescu, sudorul Nicolae Ne-
t PETRU PERIAN j tru Piţigoi. Tot atît de bune re
f lăcătuş la brigada de frînâ t Noi gospodării colective
t automată. Lună de lună îşi 1 zultate au obţinut şi exploratorii tedu şi polizatorul Ion Feher. în regiunea noastră
j- depăşeşte norma în medie cu -j La izvor:BSu-:l
^ două procente. s-a mărit debitul de apă captată pregătite 240 ha. din 350 ha.
în care urmează să se însămân
I ţeze porumbul.
In ultimul timp, una din pre debitul de apă captată să creas Datorită muncii politice desfăşu Şi în satul Serei, printre primii care Datorită timpului prielnic ei prafeţei de grădină vor planta
ocupările principale a conducerii că de la 9.000 litri în 24 de ore rată de călre organele de partid şi s-au înscris în gospodărie au fost co răsaduri de ardei graşi, vinete,
întreprinderii „1 Mai“ Deva a la 40.000 litri. Totodată s-a îm d e.stat în rîndul ţărănimii munci muniştii. Ei au convins apoi să se în roşii eto.!
fost verificarea şi modernizarea bunătăţit şi compoziţia chimică toare, în regiunea noastră secloru! scrie în G.A.G. „Retezatul“ toţi ţăra
tuturor instalaţiilor de la izvo a apei prin creşterea procentaju socialist al agriculturii creşte pe zi nii muncitori din sat. Noua gospodărie F. CHIRUTA
rul de apă minerală din Boholt. lui de acid carbonic care în tre ce trece. Duminică, 12 aprilie a.c., colectivă întruneşte 175 familii cu, 874
s-au constituit în regiunea noastră ha. teren agricol şi un bogat inventar Colectivişti? realizează angajamentele
Lucrările care s-au executat încă 3 gospodării colective. format din animale şi atelaje. In adu luate în întrecerea socialistă
narea festivă de duminică, colectiviştii
ia acest izvor au făcut ca acum cut, în mare parte, se pierdea. din Şerel şi-au ales consiliul de con It! început construirea grajdurilor
ducere format din 9 tovarăşi. Ca pre
In raionul Haţeg şedinte al gospodăriei, ei l-au ales pe
Cfomrausia IDăfow a f o s t e®>mpS©i©t tn satui Galaţ, aparţinător comunei tov. Vaier Dăminescu. Prin răspunsul dat la chema midă. O bună parte din materi
Pui, 110 familii de ţărani muncitori rea colectiviştilor din Nădăşiia alele acestea provin din resurse
c e o p e ip a tiv is a tă s-au unit duminică în gospodă In raionul O răşfit Inferioară, colectiviştii din Pri- proprii.
ria colectivă „Streiul". Ei au în caz s-au angajat să construias
L şef de partidă fierari arcuri. 1 Comitetul de partid al comu- susţinută muncă de lămurire în scris în gospodărie 410 ha. teren a- Locuitorii satului Balomir, comuna că pînă la sfîrşitul anului în Zilele trecute colectiviştii din
j- îşi depăşeşte în medie norma nei Gălan, ajutat de agitatorii de rîndul ţăranilor muncitori p er gricol, 100 bovine din care 48 vaci şi Şibot, au sărbătorit duminică inaugu curs, două grajduri, cu o capa Pricaz au terminat fundaţia li-
f cu 3—4 procente. la uzina „Victoria" a desfăşurat tru ca aceştia să păşească cu în- 16 bivoliţe, 25 cabaline şi 74 ovine. rarea gospodăriei colective „Vasile Roai- citate de 60 bovine fiecare. In nuia din cele două grajduri şi
în-că de la începutul anului o credere pe drumul agriculturii De asemenea, noii colectivişti au adus tă“. In gospodărie s-au înscris 208 fa au început lucrările de zidărie.
Jy__ t\— t <—r în gospodărie numeroase atelaje şi milii de ţărani muncitori cu o supra acest scop ei au transportat pe Prin priceperea şi hărnicia de
socialiste. Roadele acestei munci unelte agricole printre care 78 plu faţă de 547 ha. teren agricol. Colec care dau dovadă, se evidenţiază
guri, 83 care şi căruţe, 64 grape, 10 tiviştii din Balomir au înscris totodată locul stabilit de către comisia colectiviştii Alexandru Petruţesc
B r ig ă z ile u te m is te de m uncă s-au concretizat zi de zi. Recent scmănători-porunib, o moară, 2 prese în gospodărie un însemnat număr de şi Avram Cloanţa.
întreagă comună a fost complef pentru balotat fin, 2 cazane pentru atelaje şi animale. raională de amplasare peste 5
fiert ţuică etc. Tîmplarul şi fierarul,
p atrio tică la lucru cooperativizafă. Satele Batiz, Că satului s-au înscris în gospodărie adu- vagoane piatră, mari cantităţi
lanul Mic şi Strei sînt complet
colectivizate. In gospodăriile co cîndu-şi şi atelierele respective. de nisip, pietriş, lemn şi 'cără-
lective din aceste safe sînt în
Pentru înfrumuseţarea diat după constituire, brigada a şi tre scrise 228 familii cu o suprafaţă Printre primii care şi-au înaintat ce Roadele strădaniilor
oraşului cut la treabă. de 744 hectare, iar în întovără
şirile agricole din satele Sînlă- rerile spre a fi primiţi în gospodărie
Brigăzile de muncă patriotică de pe Tinerii din această brigadă au exe măria, Sîncrai şi Grişeni s-au u-
lingă organizaţiile de bază U.T.M. din cutat mai multe lucrări printre c a re : nit 268 de familii de ţărani au fost tov. Petru Bădău, şi loan Za
sectoarele I, II şl V ale exploatării car muncitori cu o suprafaţă de 845
bonifere CJricani, iau parte activă la curăţirea vagonetelor, descărcarea va- hectare. llaría, membri de partid, Vasiu Mi- Duminică dimineaţa se îndreptau de elevii Sanda Zaharia, fruntaşă doi elevi au răspuns bine la toate
înfrumuseţarea noului oraş al mineri spre sala cinematografului „Filimon
lor. gonetelor cu piatră, încărcarea cărbu r IOS1F CRAŞCA hai, candidat de partid şi alţi comu Sirbu“ din oraşul Deva sute de oa- la învăţătură şi în activitatea obş- întrebările, ajlindu-se la egalitate de
corespondent meni ai muncii pentru a asista la
De curînd ele au săpat gropile ne nelui la culbutor etc., venind astfel în nişti. Exemplul lor a fost urmat şi concursul „Drumeţii veseli“, organi- iească, reprezentanta clasei a XI-a puncte. Răminea să se vadă care
cesare şi au plantat 175 plopi cana zat de Radiodifuziunea şi Teteviziu- de la şcoala medie „Dr. Petru Gro- anume clasă va clştiga concursul
dieni pe strada principală a oraşului. sprijinul sectorului din care fac parte. de către ceilalţi ţărani muncitori din nea Romînă în colaborare cu secţia
v de învâţămmt şi cultură a Sfatului za" şi Nicolae Juncan, reprezentau- în urma întrebărilor „fulger“. Băie-
Valoarea lucrărilor executate de către sat ca : Roman Livezean, Romulus Mă popular orăşenesc Deva. La concurs
rită şi alţii. au participat elevii claselor a Xl-a tul şcolii medii „Decebal“, fruntaş ţii aveau Ia un moment dat un a-
tineri în mod voluntar se ridică la de la şcolile medii „Decebal şi „Dr. ta învăţătură şi în activitatea ob- vans de 10 plinele. Dar, ceva mai
suma de 2.000 lei. u Petru Groza“. ştească. Examinatorul n-a uitat să tîreiu, fetele au egalat şi au condus
înainte de începerea concursului,
Pentru efectuarea acestor lucrări sau arate celor din sală că elevul Ni- apoi tot cu 10 puncte. De elevul
prestat un număr de peste 300 ore emoţiile cuprinseseră atît pe elevii ce
................................. - ------------------- lor două şcoli, grupaţi pentru a fa colae Juncan, fiu de ceferist din Si- Nicolae Juncan, cel care răspunsese
ce „galerie“ celor pe care îi susţi
muncă voluntară. In această acţiune neau, cît şi pe restul asistenţei din meria, este coleg cu tatăl său, elev excepţional înainte, depindea presti-
s-au evidenţiat tinerii Nicolae Scorpie, sală. Cele două grupuri de concu In clasa Xl-a. la şcoala medie serală, giul clasei. Dacă el nu răspundea
renţi aşteptau cu încordare momen
Viorel Neamţu, Dumitru Rugină, Ioan tul cind clopoţelul îi va chema pe La începui se părea că cei doi la. ultima întrebare, fetele ciştigau
scenă să pornească înir-o călătorie concursul. Răspunsul a venit insa
imaginară pe urmele reportajelor lui
Bria, Nicolae Ioan, Gheorghe Sorescu imediat şi cele două clase au ter
Geo Bogza. minat la egalitate: 220 la 220 puncte.
şi mulţi alţii. Pregătirile pe care le-au făcut cu
Organizîndu-şi bi Acest concurs a reflectat faptul
25 tone fier vechi ne munca, briga mult timp în urmă nu i-a scutit de
colectat da lui Ioan Maier emoţiile inerente înainte de concurs. că elevii celor două clase sînt bine
de la U.I.L. Sebeş, In minţile tuturor stăruia întrebarea:
Tinerii mineri, constituiţi în brigăzi care lucrează in ndne va clştiga?“. Dar, comenta- pregătiţi.
de muncă patriotică, participă cu entu depozitul de buş riile şi gînctiirile au fost întrerupte Juriul a hotărît ca ambele clase
ziasm la acţiunea de colectare a fie teni, reuşeşte ca de sunetul clopoţelului, care anunţa
rului vechi. Pînă acum tinerii de la lunar să obţină o să facă o excursie la Păltiniş Sibiu
mină au colectat cantitatea de 25 tone depăşire medie a concurenţii să vină pe scenă. Profe-
fier vechi. sarcinilor de plan şi o călătorie de agrement cu avio
cu 3—5 la sută. sorii diriginţi ai celor două clase, nul oferită de TAROM. Elevii San
In acţiunea de strângere a fierului iov. Ileana Doroga şi Dumitru Su-
vechi s-au evidenţiat tinerii Victor Gîr- In fo to : brigada san, care au luat loc la masa fu- da Zaharia şi Nicolae Juncan, care
ciumaru, Ioan Brînzan, Ioan lacob, iui Ioan Maier di- riului păreau a fi cei mai emoţionaţi.
Miluţă Rugină şi alţii. rijind un lot de au răspuns Ia toate întrebările, au
buşteni către tocul
Lucrări în valoare de de încărcare in va primit ca premii clie o bicicletă, ciie
goane.
concurenţi na vor putea răspiujde la un carnet C.E.C. cu o depunere ini-
întrebările, destul de grele, puse de ţia[ă de 190 lei şi alte obiecte,
examinator, în legătură cu ceea ce Numărul mare de spectatori a fost
a descris in reportajele sale' Geo mulţumit de felul cum elevii s-au
Bogza. Dar, cu fiecare întrebare, pregătit în vederea concursului „Dru-
concurenţii căpătau iot mai multă metd veseli şi de răspunsurile date.
*^ ^ cimosiinţele * * * * * SP“S că strădaniile elevilor
2.000 lei _ . ' pentru a se pregăti cit mai bine pen-
lor> dlnd răspunsuri foarte bune. Iar {ra concnrsui nj)rumeţii veseli“ au
Organizaţia de bază U.T.M. din sec In faţa microfoanelor a apărut exa- colegii din sală nu mai conteneau. ?(!j roade,
torul VI al minei Uricani a constituit minatorul, tov, /. Mustaţă, încadrat „hai băieţiit", „hai fetele 1“, Cei V. ALBU
o brigadă de muncă patriotică. Jme- /w -—•''W'—-'Vr>