Page 46 - 1959-04

Pac?, â
R ăspu n dem cititorilor
Ce sint normele de lucru
din g osp od ăria co lectiv ă
Rezultatele însemnate pe care
gospodăriile colective le obţin
în flecare an determină pe ţă­
ranii muncitori să-şi îndrepte
privirile în spre ele, să urmă­
rească cu atefiţje cum muncesc
şi cum trăiesc colectiviştii. Fap­
tul că ţăranii muncitori din sa­
tele regiunii noastre sţnţ dor­
nici să cunoască care este sis­
temul de organizare a muiieii
în gospodăria colectivă, ce sînt
normele de lucru şi cum este
retribuită munca, îl dovedesc şi
numeroasele scrisori soşite la
redaoţle prin care ei roagă zia­
rul să publice articole în oare
să se lămurească asemenea pro­
bleme. ş să precizăm că de acestea sînt
Ţinînd seama de dorinţele
ţăranilor muncitori, z|arul „Dru­
mul socialismului" va publica
un ciclu de materiale prin care
se va răspunde la întrebările
puse de ţăranii muncitori în le­
gătură cu normele de lucru şi
cu sistemul de retribuire a mun­
cii în gospodăria colectivă.
La articolul 26 'din statutul
model al gospodăriilor colective
se arată că muncite din gospo­
dăria colectivă vor ii organiza­
te după sistemul de muncă în a-
cord. Aceasta presupune fixarea
unor norme de lucru pentru fie­
care lucrare în parte. Gine fi­
xează aceste norme ? Pe baza
recomandărilor Ministerului A-
griculturii şi Silviculturii, consi­
liul de conducere al gospodăriei
colective, stabileşte normele de
lucru pe care le supune spre a-
probare adunării generale a co­
lectiviştilor. Ele intră îp vigoa­
re numai după ce sînt dezbătute
şi aprobate de adunarea gene­
rală. Odată aprobate, sînt obli­
gatorii pentru toţi merpbrii gos­
podăriei colective.
(Ee sînt normele de lucru ?
Norma de lucru este cantitatea
de muncă, pe care un singur
om, sau un grup de oameni tre­
buie să o facă într-o zi de iu-
oru, fără ca oamenii şi anima­
lele să se obosească peste nor­
mal şi fără ca maşinile şj unel­
tele să se uzeze peste măşură.
De ajci rezultă că normele nu
se stabilesc la întîmplare, ci cu
foarte multă judecată. La stabi­
lirea lor se are în vedere felul
terenului, deoarece anumite te­
renuri se lucrează mai uşor, iar
altele mai greu. Se are de ase­
menea în vedere starea vitelor
de muncă şi a maşinilor cu care
se lucrează. Nu se poate pretin­
de, de exemplu, unui om să are
cu un plug vechi şi cu vaci mai
slabe, aceeaşi suprafaţă de te­
Expoziţii la Petroşani
La propunerea comisiei permanente
comerţ şi cooperaţie de pe Ungă Sfa­
tul popular orăşenesc Petroşani s-au
organizat în localitate un număr de
peste 10 expoziţii de mărfuri alimen­
tare şi industriale, care au avut drept
scop popularizarea realizărilor indus­
triei alimentare locale, cele ale indus­
triei noastre chimice etc. Orgqnizarea
acestor expoziţii a dus la o creştere
mare a volumului de mărfuri vîndule,
fapt care a determinat conducerea or­
Luna aprilie este LUNA CU- ^
rateniei
t In magazinele de chimica- ]
le din Deva şi de pe reţea 3
t ale O. C. L. Prqdiţse Indus- )
L triale Interraionale Deva gă-
L siţi de vînzare : alba — praf }
L de spălat universal, sin-prai
[ de spălat, tix — praf de frp- ţ
[ cat, diîerite, săpunuri, lacuri, ^
l vopsele cu ulei, pămînturi co- ]
L lorarrie, humă, perii pentru
( îre.cat, peptru haine şi încăi- ţ
L ţărpinte şi alte arti.cple nece- -
r sare curăţeniei. •)
[ o
O LA N EŞ TI
Staţiune balneară de inter es genera). Aflată în rajonul
Rnp Vîlcea la o altitudine de 480 m., oferă în toţ cursul anului
tratament bolnavilor suferinzi de afecţiuni hepatice, digestive, re-
naj.e şi diabet.
In timpul verii se piai tratează afecţiuni reumatice şi der
matologice.
Oferă condiţiuni optime de cazare, încălzire centrală, masă
dietetică, distracţii, club, cinem atograf, excursii plăcute, sport,
In perioada 1 octombrie — 1 mai tarifele de internare şipt
reduse.
ren pe care o poate ara un alt
om cu un plug nou şi cu boi sau
cai buni.
Normele de lucru se stabileso
pentru fiecare fel de muncă în
parte. Aratul, semănatul, treie­
ratul, scoaterea cartofilor, mul-
gerea vacilor, cositul furajelor,
transportul de pe cîmp, vîntura-
fuj seminţelor şi toate celelalte
lucrări din gospodăria colectivă
se fac pe baza unor norme de
lucru pe care le poate înfăptui
un colectivist conştient.
Pentru a fi mai clar, luăm ca
exemplu felul cum se procedea­
ză la una din aceste lucrări.
Presupunem că adunarea gene­
rală a stabilit ca norma la pră­
şit cu sapa să fie de 12 ari pe
zi. Aceasta înseamnă că fiecărui
colectivist care lucrează la pră­
şit i se măsoară o suprafaţă de
12 ari pe care va trebui s-o pră­
şească în ziua respectivă. El nu
este obligat însă să realizeze nu­
mai o singură normă într-o zi.
Dacă vine de dimineaţă la lu­
cru, dacă munceşte cu hărnicie
şi dacă se îngrijeşte să-şi orga­
nizeze bine munca, el poate rea­
liza o normă şi jumătate sau
chiar mai mult într-o zi. A'lai
sînt şi alte cazuri — şi trebuie
multe în regiunea noastră — în
care normele pot fi mult depă­
şite de către unii colectivişti.
Gare sînt acestea ? Să zicem că
un colectivist oarecare are co­
pii sub 16 ani dar care pot să-l
ajute la lucru, şpu poate are
anumite rude care locuiesc Ia
oraş dar care în anumite zile
din an pot să-l ajute. Intrucît
aceştia nu sînt membrii ai gos­
podăriei, nu au dreptul să pri­
mească personal normă. Ei pot
ajuta însă pe colectivistul res­
pectiv, lucrînd împreună cu el
la realizarea normei pe care a-
cesta o are. In asemenea cazuri
colectivistul poate să realizeze
cu uşurinţă două norme şi chiar
mai mult într-o zi.
Realizarea şj depăşirea nor­
melor nu este permis să se facă
însă în dauna oaljţăţii lucrărilor.
Şeful ¦de echipă şi brigadierul
sînt obligaţi să controleze zilnic
calitatea lucrărilor efectuate de
fiecare colectivist. In cazul că
lucrările sînt de slabă calitate,
colectivistul care le-a efectuat
va fi pus să le refacă fără a i
se socoti munca depusă pentru
refacerea lor.
Introducerea normelor de lu­
cru în gospodăria colectivă are
o însemnătate deosebit de mare,
ganizaţiilor comerciale din Petroşani
să continue extinderea acestei iniţia­
tive.
Astfel, în prezent la Petroşani sint
organizate expoziţii cu vinzaţe pentru
mase plastice, confecţii, sticlărie, nou­
tăţi de primăvară etc.
In această lună se va deschide de
asemenea o expoziţie cu vinzare pen­
tru încălţăminte cu feţe de pînză şi
încălţăminte cu talpă din materiale
sintetice. , danului reţine cu multă sigu­
KMsawwpcwwanft'avr
deoarece ele dau posibilitatea să
se măsoare exact munca pres­
tată de fiecare colectivist în par­ gospodăriei colective „U-
te şi totodată să se organizeze
un control obştesc concret asu­
pra participării la muncă a fie­
cărui om. Dacă nu s-ar munci
după norme, ci de-a valma, a-
tunoi nu ar exista posibilitatea
pentru a se cunoaşte oît a lucrat
fiecare om într-o zi oarecare.
Acest lucru ar stimula lipsa de
răspundere în muncă, lenea şi
chiulangeala. Tocmai de aceea
participarea colectiviştilor la
producţia gospodăriei colective
nu se măsoară după timpul lu­
crat, ci după gradul de îndepli­
nire a normei de lucru. Prin
norma de lucru este stabilită
sarcina de producţie zilnică ce-i
revine fiecărui membru al gos­
podăriei colective. Străduindu-se
să-şi organizeze bine munca, să
lucreze mai cu spor pentru a-şi
realiza şi depăşi normele, colec­
tiviştii asigură, nu numai reali­
zarea, ci şi depăşirea planului
de producţie al gospodăriei co­
lective, iar prin depăşirea planu­
lui de producţie îşi întăresc gos­
podăria colectivă şi-şi sporesc
simţitor veniturile personale.
De aceea, realizarea şi depă­
şirea normelor de lucru trebuie
să fie socotită de fiecare, colec­
tivist ca o sarcină de cea mai
mare importanţă de care este
dator să se achite cu toată cins­
tea.
In numerele viitoare vom răs­
punde la alte întrebări-puse de
ţăranii muncitori în legătură cu
felurile normelor de lucru în
gospodăria colectivă.
DRUO M SOMMETSMULUI
1 testare
fineţe salvate
CALAN (De la subre-
dacţia noastră voluntară).
Primăvara şi uneori chiar
vara, 7 ha. din fîneţele
nirea" Călanu Mic, raio­
nul Hunedoara, erau aco­
perite cu apă.
Pentru a salva acest te­
ren, colectiviştii au hotărît
să sape canale de scurge­
re a apei. Zis şi făcut. Par-
ticipînd cu toţii la această
acţiune, într-o jumătate de
zi ei au săpat şanţuri pe
o lungime de 500 metri,
salvînd de apă terenul a-
mintit.
TRAIAN I. CIOROGARIU
Mîndria satului
In salul Galaţi se des­
făşoară o vie activitate cul­
turală. Dar oamenii de aici
se mîndresc cel mai mult 3
cu echipa de dansuri care
în fiecare an a fost frunta­
şă la concursurile artisti­
ce de amatori.
Anul trecut, echipa de
dansuri din satul Galaţi a
ocupat primul loc la festi­
valul tineretului din raio­
nul Haţeg, primind ca pre­
miu un patefon cu plăci.
Anul acesta, echipa de
dansuri formată din tinerii
ulemişti ca Isaia Dreghici,
Claudia Hobean, Serica
Mărilă, Alion Gherman,
Elena David, Adrian Gru-
iescu, Voichiţa Dreghici,
precifţn şi comunistul Fi-
limon Dreghici, sub îndru­
marea învăţătoarei Valen­
tina Daju a ocupat primul
loc pe raion.
MIRCEA DAJU
corespondent
N r. 1341
Campionatul regional de fotbal
Aninoasa a trecui în fruntea Paarptaidsiăoncaatre
clasam entu lui
In cadrul campionatului regional de o centrare şi şutează puternic, dar por­ La Vulcan în faţa a 2000 de specj
fotbal, duminică la Călan, s-a desfă­ tarul reţine. Urmează vreo 15 minute tatori echipa locală Minerul şi echipa
şurat meciul dintre Minerul Aninoasa de joc, în care Cllanul domină. Apoi, Unirea Alba Iulia au desfăşurat un
şi Victoria Călan. Echipa oaspe a re­ ultimele minute aparţin Aninoasei şi meci cu faze spectaculoase, la ambele
purtat o victorie meritată la scorul de în min. 88, acelaşi Vlad ridică scorul porţi. Din primele minute de joc oas­
2-0. la 2-0. peţii iau cu asalt poarta gazdelor.
In primele 15 minute, jocul a fost Jocul, în general a fost de o fac­ Din min. 15 însă jocul se schimbă şi
echilibrat, cu faze rapide de la o poar­ tură tehnică corespunzătoare, fără du­ echipa gazdă ia conducerea. In min.
tă la alta. După ce Vlad înscrie pri­ rităţi. Minerul a prestat un joc supe­ 19 Cărare de la numai patru metri
mul gol, iniţiativa trece de partea Mir rior Victoriei, cîştigînd întîlnirea pe şutează în braţele portarului Socacitu
nerului. Nici prin eliminarea Iţii Adrian merit. Arbitrul Şiara (Alba Iulla) a rafînd o mare ocazie. Gazdele insis­
Golgoţiu, echipa Aninoasei nu slăbeşte condus bine. tă tot mat mult la poarta adversă. In
min. 30 Melinte şutează puternic de
jocul şi domină pînă la sfîrşitul re­ Trebuie remarcată disciplina specta­ la 9 metri dar Socaciu, fiind atent,
torilor călănenl. reţine. De-abia în min. 31 gazdele
prizei. La reluare, se părea că echipa reuşesc să concretizeze. Melinte exe­
Victoria obţinută în acest meci a cută un corner, mingea cade pe lingă
Victoria va presta un joc mal bun. adus echipa Minerul Aqlnqasa în frun­ bara transversală intrînd în plasă: 1-0.
In min. 63 Călin, de la Victoria, reia tea clasamentului.
In repriza secundă oaspeţii desfă­
şoară atacuri pe extreme. Astfel, Nagtj
Corvino! mm o cedat prinţul loc
Cu două ore înainte de începerea chide scorul. In acelaşi minut, la un In mim 47 înscrie în colţul drept al
meciului de fotbal dintre Dacia ©răş- contraatac, devenii îi imită. Pînă la porţii de la 15 metri. Scorul devine
tie şi Gorvinul Deva tribuna .stadio­ sfîrşitul primei reprize scorul rămîne 1-1. Oaspeţii forţează în ccţnlinuare
nului din Orăştie era arhiplină. Su­ alb. jocul, dar apărarea gazdelor anihi­
porterii celor două echipe veniseră să-şi Irţ cea de a doua repriză gazdele, lează pe rînd aiaourile. In min. 58
susţină favorite într-un meci cheie. gvînd şi vîntul. în avantaj, atacă dez­ Dumitraşcu salvează un gol gata fă­
Meciul începe într-o notă de domi­ lănţuit şi reuşesc ca în min. 60 să cut. Pînă la sfîrşitul partidei oaspeţii
nare uşoară a oaspeţilor care joacă înscrie prin Gavrilă. Scorul este pe­ sînt mereu în atac dar nu mai reu­
mai organizat şi iniţiază atacuri peri cetluit de Matei care în min. 87 reia şesc să înscrie.
culoase la pbarta gazdelor. După apro peste Junea o pasă primită de Ia Ga­ Jocul a fost bărbătesc cu multe faze
ximativ 10 minute jucătorii din 0răş vrilă. spectaculoase, mai mult la poarta gaz­
tie revin, pun stăpînire pe joc şi atacă După aspectul jocului, victoria gaz-’ delor. înaintarea gazdelor nu a fruc­
insistent poarta apărată de Junea tificat toate ocaziile deoarece apărarea
(Deva). G acţiune periculoasă a gaz­ delor este meritată. imediată a oaspeţilor a intervenit cu
delor, petrecută îh min. 11, se termină Arbitrajul lui 0pi{ (Petroşani) con­
fuz. In cele mai multe cazuri el a fost
cu un şut, tras de Gavrilă în bara departe de faze, a fluierat faulturi şi multă siguranţă anihilind acţiunile.
transversală. Gazdele insistă şi în min. ofsaiduri imaginare, n-a aplicat corect Arbitrul Munieanu — Hunedoara a
20 ratează o mare ocazie de a des­ legea avantajului. condus bine.
Linia de ataca fost eficace NICOLAE ROVENŢA
N1CU IONAŞCU .
Duminică, echipa G.S. Gorvinul III vină şi chiar să iniţieze cîteva atacuri corespondenţi
(Gonstruotorul) Hunedoara, a obţinut în ultimele 15 minute, timp în care R e z u lta t
în faţa echipei Dinamo Orăştie o au reuşit să maree unicul gol, din-
victorie clară, la scorul de 6—1 (4—0). tr-o fază destul de confuză. care nemulţumeşte
Jocul începe în nota de dominare Golurile au fost marcate de Huzum
a echipei Dinamo, apoi Corvinul îşi (2), Bîrlad (2), Bodreanu şi Popa In medul de duminică desfăşurat
revine şi pune stăpînire pe joc. Re­ pentru Gorvinul şi Lorenoz pentru Di­ la Haţeg, echipa Corvinul II (Şantie­
priza l-a a fost în majoritate la dis­ na mo. rul) Hunedoara, nu a demonstrat' a-
creţia Corvinului. După pauză, jocul oeeaşi putere de luptă ca în partidele
îşi mai pierde din ritm, ceea ce dă Arbitrul Joia Martin — Petroşani, anterioare. Se poale trage concluzia
posibilitate echipei Dinamo să-şi, re­ a condus bine. că echipa joacă inconstant şi că în
NICOLAE PREDOIU
Se aştepta mai mult faţa unui adversar mai slab î! suba-
preciază. Aşa se explică de ce dumi­
Meciul dintre Metalul Cugir şi Pa- In min. 18, gaica face o cursă spec­ nică iju a reuşit să întreacă echipa
ringul Lonea s-a terminat cu scorul taculoasă, portarul intervine, dar mult Victorja Haţeg dedt la un scor limi­
de 2—1 (2—0). In ce priveşte desfă­ prea tîrziu, şi înscrie: 1—0. In min. tă : 1—0. Golul victoriei a fost marcat
şurarea jocului el a fost de slabă fac­ 42 Ivanovici măreşte scorul la 2—0. de-ab|'a în min. 65 de Tătărucă.
tură tehnică, presărat cu. tniţţle duri­
tăţi, atit din partea oaspeţilor, cit şi In re<priza a Il-a ambele echipe dau Pînă în min. 65 jocul s-a desfăşur
din cea a gazdelor. In. special Mîrnea dovadă că le lipseşte condiţia fizică nat mulţumitor deşi pe alocuri au fost
de la oaspeţi, şi gomoşan de la gazde, şi astfel jocul devine din ce în ce mai cîteva durităţi pe care arbitrul nu le-a
au desfăşurat un joc foarte periculos slab. In min. 62 Mîrnea înscrie cu un sancţionat. In ultimele 20 minute însă,
urmărind iot timpul adversarul şi nu şut sec modijicînd scorul la 2—1. Pa- jocul devine dur, mai ales din partea
mingea. Mîrnea în ultimele minute a rîngul îşi revine în ultimele 10 minute haţeganilor. De menţionat că elimina­
lovit intenţionat un jucător al echipei dar ratează mari ocazii prin Hîndo- rea în minutul 80 a celor 4oi jucători
oaspe, deşi acesta nu avea mingea. reanu. este numai în parte justificată. Arbi­
trul a eliminat corect pe Ţapu de la
Joc greoi Arbitrul Petric — Simeria, a condus Haţeg şi cu destulă uşurinţă pe jucă­
torul hunedorean.
bine.
ALEX. LAZO
M. V1LCEANU
Echipele Aurul Zlatna şi Şuri- corespondent corespondent
anui Sejbeş au desfăşurat durai.-
nică un joc de o factură tehnică C A T E O O B I A IB! II A I F O T B ^ iL
mediocră în care s-a văzut lip­
sa de condiţie fizică şi mobilita­ CORVINUL HUNEDOARA -
te manifestate din plin la echi­
pa oaspe. Gu toate că localnicii
au fost net superiori, ei s-au an­
trenat însă în jocul greoi al la o v ic to rie m e r ita tă
.oaspeţilor jmprimînd meciului o
nota de mediocritate.
întîlnirea dintre echipele gor­ rul. Oprea execută un corner, la
vinul Hunedoara şi G.F.R. Timi­ balon sar un buchet de jucători
şoara a corespuns din toate şi Nistor trimite la Tătaru, care,
punctele de vedere: jocul â fost fără să ezite, şutează jos la c o lţ:
Scorul a fost deschis de Du- disputat,' s-a înregistrat un nu­ 1-0. Susţinuţi de galerie hunedo­
daş în min. 40, în urma inter­ măr record de spectatori şi în renii iniţiează noi acţiuni 'dar
ceptării unei mingi, respinse de plus arbitrajul lui P. Badea — cei care ratează o ocazie de ,a
portar. 1 Oraşul Stalin — a fost bun. înscrie sînt timişorenii. Nebela
însă, salvează în ultimă instan­
După paiţză, în min. 52 Zlat- Chiar din primele minute s-a ţă balonul şutat de Ţigăniuc.
ky pasează lui Rîşniţă care şu­ observat că jucătorii celor două Ritmul jocului se înteţeşte. Atît
tează plasat înscriind imp.arab.il: echipe sînt hotărîţi să facă o hunedorenii cît şi timişorenii îjn*
2-0. In continuare gazdele în­ partidă mare. Şi spre lauda am­ cearcă să modifice scorul. Dar
cearcă poarta, însă portarul Su­ belor formaţii trebuie să spu­ apărătorii sînt la post şi anihi­
nem că timp de 90 minute s-a lează orice acţiuni. Se remarcă
ranţă. Scorul rămîne pînă la jucat în acelaşi ritm. După clte- în special portarii Boroş şi Ne­
urmă nemodificat: 2-0 pentru va minute, timp în care jocul bela care au intervenţii sigure.
a alternat de ia o poartă
la alta, hunedorenii deschid sco- După aspectul jocului hune-
Aurul Zlatna.
Arbitrajul lui Domşa a fost
corect.
GH. CIMPEANU
¦O#- dorenii au meritat victoria. Ei au
şutat mai mult, au fost mereu
Clasamentţtl campionatului regional în atac. Timişorenii au meritul
că deşi din min. 30 au rămas
Minerul Aninoasa 17 13 1 3 40:16 27 în 10 oameni (Lenghel acciden­
tat p părăsit terenul) au făcut
Corvinul Deva 17 11 3 3 33:14 25 un joc ofensiv.
Corvinul II Hunedoara 17 12 1 4 40:20 25
Dacia Orăştie 17 11 2 4 33:16 24 Gei mai buni de pe teren au
Unirea Alba 17 9 2 6 28:20 20 fost Boroş, Tătaru, Nebela, Sîr-
Minerul Vulcan 17 7 4 6 25:26 18 btj, Bobjţg, Balint şi Surdan.
Parîngul Lonea 17 8 1 9 24:20 17 Au jucat formaţiile:
Metalul Gugir 17 8 0 9 31:36 16 Corvinul Hunedoara : Nebela
Gorvinul III Hunedoara 6 3 8 26:25 15 — Goiciii, Nacu, Calotă (Nistor)
17 5 4 8 24:27 14 — Sîrbu, Balint — Smărăndes-
Şurianul Sebeş 17 5 3 9 24:36 13 cu, Anton, Tătaru, Oprea, Nislor
Dinamo Orăştie 17 4 3 10 20:32 11 (Ga Iotă).
Aurul Zlatna 17 G.F.R. Tim işoara: Boroş —
Victoria Gălan 17 4 3 10 17:31 11 Apter, Brînzei, Stepan — Gaj,
Victoria Haţeg 17; 0 2 15 8:54 2 Lenghel (Surdan) — Bobiţa, Ţj;
găniuo, Androvici, Surdan, Mnn-
ETAPA VIITOARE
CU. Î&& M- U
Corvinul II Hunedoara—Au­ Dinamo Orăştie—Dacia Orăştie, 1*
rul Zlatna, Victoria Călan—Şu- Metalul Cugir—Gorvinul Deva, 'Joi 16 aprilie la Hunedoara -e
rianul Sebeş, Unirea Alba— Parîngul Lonea—Minerul V.ul- desfăşoară întîlnirea amicală
Victoria Haţeg, Minerul Aninoa- dintre Gorvinul şi Petrolul Plo-
'sa—Gorvinul III Hunedoara, ' ¦ foi eşti*