Page 47 - 1959-04

Nr. !341 dpümül so e m r sm iu ! Pag. S
> ssozszisx
B^gBgggaaigBn a jigM

SA FOLOSIM LA ÎNTREAGA CAPACITATE UTILAJUL M
IIIIIIIHIIIlllllllllllllllllllllllllllllllllllilIlIIIIIIMiaitlIIlllllllllllllllllllMllIIIIIIIIIIIIMIIIIIHffllIM

Ţoală atenţia realizării ILH6.PL Petroşani fşl îndeplineşte M I M E 1RS II MME M A » E J P 1E

indicatorilor de folosire ei cinste o<gatlilc lată i Brigada lui Păcuraru
a utilajelor ic minele fiii Uliii
P entru a veni în sprijinul 36,36 la sută, la piese de schimb a cum două luni am vizitat
minerilor în lupta pentru mecanice cu 9,22 la sută, iar la L* pentru ultima dată aba­ de-nmormîntare, tovarăşe Pă­ „zburase“ în aripa cealaltă.
sporirea producţiei de cărbune, piese de schimb-construcţii cu tajul în care lucrează briga­
S ituaţia pe luna martie şi pe număr peste cel admis. De ase­ muncitorii, tehnicienii şi ingine­ 3,75 la sută. Planul nu a fost da minerului Traian Păcuraru curaru ? Ne-am dus şi noi acolo. Căr­
trimestrul i al acestui an, menea, unele vagonete circulă cu rii de la Uzina de reparat uti­ realizat decît la sortimentul ar­ de la mina Vulcan. Cu două
n-a fost încă întocmită. Totuşi, o încărcătură mică, nu sînt des­ laj minier din Petroşani, acordă mături metalice, însă nu din luni în urmă, am aflat că bri­ — Mai întrebaţi ? Păi trea- bunele era puşcat şi ţrebuia
se poate afirma că în general cărcate la vreme şi se întîrzie o deosebită atenţie satisfacerii vina colectivului uzinei ci din gada respectivă e pe eale să să se încarce, să se armeze.
pe Valea Jiului, indicele de fo­ expedierea lor la locurile de depline a necesităţilor exploată­ cauză că Combinatul metalurgic devină fruntaşă. Acum am a- bă-i asta ? Stăm de aproape Doar asta-i convenţia între
losire a principalelor utilaje s-a muncă. Se cere în acest sens din rilor cu vagonete, grinzi meta­ Reşiţa nu s-a achitat de obliga­ flat că e fruntaşă pe sector. două ceasuri fără curent. Fir-ar schimburi.
îmbunătăţit faţă de lunile ante­ partea sectoarelor de transport lice, sţîlpi de abataj etc. Şa o ţiile contractuale, de a livra can­ In lunile februarie şi martie
rioare şi, cu unele excepţii, şi mai multă preocupare pentru or­ dovadă elocventă a acestei preo­ tităţile necesare de şină de cale şi-a depăşit planul lunar cu să fie... Ne-am simţit de prisos, aşa
faţă de anul trecut. Dacă luăm ganizarea şi întreţinerea în bune cupări de seamă, sînt cifrele care ferată. cca. 200 de tone. Şi nu-i de
de pildă locomotivele, vedem că condiţiuni a parcului de vago­ ilustrează înfăptuirea planului de loc puţin dacă ţinem seama Şi a scăpat omul o înjură­ că fără a mai încerca să în­
faţă de indicele realizat anul nete. producţie trimestrial. După da­ Tot în perioada primului tri­ de faptul că brigada a avut
trecut, în primele două luni din tele operative, colectivul acestei mestru, după situaţiile operati­ greutăţi, că a dat cărbune coc- tură de s-au uitat miraţi ta treb ceva, am părăsit abatajul.
anul acesta folosirea lor s-a îm­ In ultimii ani, în foarte multe uzine şi-a realizat planul pro­ ve, productivitatea muncii a sificabil, că a obţinut însem­
locuri în Vailea Jiului, s-au in­ ducţiei globale pe primul trimes­ crescut la U.R.U.M. Petroşani cu nate economii de materiale el şi ortacii săi. N-am îndrăz­ Ajunşi în galerie, tov. loan
bunătăţit simţitor. In 1958, indi­ trodus transportoare. Acestea tru al anului în proporţie de 15,59 la sută şi s-au făcut eco­ (mai ales la exploziv, şi lemn).
107,5 la sută, iar al producţiei nomii la preţul de cost, numai în nit să mai întreb nimic. No­ Pasca a rupt tăcerea;
cele realizat a fost de 4.042 tone- uşurează mult munca minerilor, marfă în proporţie de 109,75 Ia lunile ianuarie şi februarie, în Spuneam că de această da­
sută. Pe sortimente, s-au obţinut valoare de 270.000 lei. tă am găsit multe lucruri roc că tot el a continuat: — Buni băieţi. Cu astfel de
kilometrice pe lună şi locomoti­ contribuie la ridicarea producti­ de asemenea importante depăşiri schimbate. Nu-mi venea să
de plan. De pildă, la oţel elec­ Colectivul Uzinei de reparat cred că merg în abatajul unde — Spuneţi tovarăşe prim- oameni nu se poate să rămîi
vă. In luna ianuarie din anul a- vităţii muncii. Cu toate acestea, tric lichid planul a fost depăşit utilaj minier din Petroşani este lucrează brigada condusă de
cu 5,67 la sută, la vagonete cu hotărît să satisfacă şi mai mult Păcuraru. La lumina lămpilor, maistru dacă mai poate merge sub plan. Mă prind pe oricît
cesta, acest indice a crescut Ia din situaţia existentă la C.C.V.J., 13 la sută, la grinzi metalice cu necesităţile exploatărilor miniere
60 la sută, la stîlpi de abataj cu şi să contribuie astfel la conti­ aşa ? Luna trecută am avut că-şi fac planul şi azi.
4.320, iar în februarie Ia 4.440 se observă că transportoarele nu nua sporire a producţiei de căr­
de furcă cu lucrările acelea ve­
tqne-kiloţnetrice pe lună şi loco­ sînt folosite nici măcar la indi­ bune.
chi, ştiţi bine... Acum iată pa­
motivă. Creşterea aceasta ne a- cele planificat. Deşi în luna fe­
costea : n-avem curent. Am mai avut şi alte treburi
rată că din lună în lună folosi­ bruarie şi martie se observă o
— Cel puţin vreo 20—30 de pe la Vulcan, aşa că am în­
rea locomotivelor este tot mai creştere progresivă faţă de luna
rîzne dădeam astăzi peste tîrziat pînă aproape de amiază.
bună. Faţă de indicatorul plani­ ianuarie, totuşi, cifra stabilită plan, a intervenit un tînăr din La plecare mi-am amintit de

apropierea noastră. prinsoarea pe care s-a oferit

Tocmai atunci, abatajul s-a s-o facă prim-maistrul Pasca.

luminat. Lămpile electrice s-au Curiozitatea m-a făcut să trec

aprins. pe la biroul sectorului, să aflu

ficat însă, se vede că încă mai prin plan n-a fost realizată. Parcul de vagonete în perfectă linişte, ortacii mîn- — La lucru băieţi! a strigat situaţia brigăzilor în ziua res­
trebuie să se depună eforturi Acest fapt denotă că instalarea
cau fără a se privi măcar. E- Păcuraru pectivă. Şi nu mică mi-a fost

pentru realizarea Iui. Cauzele lor la locurile de muncă nu s-a în sprijinii! producţiei rau tare necăjiţi. Am descope­ Craţerele au început să u- mirarea cînd am aflat că schim­
nerealizării indicatorului planifi­ făcut peste tot după o analiză rit pricina după ce prim-mai- ruie, pichamerul şi-a arătat şi bul 1 al brigăzii lui Păcuraru
cat la folosirea locomotivelor temeinică. Există în Valea Jiu­ / n realizarea planului de pro­ şi alta în subteran) care se o- strul miner loan Pasca, a prins el prezenţa prin buruitu-i spe­ îşi făcuse planul, ba dăduse
constă în special în aceea că în lui la unele exploatări, transpor­ ducţie, punerii Văii Jiului cupă numai cu întreţinerea va­ să vorbească ; cific, iar minerii lopătau în­ şi cîteva rîzne „peste".
lunile respective, unele exploa­ toare care funcţionează doar una intîmpină adesea multe greutăţi. gonetelor, Orice defecţiune ob­ tr-un ritm deosebit. Păcuraru
tări, cum sînt Lupeni şi Aninoa- sau două ore pe schimb. E şi Unele din ele apar pe neaştep­ servată, oricît de mică ar fi ea, — Da’ ce-i cu mutrele astea N. 'A;
sa, nu şi-au realizat planul de normal ca în asemenea condiţii, tate. Acestea sînt legate mai a-
este imediat înlăturată. De altfel, A 'V '-’V/VX

producţie. De asemenea, proasta indicele planificat de 30 tone pe les de condiţiunile geologice ale aceste defecţiuni sînt remarcate IpoFfs! utilajelor o os
întreţinere a unor locomotive, lună şi metru liniar de transpor­ straturilor. şi de maiştri de la !transport, ____________________________ __
folosirea lor la o încărcătură sub tor să nu fie realizat. Este de care au datoria să expedieze < & ¦ < L > . o </*¦<&.<ts- a i|M «<
cea normală etc., au contribuit datoria conducerilor exploatări­ Nu rareori se întâmplă însă imediat la suprafaţă orice va­
Ia realizarea acestui indicator lor să reexamineze situaţia pla­ ca brigăzile de mineri să se o- gonet defect pentru a fi repa­ I p ste bine cunoscut faptul E limpede că în aceste condi- - $ s > - a -o o -m--a»-ta
sub cel planificat. sării şi folosirii transportoarelor prească din lucru din lipsa va­ rat. In acest fel, vagonetele de­ -®-/ că producţia sporeşte pe ţiuni se iscau defecţiuni în orga-
gonetelor goale. Cu toate aces­ fecte nu mai sînt introduse în sectorul I B în calitate de me­
tea, exploatarea respectivă dis­ canic de sector. Propunerea ă

La vagonete, situaţia este şi în aşa fel, ca să fie montate Ia pune de necesarul de vagonete circuitul de transport şi ca a- baza creşterii productivităţii nizarea transportului şi deci în fost binevenită şi acceptată.

mai critică. Indicatorul de folosi­ locurile de mare randament. pentru extracţia producţiei pla­ tare, orice neajuns ce ar putea muncii. Dar la baza creşterii întreg procesul de extracţie al De asemenea, sectorul electro­
re a lor, nu numai că n-a fost Am arătat mai sus, felul cum nificate. De aici se trage con­ fi provocat din, cauza lor, este productivităţii muncii stă pro- cărbunelui la acest sector. Da- mecanic al minei, împreună eu'
realizat, dar marchează o des­ cluzia că parcul de vagonete înlăturat. gresul tehnic. Aşa, de pildă, că locomotivele ar fi fost mai sectorul transport (şef de' seo-.
creştere de la lună la lună. In sînt folosite cîteva din utilajele este folosit neraţional. Pentru sporirea - producţiei de cărbune bine întreţinute, situaţia ar fi tor inginer Marin Petrescu), au
ianuarie s-au realizat Li tone pe miniere existente şi în special concretizare, vom da un exem­ Pentru ca reparaţiile vagone­ în abataje reclamă mecanizarea fost cu siguranţă alta. elaborat un program de lucrări
lună şi vagonet, ceea ce înseam­ cele cu care lucrează în subte­ plu : în lunile ianuarie şi februa­ telor să se facă repede şi în acestora, iar obţinerea de vite- pentru a pune la punct toate
nă 4 tone mai puţin decît cifra ran. Dar s-ar putea spune des­ rie, la mina Lupeni, transportul bune condiţiuni, la mina Vul­ ze mari de înaintare a lucră- Pe stratul 18, sectorul I B, a utilajele sectorului I B. Ga ur­
planificată. In februarie, acest tule şi despre felul cum sînt uti­ a mers foarte defectuos. Ca ur­ can există un atelier special în rilor de deschidere este direct avut montate trei craţere. Aces- mare, sectorul a fost înzestrat
indice a scăzut şi mai mult, a- lizate maşinile de extracţie, Iu- mare, nici planul de producţie care 12 oameni lucrează perma­ legată de mecanizarea opera­ tea însă n-au funcţionat totdeau- cu locomotive în bună stare,
jungînd la 25 tone pe lună şi nicularele, compresoarele, pom­ n-a fost îndeplinit. In luna mar­ nent numai pentru întreţinerea ţiunilor de încărcare şi tran­ na, fie din cauză că n-au avut s-au reparat controlerele, s-a
vagonet. E drept că după datele pele centrifugale etc. De datoria tie — cu acelaşi parc — tran­ parcului de vagonete. Bineînţe­ sport . condiţiuni create, fie că ele au pus în funcţiune staţia de în­
operative, în luna martie, situa­ conducerii G.G.V.J. este să ana­ sportul a funcţionat mai bine, les că repararea în timp scurt şi fost prost întreţinute şi deci se cărcare de 8 tone. In prezent
ţia s-a mai îmbunătăţit. Totuşi, lizeze indicii realizaţi Ia princi­ iar planul de producţie a fost de calitate superioară, reclamă La exploatările miniere din defectau destul de des. Vom da se organizează o secţie a ate­
se vede că parcul de vagonete palele utilaje, să stabilească Valea Jiului s-a pus în ultima ca exemplu faptul că un craţer lierelor de reparaţii a locomo­
nu a ajuns să fie folosit în în­ cauzele şi să se ia măsuri care depăşit. piese de schimb suficiente. To­ vreme un mare acc.ent pe meca­ a fost strîns în aşa măsură în­ tivelor, în care se va face repa­
tregime şi Ia capacitatea planifi­ să determine o maj bună folosi­ La Vulcan însă, situaţia se varăşii de la Vulcan, datorită nizarea lucrărilor miniere. Tă­ cît n-a mai putut fi pornit. raţia complectă a oricărei loco­
cată. Se ştie că Ia numeroase re a lor. Este necesar să se re­ unui dezvoltat spirit gospodă­ ierea cărbunelui cu haveze, în­ motive defecte.
locuri de muncă, din diferite ex­ vizuiască parcul de utilaje exis­ prezintă cu mult mai bine. Fap­ resc, aţi suficiente piese de cărcarea cu maşini de încărcat, Tot ca o parte negativă în ac­
ploatări, minerii mai duc lipsă tente şi să se facă o justă repar­ tul că numai 3,24 la sută din schimb. folosirea combinelor miniere, tivitatea sectorului I B din Lu­ Cum era de aşteptat, situaţia
de vagonete goale. Atunci cum tizare pe exploatări şi sectoare, numărul total de vagonete sînt transportul mecanizat, toate a- peni este întreţinerea nesatisfă­ s-a îmbunătăţit. In luna aceas­
se face că ele nu-s folosite totuşi în aşa fel ca prin folosirea lor, defecte, ne scuteşte de orice al­ însăşi greutatea medie a în­ cestea au dus la sporirea pro­ cătoare a reţelei de aer compri­ ta, îşi va face planul de produc­
la capacitatea maximă ? Faptele să se realizeze randamente ma­ te aprecieri pozitive. Aici trebu­ cărcăturii vagonetelor spune ce­ ductivităţii muncii şi deci la mat. Altfel, nici nu s-ar putea ţie şi sectorul I B (dovadă stau
arată clar că în privinţa gospo­ xime. De asemenea, întreţinerea rile merg foarte bine. Să vedem va. Faptul că ea depăşeşte 0,980 sporirea producţiei de cărbune. explica cum la tocurile sale de chiar rezultatele obţinute pe pri­
dăririi parcului de vagonete e- locomotivelor, vagonetelor, trans­ însă cum de s-a ajuns la aceas­ tone, înseamnă că este bine fo­ Sectorul III de la mina Lupeni, muncă ajunge aer comprimat la mele zile ale lunii). Pentru a-
xistă încă deficienţe. In primul portoarelor şi a celorlalte utilaje, tă situaţie. losită capacitatea de transport de pildă, jn luna trecută, dato­ o presiune scăzută, cînd de la ceasta însă, trebuie să se acor­
rînd, multe din ele stau în repa­ trebuie să stea mai mult în a- a vagonetelor. E posibil acest rită faptului că a ştiut să şe fo­ staţia de compresoare pleacă de mai multă atenţie folosirii
raţie prea multă vreme şi într-un tenţia conducerii G.G.V.J. şi a Sectorul electromecanic, îm­ lucru şi datorită încărcării lor, losească cu pricepere de utila­ aer la 6 atmosfere suprapresiu- utilajelor. De asemenea, trebuie
conducerilor exploatărilor. preună cu sectorul de transport dar şi datorită faptului că cele je, a reuşit să-şi realizeze sarci­ ne. Tocmai din această cauză şi urmărită cu atenţie repararea
de la mina Vulcan, se călăuzesc două maşini de curăţat (una nile de plan, deşi a avut de în- randamentele uneltelor pneuma­ utilajelor defecte şi mai ales tre­
după principiul că atunci cînd pentru piatră şi alta pentru căr­ tîmpinat multe greutăţi . tice sînt scăzute. buie avut grijă, ca acesţe repa­
parcul de vagonete este com­ bune), sînt bine folosite. raţii să fie de bună calitate. Şe­
plect, cînd v'agonetele sînt în Nu acelaşi lucru se poate spu­ In faţa acestei situaţii, comi­ ful sectorului I B nu trebuie să
bună stare, toate treburile merg Este lăudabil şi faptul că sec­ ne despre sectorul I B de la a- tetul de partid al minei Lupeni, subaprecieze folosirea utilajelor.
bine. Tocmai de aceea există torul de transport de la mina ceeaşi mină, care n-a reuşit nici împreună cu sectorul electro­ E bine ca să tragă învăţăminte
două echipe ( una la suprafaţă Vulcan îşi organizează astfel măcar să-şi realizeze planul de mecanic, a luat, în a doua par­ din greşelile ce le-a făcut pînă
parcul de vagonete încît locu­ producţie pe luna martie. te a lunii martie, o serie de mă- acum şi să ia măsuri pentru
întreţinerea utilajelor - factor însemnat rile de muncă să fie bine apro­ suri menite să ducă la remedie- ca pe viitor să nu se mai repete,
vizionate cu vagonete. De multe Personalul acestui sector n-a rea acestor deficienţe. In ajutor
îi.bunadesfiguraraaprocesului îi producîi ori însă, datorită cerinţelor pro­ acordat suficientă atenţie folo­ au venit şi mecanicii de la alte In felul acesta, sectorul va
ducţiei, parcul de vagonete pe sirii utilajelor, socotind, proba­ sectoare. Aşa, de exemplu, co- reuşi să-şi ducă la îndeplinire
S ectorul electromecanic de cate în trimestrul I din anul a- teresate in buna lor funcţionare orizonturi se dezorganizează. In bil, că şi fără ajutorul acestora munistul Ferdinand Ana de la sarcinile de producţie, -munca
la mina Aninoasa, acor­ cesta au fost executate mult sînt şi conducerile sectoarelor această situaţie, conducerea sec­ se va putea achita de sarcini. sectorul IV .A, a propus comite- oamenilor va fi mai Uşoară, iar
dă o mare atenţie întreţinerii mai repede. Există însă în a- şi toate brigăzile de mineri. E- torului ia imediat măsuri pen­ Aşa se face că din cele 4 loco­ tului de partid ca ajutorul său, productivitatea muncii va spori
în bune condiţiuni a utilajului ceastă direcţie şi unele incon­ xistă la Aninoasa multe brigăzi tru mărirea sau micşorarea par­ motive pe care le-a avut secto­ maistrul Victor Gojocaru, can- şi mai mult.
minier. Acest fapt se poate con­ veniente. De pildă, unele utila­ de mineri care îşi îngrijesc cu cului de vagopete la orizonturile rul, uneori se defectau chiar trei. didat de partid, să treacă la
je grele, cum ar fi compreso­ atenţie ciocanele de abataj, per­ respective, după necesităţi.
stata atît djp felul cum şe exe­ foratoarele pneumatice şi cele­
cută graficele de reparaţii lu­ rul „Reşiţa“ de 45 m.c., sau lalte utilaje cu care lucrează. In concluzie, buna funcţiona­
nare, cît şi din modul cum se pompele centrifugale de 2.(300 De pildă, după felul cum îşi re a parcului de vagonete de­
realizează planul de reparaţii litri pe minut, au fost luate în întreţin utilajele, pot fi date ca pinde în cea mai mare măsură
capitale. Graficele lunare se în­ reparaţie capitală înainte de de întreţinerea şi de organizarea
acestuia. Pentru îndeplinirea
ambelor condiţii, există suficien­
te posibilităţi la fiecare mină.

tocmesc pe baza comenzilor ce timpul planificat, datorită pro­ exemplu brigăzile’ conduse de

le fac sectoarele productive, iar centului mare de uzură !a care Traian David din sectorul VI. Băgarea majoritate a ciocanelor perfo- în parte cele transversale. Aerajul pe ca direcţia comercială a C.C.V.J. să ful electromecanic să găsească răs­

reparaţiile se execută în zilele au ajuns. Acest fapt denotă că Francisc Bodo din sectorul II, 1 ® ratoare utilizate în abatajele mi­ aceste orizonturi se face cu ajutorul ia măsuri urgente pentru satisfacerea punsul la întrebare şi să ia măsuri în

de repaus pentru a nu se stin­ în unele sectoare, folosirea uti­ Iulian Nagy şi Carol Nagy din nei Petrila sînt de tip G.P. 19 fabricate ventilatoarelor electrice, iar alimenta­ cerinţelor minei. consecinţă. ».

gheri producţia. In marea ma­ lajului nu se face raţional, nu sectorul V, Aurel Cristea din în ţară. La aceste perforatoare, lăca- rea acestora cu energie prin cablpri I'[ n lunile ianuarie şi februarie, fa ir
joritate, defecţiunile ce necesi­ este îngrijit aşa cum trebuie. De sectorul I, Mih.ai Ţucaciup din şele pentru sfredel sînt de formă exa- de dimensiuni necorespunzăţoare, pro- mina Lupeni a fost realizat un
tă să fie înlăturate şi figurea­ asemenea, unele reparaţii capi­ 'sectorul III şi altele. Dar, din gonală cu latura de 22 mm. vocînd mari pierderi pe reţea. Cit pri­ coeficient de utilizare la vagonete de M in e ru l Francisc Schneider de la
ză în comenzile sectoarelor pro­ tale au întîrziat. Aşa s-a întîm- păcate, sînt şi unele brigăzi de veşte galeriile de ocol de la puţurile
ductive, sînt luate în lucru ime­ plat cu compresorul „Zwikauer“ mineri Care nu dau atenţie în­ Faptul că direcţia comercială a Com­ J[ 0 şcctprul II al minei Aninoasa z
diat şi remediate. Există şi une­ de 28 m.c., care n-a putut fi re­ treţinerii utilajelor şi sculelor binatului Carbonifer Valea Jiului apro­ 1 - '« T-
le cazuri cînd anumite defec­ parat din lipsă de tuburi de a- cij care lucrează. De pildă, bri­ vizionează de la un timp mina cu sfre- reuşit într-un timp scurt să rupă de
ţiuni nu pot fi înlăturate într-un jamă pentru răcitor, şi trei lo­ gada lui Ion Davjd, care este dele de dimensiuni necorespunzătoare Note
termen mai scurt. Acestea însă, comotive cu troley, a căror ro­ o brigadă bună în ce priveşte cu coada exagonală, avînd latura de • a• *....... > două ori cilindrul ciocanului perfora­
sînt puţine şi au cauze bine de­ toare au fost trimise pentru re­ producţia, a distrus două avant 25 mm., face ca ele să necesite o pre­ 'xA/'/V'V,
terminate. paraţie la U.R.U.M. Petroşani, cilindre la un , perforator, iar lucrare în plus (rabotare),. pentru a şicomentartor. Aceasta, ca dovadă că lucrează
şi, care încă nu le-a înapoiat. grupa nr. 117 din sectorul III putea fi utilizate, in afară de aceasta, oarbe X şi IX, precum şi abatajele neatent şi nu acordă destulă impor­
In ce priveşte executarea re­ Aceste deficienţe puteau fi evi­ a aruncat gr} ciocan de abataj funcţionarea maşinilor este îngreunată, X A, şi IV de la prizontul Jţ B, sec­ tanţă întreţinerii utilajului conform in­
paraţiilor capitale, planul pe tate dacă sectorul electro-jne- pe suitor, care, joyindu-se de iar minerii au de transportat pe umeri torul f|I, sîriţ rieelectrificpte. Orizontul strucţiunilor primite, deşi este un mî-
diferite utilaje a fost de cele canic şi conducerea exploatării calea ferată, s-a rupt în două. Xlil sectorul I şi ii, trebuig electrifi­
maj multe ori depăşit în sensul ar fi insistat mai mult pe lin­ Cazuri de acestea mai sînt. Este o greutate maj mare. cat în curîncf, dar... toate acestea ră- rţer bun şi cu experienţă.
că reparaţiile s-au executat în- gă U.R.U.M. Petroşani pentru de datoria tuturor minerilor să niîn cum sînt, datorită faptului că
tr-o perioadă de timp mai scur­ urgentarea reparării rotoarelor aibă o grijă deosebită de utila­ Şp naşte întrebarea: dacă cu 2-3 mina Petrila nu a fost aprovizionată 23,6 şi respectiv 23 tone pe vagonel Un exemplu de neglijenţă ne poate
tă decît cea normată. De pildă, şi s-ar fi îngrijit din timp să jele şi sculele cu care lucrează. ani îp urmă, în parte şi mai recent, cu cabluri electrice armate şi cauciu- şi lună, faţă de 29,7 cît era planificat; oferi şi minerul Emeric Biro de la
la repararea ciocanelor de aba­ aibă conductele de alamă ne­ Organizaţiile de partid, U.T.M. direcţia comercială putea să aprovizio­ cate. Din totalul de 16.000 m. de ca­ la locomotive a fost realizat 6.154 şi sectorul IV, care, demontînd perforato-
taj, la perforatoarele pneumati­ cesare reparării compresorului şi grupele sindicale trebuie să neze minele cu sfredele corespunzătoa­ bluri planificaţi pe trimestrul i a pri­ respectiv 6.447 tone kilometrice pe lună rţil pneumatic şi aruneînd piesele la
mai sus amintit. depună mai multe eforturi pen­ re, care sînt motivele pentru care a- mit doar 417 m. şi locomotivă, faţă de 7.460 planificat, întîmplare prin abataj, ă pierdut o
ce,' lâ transportoarele cu racle­ tru educarea tuturor minerilor cuma nu o mai face ? iar |a transportoare de I7,l şi res­ mare parte din ele şi aştfel i-a fost
De întreţinerea utilajului nu în spiritul grijii faţă de aceste Cum aceste cabluri se pot procura pectiv I7 tone pe lună şi m.l. de trans­ imputat întregul perforator.
le, la motoare de craţer, la com- răspunde însă numai sectorul ir , portor, faţă de 23,6 planificat.
Se cere fţepi din partea şeîilqr de
presoare „Borsig“ de 30 m.c. B mbele orizonturi XIII de la mina Oare toate acestea nu se datoresc sla­ brigăzi şi a tuturor minerilor o cît
Petrila sînt in deschidere. Au bei întreţineri a căilor de transport, re­ mai mare atenţie faţă de buna păs­
paraţiilor de slabă calitate, utilizării trare şi întreţinere a utilajelor cu care
neraţionale a pareujyi de locomotive şi

etc'., reparaţiile capitale planifi­ electro-mecanic. Tot atît de in- unelte. fost minate galeriile direcţionale, şi în mare parte din ţară, este necesar a transportoarelor ? Rămîne ca seefo- lucrează.