Page 48 - 1959-04
P. 48
4 A l! IMUL SOCIALISMULUI Nr. 134 1
Declaraţia Ministerului nJdxrtvde ş iir i •.uJAm ale ş t ir i
Afacerilor Externe
al U, R„ S. S.
cu privire Ia tratativele tripartite
de Ia Geneva
A10SC0VA 13 (Agerpres). — tării experienţelor cu arma ato
TASS transmite declaraţia Mi mică şi cu hidrogen şi nu au Pancen Ertni a sosit la Stan In regiunea muntoasă Industria R. D. V ietnam
nisterului Afacerilor Exierne al drept scop decît să complice lu
a statului Panama
U.R.S.S. referitoare Ia tratativele crările conferinţei şi în ultimă în drum spre Pekin se dezvoltă în ritm rapid
celor trei ţări în problema în instanţă s-o aducă într-un im aefionează grupuri
cetării experienţelor cu arma nu pas. PEKIN 13 (Agerpres). — întîmpinat de Van Fen, membru HANOI 13 (Agerpres). — acestui an au fost date în ex
cleară, în legătură cu reluarea După cum anunţă agenţia Ghi- al Gomitetuiui permanent al A- de răsculaji ploatare 22 noi obiective indus
la 13 aprilie a lucrărilor acestei Gux'.ernul sovietic aminteşte na Nouă din Sian, la 12 aprilie dunării reprezentanţilor populari După cum transmite agenţia vi triale. Printre ele se numără o
conferinţe care a avut loc la din nou de necesitatea de a a sosit la Sian cu un tren spe din întreaga Ghină, locţiitor al PANAMA CITY 13 (Ager etnameză de informaţii, în pri centrală electrică, o fabrică tex
Geneva. se găsi un sistem de vota cial, Pancen Ertni, deputat al şefului secţiei frontului unic a pres). — După cuţp relatează mele 3 luni ale acestui an vo tilă etc. In a doua jumătate a a-
re în comisia de control care Adunării reprezentanţilor popu G.G. al P. G. Ghinez, care din agenţiile americane de presă, lumul global al producţiei indus cestui an va începe construirea
Guvernul sovietic, se spune în să excludă posibilitatea folosirii lari din întreaga Ghină, preşe însărcinarea guvernului central trei grupuri de răsculaţi ac triale a R. D. Vietnam a cres unui număr de 41 întreprinderi
declaraţie, consideră că stateie acestui organ' în interesul unei dinte ad-interim al Gomitetuiui popular şi a preşedintelui Mao ţionează în regiunea muntoasă cut de 2,3 ori faţă de aceeaşi pe industriale şi 31 instituţii soci-
părţi sau a alteia şi să asigure de pregătire pentru constituirea Ţze-dun a' venit la Sian pentru a statului Panama căutînd să rioadă a anului 1957 şi de 1,8 al-culturale.
participante la conferinţa de la o situaţie egală pentru cele două Regiunii Autonome Tibetane, a-1 întîmpina pe Pancen Ertni. organizeze o mişcare de guerilă ori faţă de primul trimestru al
Geneva trebuie să depună toate părţi în cadrul acordului. care pleacă la Pekin pentru a îndreptată împotriva guvernu anului trecut. Gonform prevederilor, primul
eforturile în vederea realizării participa la prima sesiune a A- Pancen Ertni a fost întîmpinat lui, după modelul mişcării care plan cincinal al R. D. Vietnam
grabnice a unei înţelegeri asu Uniunea Sovietică, se sublini dunării reprezentanţilor populari de asemenea de reprezentanţi a dus la răsturnarea dictaturii Producţia de cărbune a sporit
pra problemelor care nu au fost ază în declaraţie, nu caută să din întreaga Ghină a celei de a ai diferitelor partide şi grupări în Cuba. Un grup a atacat pos cu 59.1a sută faţă de primul tri va fi îndeplinit în industrie
încă rezolvate. obţină pentru ea o situaţie pri 2-a legislaturi. politice, organizaţii populare şi tul gărzii naţionale din locali mestru al anului 1958. Producţia
vilegiată în organul de control, cercuri religioase din provinc’a tatea climaterică Boquete, pro de oţel a crescut cu 33 lă sută, chiar înainte de 15 august, dată
Guvernul sovietic este convins aşa cum trîmbiţează propaganda La gară Pancen Ertni a fost Sensi şi din oraşul Sian. vincia Ghiriqui. Răsculaţii au iar cea de fontă — de 2,3 ori.
că dacă S.U.A. şi Marea Bri- americană, ci tinde să instituie capturat arme şi muniţii şi au In cursul primului trimestru al cînd se va sărbători cea de a
tanie vor manifesta aceeaşi ten un sistem care să asigure in e- luat cu ei doi ostateci. Guvernul
dinţă spre înţelegere ca şi gală măsură inteţpsele tuturor a trimis detaşamente ale gărzii 14-a aniversare ă eliberării ţârii.
U.R.S.S. poate fi găsită fără îu- naţionale în munţi în urmărirea
tîrz-iere o rezolvare a probleme O analiză a propunerilor Trebuie să fimgata săstăm răsculaţilor. P. C. Francez cheamă forţele de stînga
lor care stau în faţa conferinţei, S.U.A. şi Marii Britanii în pri de vorbă cu “
rezolvare care să corespundă in vinţa organelor de control per Condamnarea la acţiuni comune
tereselor păcii. mite să se tragă concluzia că politicii externe
puterile occidentale manifestă in NEW YORK 13 (Agerpres). de a duce tratative în cazul în a guvernului italian PARIS 13 (A gerpres).— La 11 rare între cele 'două partide „în
Declaraţia citează fapte care teres nu pentru stabilirea unui — Corespondentul ziarului „New care S.U.A. şi N.A.T.O. vor ca aprilie, ziarul „l’Humanité“ a legătură cu anumite probleme“.
dezmint propaganda falsă a anu control internaţional, ci pentru York Times“ transmite o ştire relaţiile cu U.R.S.S. să fie în ROMA 13 (Agerpres). — ba publicat cea de-a doua scrisoa
mitor cercuri ale S.U.A. cu pri obţinerea unor date cu caracter din New Roshelle intitulată cununate cu succes. Trebuie să 10 aprilie, în cadrul dezbaterilor re adresată de Jacques Duclos, In noua sa scrisoare, Jacques
vire ia greutăţile ivite în lucră de recunoaştere despre U.R.S.S. „Humphrey îndeamnă la trata continuăm tratativele. Trebuie să secretar al C.C. al P.C. Francez, Duclos arată că în prezent da
rile conferinţei şi care ar fi pro Uniunea Sovietică nu are nevoie tive“. „Senatorul Humphrey, fim gata să stăm de vorbă cu biroului „Uniunii forţelor demo torită „pericolului pe care-l pre
vocate de poziţia Uniunii Sovi de un control care, de fapt, să în scrie corespondentul, a rostit o ruşii, atît timp cît există spe cratice“ în problema organizării zintă pentru Franţa regimul pu
etice. Se subliniază că tocmai semne o acţiune de recunoaştere cuvîntare în care a declarat că ranţa că acest lucru poate ser de acţiuni comune ale partidelor terii personale“, alianţa în ve
datorită iniţiativei U.R.S.S., Ia deoarece statul sovietic nu are „politica de fermitate trebuie să vi interesele păcii si securită de stînga. La prima scrisoare, derea unor acţiuni comune este
conferinţă, s-a reuşit să se cadă intenţii agresive şi nu are de fie completată cu hotărîrea S.U.A. ţii“.; conducătorii Uniunii au răspuns „necesară şi urgentă penlru a-
de acord asupra a 7 articole din gfînd să atace pe nimeni. că există posibilităţi de colabo- părarea libertăţii, pentru resta
acordul cu privire la încetarea bilirea şi reînnoirea democraţiei“.
experienţelor cu arma nucleară.
Totodată, se spune în continuarea D ivergenţele x?v.vy*v-
-S E -
declaraţiei, desfăşurarea tratati Declarînd că puterile occiden înrăutăţirea situaţiei din Comisia pentru afacerile ex a n g lo —v e s t-g e rm a n e
velor de la Geneva arată că tale se situează în fapt-,în cadrul terne ă Gamerei deputaţilor a
S.U.A. şi Marea Britanie nu nu conferinţei de la Geneva pe ace economice a Canadei Italiei, mai mulţi deputaţi au LONDRA 13 (Agerpres). — Toate acestea au fost încunu
mai că nu se grăbesc să reali leaşi poziţii pe care ie-au avut criticat cu asprime politica ex TASS a n u n ţă : Comentatorul nate de cuvîntarea rostită prin
zeze o înţelegere cu privire la Ia începutul ei, guvernul sovie OTTAWA 13 (Agerpres). Mi belici. Potrivit datelor cuprinse ternă a guvernului italian. diplomatic al ziarului „Reynold radio la 8 aprilie de Adenauer.
încetarea experienţelor cu arma tic îşi exprimă totodată speranţa nistrul de finanţe al Ganadei, în Gartea Albă, numărul mediu News“ scrie că relaţiile anglo- (In această cuvîntare Adenauer
nucleară, ci, dimpotrivă. între că progresul realizat în obţine Fleming, a prezentat spre exa al şomerilor din Ganada în 1958 Secretarul partidului socialist, vest-germane „sînt acum mai a adus critici lui Macmillan
prind acţiuni pentru a îrîna lu rea înţelegerii asupra unei serii minare Gamerei Gomunelor bu au fost de 405.000 oameni. Po Nenni, a declarat că este „fără proaste ca oricînd de la război pentru poziţia acestuia în legă
crările conferinţei şi pentru a getul Ganadei pe exerciţiul fi trivit unor date oficiale, la mij precedent“ declaraţia ministrului tură cu tratativele cu Uniunea
îmoiedica încheierea unui acord. de articole importante ale acor nanciar 1959— 1960. Odată cu locul lunii februarie 1959 au Afacerilor Externe, Pella, care a încoace“. Sovietică).
dului, va permite ca după 13 a- bugetul a prezentat şi Gartea fost înregistraţi în ţară 537.000 spus că preferă riscul nimicirii Există trei motive principale
încercările x S.U.A. şi Marii prilie să se cadă de acord şi în Albă în care se face o trecere de şomeri. atomice riscului „dominaţie/ cp- Comentatorul scrie că Macmi
Britanii de a revizui recoman privinţa articolelor asupra că în revistă a economiei Ganadei munişte“. Nenni a criticat cu de fricţiuni: refuzul Germaniei llan a considerat acest discurs
dările conferinţei experţilor, pre rora nu s-a căzut încă de a- pe anul 1958 şi se' citează datele Ganada a încheiat exerciţiul asprime- amplasarea bazelor a- occidentale de a acoperi cheltu o jignire personală. „La 9 apri
tenţiile lor neîntemeiate de a-şi cord. Prin aceasta va fi netezi preliminare referitoare la exe financiar 1958—1959 cu cel mai mericane pentru arin a rachetă pe ielile de întreţinere a armatei lie, scrie comentatorul, cînd ca
asigura o situaţie dominantă în tă calea spre încheierea unui a- cutarea bugetului pe exerciţiul mare deficit din anii de după teritoriul Italiei. de pe Rin, renunţarea din con binetul englez a discutat cuvîn
comisia de control precum şi alte cord cu privire la încetarea ex^ financiar 1958— 1959. război, care s-a cifrat la 617 siderente politice de către R.F.G tarea lui Adenauer, Selwyn
pretenţii, nu decurg cîtuşi de perienţelor cu arma nucleară pe milioane dolari. A luat apoi cuvîntul Palmiro la. ..comenzile de armament , en Lloyd a fost însărcinat să in
puţin din sarcina efectuării u- care popoarele îl aşteaptă cu Datele citate în Gartea Albă Togliatti, secretarul general al glez şi îndeosebi sprijinul acor vite pe ambasadorul R.F.G. la
nuî control eficient asupra înce nerăbdare. şi în discursul lui Fleming de In bugetul pe 1959—1960, dat. de Germania occidentală Ministerul de Externe să-i re
care în mod anticipat prevede respingerii de către Franţa a mită un aspru protest confiden
planului, englez privind „zona
monstrează în chip grăitor că un deficit considerabil, cheltu Partidului Comunist Italian, comerţului liber“. ţial“.
Fruntaşi ai vieţii publice din R.F.G. în 1958 economia Ganadei a ielile pentru înarmare continuă care a calificat declaraţia sus
trecut prin serioase greutăţi. In să reprezinte, ca şi pînă acum,
anul care a trecut volumul glo 30 la sută din totalul cheltuie menţionată a lui Pella drept Noi incidente provocate
de trupele franceze la frontiera
sc fleeter! împotriva politicii bal al producţiei ă rămas în mod lilor bugetare. „grosolană şi cinică“.
practic la nivelul anului 1957^ algeriano-tanisiană
lui A d e n a u e r Principalele ramuri ale indus înăsprirea situaţiei la frontiera TUNIS 13 (Agerpres). Se vîrstă de 16 ani a fost ucis, un
triei canadiene nu au utilizat indo-pakistaneză cretariatul de stat tunisian al bătrîn de 75 de ani a murit
- BERLIN 13 (Agerpres) Agen a R.F. Germane. Ea cere ca cele întreaga’ capacitate de produc informaţiilor a dat publicităţii ars de viu în locuinţa sa, un
ţia ADN anunţă că fruntaşi cu două state germane să participe ţie, ceea' ce a determinat ca vo DELHI 13 (Agerpres). — Ziarele indiene anunţă de a- la 11 aprilie un comunicat în altul a dispărut, iar patru clă
noscuţi ai vieţii publice din Ger — cu propuneri germane proprii lumul global al producţiei in care subliniază că în cursul ul diri au fost distruse.
mania occidentală se declară din — la apropiatele tratative meni dustriale în Ganada' pe anul timelor zile trupele franceze
1958 să fie mai scăzut decît în staţionate în Algeria au provo Pe de altă parte, se arată în
nou împotriva politicii cercurilor te să ducă la destinderea încor 1957. Fenomene de criză s-au Agenţia Press Trust of India a- semenea că forţele armate pa cat noi incidente la frontiera comunicat, la 7 aprilie avioa
guvernamentale din R. F. Ger dării internaţionale. Este timpul, manifestat în special în indus nunţă că la 10 aprilie aproape kistaneze au deschis focul asu algeriano-tunisiană, ne franceze au zburat deasupra
regiunii Mulares şi 3 care blin
mană, care duce la intensifica a spus W. Weber, ca oamenii, triile prelucrătoare, extractivă, 300 de pakistanezi înarmaţi au pra observatorilor - O.N.U. care Comunicatul arată că la 6 date au pătruns pe teritoriul .tu
aprilie, în cursul unei incursiuni nisian, căutînd să încercuiască
rea încordării internaţionale. partidele şi grupările care luptă şi în alte ramuri.- violat frontiera indiană în re făceau o anchetă în legătură cu a trupelor franceze asupra şei- postul militar Ued-Zitune. La 8
katului Buderias mai multe clă aprilie, aproape 100 de soldaţi
Profesorul Hagemânn, luînd împotriva nebuniei atomice să Şomajul a atins în 1958 cel giunea Buhară. Ei au dat foc incidentul de frontieră care a diri au fost distruse şi un mare francezi au intrat pe teritoriul
cuvîntul lă o conferinţă de pre cîtorva case şi au furat 40 de avut loc în regiunea Sudhpur număr de vite au fost furate de Tunisiei şi s-au retras numai
să din Bremen, ä declarat că e-- se unească. mai ridicat nivel din anii post vite. Un cetăţean indian a fosi (Kaşmir). Trupele pakistaneze soldaţii francezi. In urma aces după ce a avut loc un schimb
laborarea unui punct de vedere rănit mortal. Autorităţile indie au continuat să tragă şi după tei incursiuni un tunisian în de focuri cu trupele tunisiene.
comun al germanilor la apropi Cu„mvaîcşainpţae“treîcne !Atadleian.a..uer ne au protestat cu hotărîre îm ce observatorii au fluturat stea
ata conferinţă ă miniştrilor Afa potriva acestei incursiuni. gurile pentru a li se putea re
cerilor Externe ar avea cea mai cunoaşte calitatea.
mare însemnătate naţională.
El ş’f-a exprimat regretul în BONN 13 ( Agerpres) — lună la Cadenabbia (Italia), :!SSU
legătură cu faptul că prezidiul TASS anunţă: Cancelarul A- cancelarul Adenauer a luat
conducerii partidului social-de denauer îşi petrece în pre cu el textul constituţiei R.F.G. DELHI (Agerpres)'. — Presa este „grav şi extrem de regre M onarhişfii italieni îşi schimbă firm a
mocrat din Germania a respins zent concediul ele odihnă ’ în Cu acest prilej se aminteşte indiană este serios îngrijorată tabil“.
propunerile ®.G. al P.S.U.G. cu staţiunea Cadenabbia din Ita că Adenauer intenţionează de doborîrea de către forţele ROMA 13 (Agerpres). — Du popular“, de sub conducerea a r
privire lă tratative. Prof, Hage- lia. Acesta nu este insă un probabil să continue să-şi aeriene militare pakistaneze a „Acest incident, scrie într-un pă cum transmite agenţia Fran matorului napolitan Achille
mann a subliniat că poziţia pre concediu obişnuit. Ziarul exercite influenţa asupra poli unui avion indian rieînarmat. articol de fond ziarul „Hindus ce Presse, cele două partide mo Lauro), au hotărît în mod ofi
zidiului conducerii P.S.D.G. este „Welt am Sontang" relatea ticii externe a guvernului Ziarele publică declaraţia făcută tan Standard“, confirmă cît de narhiste din Italia, „P.N.M.“ cial să fuzioneze. Noul „partid
în contradicţie cu principalele ză că la reşedinţa tui Ade R.F.G. şi în cazul că va fi cu acest prilej în Gamera popu juste au fost presupunerile In („Partidul naţional monarhist“, unificat“ se va numi „partidul
prevederi 'ale planului 'acestui nauer a fost instalat un te- ales preşedinte. lară de ministrul Apărării al diei, exprimate deseori de primul condus de Alfredo Govelli) şi democrat italian“.
partid în problema germană. letip cu ajutorul căruia can ministru Nehru, că armamentul „P.M.P.“ (Partidul monarhist
Acest plan conţine ideeă unei celarul ţine 6 strînsă legă Cercurile ziaristice din Indiei, Menon, precum şi decla
confederaţii şi prin urmare tra tură cu Bonn-ut. Ziarul mai Bonn sînt de părere că Ade primit de Pakistan din S.U.A. MIERCURI 15 APRILIE 1959
tative intergermane. De aceea, anunţă că „un mare număr nauer nu. va reuşi să modifice raţia primului ministru Nehru
dacă P.S.D.G. se călăuzeşte după de experţi politici" de la Bonn constituţia. Pentru aceasta ar va fi folosit de această ţară îm Spectacole cinematografice
propriile sale planuri, el trebuie intenţionează să-l viziteze fi nevoie de o majoritate de care a spus că acest incident
pe cancelar în legătură cu două treimi în Bundestag, de potriva Indiei^
să se pronunţe pentru tratative apropiata alegere a succeso care Adenauer nu dispune.
rului acestuia la postul de După cum scrie coresponden iff& i
imediate. cancelar. Unul din primii tul ziarului „Westfalische
„pelerini“ va fi banch/erul Rundschau", referindu-se la Ieşiri provocatoare DEVA ţ Viaţa nu ia rtă ; PETRO- SIM ERIA: Neamul Gheracilor 1, TE-
W. Elfes, preşedintele Uniunii vest-german Robert Pferd- unele informaţii din cercurile ale utilitariştilor vesl-germ ani Ş A N I V ia ţa nu iartă; ALBA Iu iia : IU Ş : Idolul de sa re ; PAROŞENI:
menges, care este prietenul U.C.D., poate că actualul can Frate şi soră) ALBA IULIA Cercul Pe Donul lin iştit; ZLATNA : Discor
germanilor care luptă pentru u- lui Adenauer. Ziarul arată că celar are intenţia să meargă BERLIN 13 (Agerpres). In prezent are loc la Bonn aduna diabolic; ORAŞTIE: Legea o per dia ; BARU MARE: Dalibor ;LONEA:
„acest bancher va avea de pe o altă cale, după părerea Germania occidentală continuă rea membrilor organizaţiei vest- mite ; HAŢEG: Nora i B R A D V r ă ji Pălăria lui A natoi; CALAN : Lizie Mac
nitate, pace şi libertate, râ-decla spus un cuvînt greu în pro sa mai accesibilă — şi anu manifestaţiile militariste în germane „Uniunea soldaţilor“. toarele din Salem ; SEBEŞ : Anul K ay; APOLDU DE SU S: Cazul dr.
blema alegerii succesorului". me pe calea interpretării ar cursul cărora se propovăduiesc Generalul hitlerist Salmuth, 19I&; 1LIA: Spioana din Hong-Kongl Laurent.
rat că politică externă ă lui A- bitrare a articolelor din con în mod făţiş ideile pregătirii luînd cuvîntul la această adu
La sjirşitul lunii aprilie stituţie. NU întîmptător în unui război şi idei revanşarde. nare, a cerut întărirea „frontu RAD IO
denauer trece în prezent printr-o Adenauer va primi vizita lui ultima sa declaraţie e l a Agenţia A.D.N. anunţă că mi lui unic de luptă“. Alţi vorbitori
Krone, preşedintele fracţiunii vorbit despre drepturile „im nistrul vestrgerman Oberländer, au cerut intervenţia mâi activă Programul I : 6,25 Jocuri populare neşti; 16,15 Muzică populara romi-
criză gravă şi că în prezent tre U.C.D.-U.C.S. din 'Bundes portante, dar nefolosite inte luînd cuvîntul la Hildesheim, a a .militarilor în !viaţa politică romîneşti; 7,30 Muzică, uşoară; ¦9,00 nească; 17,30 Buchet de melodii de
tag, şi Hocherl, preşedintele grat. pînă în prezent, ale pre cerut d in , nou revizuirea fron- şi au proslăvit crimele comise !Muzică de estradă; 9,30 Vreau să muzică u şoară; 18,25 Muzică uşo ară;
buie căutate căile spre o nouă. grupului U.C.D. al acestei tierei de pe Oder-Neisse. El s-a în ultimul război de Wehrmach- ştiu; 11,03 Răsună cîntecul 1şi jocul 19,00 Teatru la microfon : „Gyrano de
politică externă. fracţiuni: şedintelui". Probabil, în a- ridicat Împotriva „planului tul hitlerist. Ministrul de Răz pe meleagurile patriei ; 11,45 Un sfert Bergerac“ de E. ROsland; 21,15 Pro
P.S.D.G/ în problema germană“ boi Strauşs a adresat o scrisoa de o ră ’ d e’ valsuri; 12,35 Gîntec şi' gram interpretat de cîntăreaţa Mia
W. Weber, secretar general ăl ¦jir cest scop „cancelarul inten din cauză că acest plan nu con re de salut participanţilor la voie bună — muzică uşoară; 14,OG Braia . şi clarinetistul Iliuţă Rudărea-
ţine revendicări teritoriale în această adunare prin care le Muzică de ’estradă de compozitori ro n u ; 22,00 Concert de muzică simfonic"
Uniunii, ă arătat că sfîrşitu! erei BONN 13 ( Agerpres) — ţionează, in timpul vacan legătură cu „regiunile răsări mulţumeşte pentru contribuţia romînească; 23,15 Cohcertul „Noapte
După cum relatează ziarele, tene“. adusă la crearea Bundeswehru- mini; lo,40. Note de lector; 16,45 Tan- bună".
lui Adenauer trebuie să de plecînd intr-o vacanţă de o ţei sale, să studieze în mod lui vest-german.
Agenţia A.D.N. anunţă că în goiiri ’ cunoscute ; 17,35 Jocuri popu BUI..ET!NE DE ŞTIRI : 5,00; 6,00;
vină pentru poporul german în amănunţit constituţia". lare romîneşti; 17,50 Ştiinţa şi pro 7.00; i11,00; n.nO; 15,00 ! 17,00; f9,Q0;
ducţia ; 20,15 Despre evoluţia discului 20,00 ; 22,00 ; 23,52 (programul 1 ) !
ceputul unei. noi ere, care să muzical; 21,00 Şcoala şi viaţa; 22,45 14,00; 15.00; 1Ş.U0; 21,00; 23,00
Muzică populară romînească. Progra (programul 11).
ducă spre un viitor paşnic, mul 11: 14,07 Melodii populare romî-
E1 a subliniat că populaţia din
Germania occidentală doreşte să
se pună capăt înarmării atomice
Redacţia şl administraţia ziarului str* 6 Martie nr. 9, felelon : 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 230.320 din 8 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,,! Mai** — Deva