Page 49 - 1959-04
P. 49
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN IŢI-VA 1 Citiţi în pag. IV-a
® Ziua libertăţii Africii
© Oamenii muncii din Japo
nia se pregătesc să săr
bătorească ziua de 1 Mai
® Trist bilanţ al celor 20
de ani de guvernare -tran-
chistă
@ O recunoaştere a eşecu
rilor politicii externe ame La secţia depă
ricane nat a Filaturii din
® La Moscova? Gongresul Lupeni lucrează şi
unional al Asociaţiei so ufemista Susana Ko-
| vietice de Gruce Roşie
Anul XI Nr. 1342 Miercuri 15 aprilie 1959 4 pagini 20 bani nicslta. Datorită
bunei organizări a
muncii, ea îşi de
păşeşte cu regula
ritate norma luna
ră, în medie cu
50—60 la sută.
In joio: Tovară
şa Konicska la lo
cal de muncă.
Noi succesealeminerilor delaUninoasa A început activitatea
în noua hală turnătorieiproporţie de 170 la sută, reă- a
Trei sectoare exfrag partea tehnicienilor responsa lizînd pe post 7,94 tone de căr
bili ai brigăzilor, care s-au an
cărbune peste plan gajat ca pînă la sărbătoarea bune, randament ce nu a putut Acum cîteva zile, turnătorii muncă voluntară ia amenajări
solidarităţii internaţionale a ce
Minerii de la Aninoasa de lor ce muncesc să facă tot po fi atins de nici o altă brigadă de la uzina „Victoria“ Gălan tehnologice în cadrul secţiei. H **wşm
pun eforturi susţinute pentru ca sibilul ca brigăzile de care răs de la exploatarea minieră din au luat în primire o nouă hală
în cinstea zilei de 1 Mai să pund să obţină cele mai fru GH. SPERIOSD
extragă la suprafaţă cantităţi moase realizări. Aninoasa. a turnătoriei.
sporite de cărbune. Ei au reu corespondent .Ú
şit ca după 9 zile de muncă Rezulfate bune,
însufleţită din luna aprilie să-şi răsplată La aceste deosebite realizări Organizîndu-se echipele de
îndeplinească planul lunar la zi
pe exploatare şi să-l depăşească corespunzătoare cîştigul pe post de miner se turnători de la sortimentele
cu peste 250 tone de cărbune. piese mecanice, cochile şi caza
Dacă munca minerilor a fost ridică la suma de 130,28 lei. ne încălzire centrală, pe noul NICI O ZI PIERDUTĂ, TOATE FORŢELE
Din nou minerii sectorslui II spornică, nici răsplata ei n-a 99,16 lei pe post au cîştigat PENTRU TERMINAREA tNSĂMÎNŢĂRILOR
şi-au adus cea mai mare contri fost mai prejos. De pildă, bri loc de muncă ei au pornit cu
buţie la această realizare. Ei au gada condusă &e comunistul şi minerii din brigada lui Con tot elanul la întrecerea socia DE PRIMĂVARĂ!
făcut ca planul sectorului să fie Aurel Gristea, care întîmpină stantin Gorcodel, care şi-au de listă în cinstea zilei de 1 Mai.
depăşit în primele 9 zile cu 20,2 ziua de 1 Mai cu cele mai fru păşit planul pe luna martie cu Zilnic planul la cochile este de însămînţatul porumbului lucrează zilele acestea la termi de cost pe ha. arătură normală,
la sută. moase rezultate, a încheiat luna peste 25 la sută. Minerii din păşit cu peste 3 tone, iar re e în toi narea plantării legumelor şi zar sub cel planificat.
martie cu planul îndeplinit în brigada lui Daniel Hegheduş a butul a fost redus cu peste 1 la zavaturilor în grădină. Pînă a-
Colectivele sectoarelor I şi IV, obtinut pe post un cîştig de sută faţă de procentul admis. C olectiviştii din Beriu au ter cum ei au însămînţat 8 ha. cu Brigada a îll-a de la
şi ele sectoare fruntaşe în în Lucrlnd la o ra- 94,67 lei. minat încă de săptămîna morcovi, 2 ha. cu pătrunjel, 14 S.M.T. Orăştie a realizat
trecerea socialistă pe exploata boteză de mare ca Pînă în prezent, s-au efectuat trecută de însămînţat 40 de hec ha. cu ceapă, 3 ha. cu usturoi,
pacitate primită da Gîştiguri sporite au realizat un număr de peste 230 ore de tare cu floarea-soarelui şi ovăz. 5 ha. cu salată, 11 ha. cu spa planul pe campanie
re, au extras cu 3 la sută mai curind din U.R.S.S., numeroase alte brigăzi de la In acelaşi timp ei au plantat cu nac şi altele. Pînă în ziua de 12
mult cărbune decît prevederile comunistul losij mina Aninoasa. —0 ~ cartofi de toamnă o suprafaţă aprilie ei au terminat de aseme ngajamentul mecanizatorilor
R e m z o de la de 30 ha. teren. Incepînd din nea de însămînţat întreaga su din brigada a IlI-a de la
planului celor 9 zile. U.R.U.M. Petroşani, LUCIA LIC1U Angajamentele ziua de 13 aprilie colectiviştii 'din prafaţă planificată cu morcovi'
îşi depăşeşte norma cooperatorilor Beriu au pornit cu toate atela furajeri, sfeclă de zahăr, trifoi S.M.T. Orăştie este de a realiza
Minerii celor trei sectoare, în fiecare lună cu corespondentă jele de care dispun Ia însămînţa- şi borceag de primăvară. La suc cu aceleaşi maşini un volum mai
care în prezent extrag cărbune 25—30 la sută. Zilele trecute a avut Ioc a- tul porumbului. In prima zi de cesul înregistrat a contribuit în mare de lucrări în fiecare cam
peste plan, sînt hotărîţi să ex dunarea generală a membrilor muncă ei au semânat-o suprafaţă mai mare măsură sectorul me panie agricolă. Pe zi ce trece ei
tragă noi şi noi cantităţi de In clişeu: losiţ cooperativei meşteşugăreşti de de aproape 1.0 ha. Printre cel canic Gare a asigurat funcţiona traduc în fapte acest angaja
R e m z o suprave producţie „Retezatul“ din Ha mai harnici au fost colectiviştii rea fără întreruperi a tractoare ment.
cărbune în afara planului pen ghind raboteza în ţeg în care au fost discutate sar Vasile Andreşel, Gheorgbe Sucu-
cinile ce stau în faţa lor pe Pînă în ziua de 13 aprilie ei
tru a contribui la ridicarea ex timpul, prelucrării trimestrul II al anului curent. au reuşit să realizeze planul pe
unei piese. campanie în proporţie de 101 la
ploatării miniere Aninoasa în Numeroşi cooperatori şi-au sută. Realizarea şi depăşirea
rîndul fruntaşelor pe bazinul planului a fost posibilă datorită
carbonifer al Văii Jiului. luat angajamentul ca în cins rescu, baurean Dăcescu şi alţii. lor şi maşinilor. Dintre tracto faptului că a fost folosită mai
tea zilei de 1 Mai să-şi înde A rişti, cei mai hărnici au fost, bine capacitatea de lucru a trac
In 9 zile peste 1.000 plinească şi să-şi depăşească Susan Drăgulescu şi Ioan Albu. toarelor şi maşinilor, iar defecţi
sarcinile de plan pe luna apri Ş i colectiviştii din Ilia au în unile pe brazdă, deplasările în
tone de cărbuneîn plus ceput din ziua de 13 aprilie întreaga suprafaţă este gol şi alţi timpi morţi au fost
lie. Aşa de pildă, tov. Iosif însămînţatul porumbului. In a- pregătită pentru înlăturaţi.
Numai în 9 zile de. lucru bri Popa, şeful secţiei de înrămat ceastă zi ei am reuşit să înşă-
găzile conduse de minerii Ioan geamuri, şi-a luat angajamen mînţeze cu atelajele proprii o însămînţatul porumbului Printre mecanizatorii brigăzii
Opreanu, Petru Dunca, Ioan tul ca pînă la 1 Mai secţia pe supratafă de 5 ha. cu porumb. care s-au evidenţiat în muncă «e
Hoţea şi Adalbert Boyte din care o conduce să-şî îndepli Antonie Găleanu, Partenie Mic- L a gospodăria agricolă de numără tov. Piper Andrei, care a
cel mai mare sector al minei nească planul la producţia glo lăuş. Emilia Goţu şi alţii s-au stat din Orăştie în ziua de realizat planul pe campanie în
Aninoasa, au extras peste 1.000 bală pe întreg trimestrul II al situat printre cei mai harnici. 13 aprilie era pregătită pentru proporţie de 140 la sută, Suba
tone de cărbune în afara sarci anului 1959. însămînţatul porumbului întrea Nicolae, care l-a realizat cu 130
nilor de plan. La G.A.S. Mintia se ga suprafaţă de 345 ha., urmînd la sută, Jeic Ioan, care a obţi
Tov. Alexandru Grâinic, res plantează legumele ca. zilele acestea să se treacă cu nut o realizare de 110 Ia sută şi
Succesele obţinute de cele pa ponsabilul secţiei cizmărie, s-a toate torţele la însămînţat. Trac Mihăilă Avram, cu o realizare
tru brigăzi se datorează pe lin angajat că secţia sa va depăşi şi zarzavaturile toristul Petru Szekely pe lîngă a planului de 115 la sută.
planul la producţia globală pe faptul că'.şi-a depăşit zi de zi
gă priceperea şi hărnicia ce le luna aprilie cu peste 6.000 Iei. M uncitorii de la gospodăria norma, a reuşit să reducă preţul Satele noastre să devină
agricolă de stat din Mintia
caracterizează, şi ajutorului NICU SBOCHEA
tehnico-organizatoric primit din corespondent
cit mai frumoase
CRONICA DIN CUGIR O cifră semnificativă Golectiviştii, înfovărăşiţii şi
ţăranii muncitori de pe raza co
Brad, 5 aprilie 1959. Aceas- cauzei pe care o slujeşte. Arta geros exploatată. Azi teatrulI munei Lăpuşnic întîmpină ziua
ta este o dată demnă de reţi este lumină pentru¦popor, iar
In fîln ire cu deputatul mai în primele două zile de !a des toate instalaţiile necesare bunei deser nut hv cronica Teatrului de artistul e purtătorul de făclie ei ii străbate drumurile, pă- '• de 1 Mai cu succese deosebite.
chidere, ea a fost vizitată de peste viri a populaţiei. Stat „Valea Jiului" din Petro spre inima omului muncitor.
Zilele trecute cetăţenii din Gugir 500 cetăţeni din localitate. şani. Privită astfel, cifra are o deo trunzînd pînă in cele mai in- 1 Printre ele se numără termina
s-au întîlnit cu tov. Ioan Jiu, Revista şcolii medii sebită însemnătate. In alte lo
deputatul lor în sfatul- popular re-, Un nou restaurant Locul, acesta dă şi mai mul curi şi în alte vremi faptul depărtate sate. rea însămînţărilor din epoca I-a.,
gional. Cu această ocazie tov. Jiu ncepînd din acest ari, cenaclul tă semnificaţie evenimentului n-ar fi avut valoarea eveni
a prezentat în faţa alegătorilor o | n Cugir, numărul populaţiei este literar „Mihail Eminescu" de pe pe care-l sărbătoreşte teatrul mentului pe care-l trăieşte co Un milion de spectatori este1 salvarea de la inundaţii a unei
dare de seamă privind felul cuin s-a i în continuă creştere. Odată cu lîngă şcoala medie din Cugir a luat minerilor de ta Jiu. La Brad lectivul teatrului din Petroşani. pentru teatrul oricărui, mareJ suprafeţe de 300 ha. prin îndi
desfăşurat munca în ultimele trei luni aceasta cresc şi cerinţele oamenilor iniţiativa de a scoate trimestrial o in ziua de 5 aprilie a.c., Tea Aici şi acum insă, el înseamnă oraş un palmares onorabil.
pentru înfrumuseţarea comunei. Din privind aprovizionarea şi desfacerea revistă intitulată „Flacăra“ cu lu trul din Petroşani a înregis un preţios rezultat care tre Pentru cel de la Petroşani, 1 guiri, pietruirea şi repararea dru
darea de seamă a reieşit că partici crări ale membrilor cenaclului şi cu trat pe spectatorul 1.000.000, buie judecat în funcţie de o se
parea efectivă a maselor la acţiunile unui voij!um mai mare de mărfuri in- legeri .de doine, strigături şi cîntece tn cel de-al 3.312-lea specia-r rie de realităţi obiective. care deserveşte în genere /oca-' murilor de pe raza comunei.
cu caracter obştesc a făcut ca la ora din folclorul local. col. al său.
actuală Gugirul să fie mai bine gos dustriale şi alimentare. Pentru a sa Primul număr al revistei a fost Hunedoara, această regiune tităţi a căror populaţie e de' Pentru continua înfrumuseţare
podărit. Numai pentru desfundarea tisface aceste cerinţe T.A.P.L-. Deva a scos. La apariţia lui au participat Un milion de spectatori e a munţilor ce „aur poartă“ şi
şanţurilor, maturatul străzilor, cură luat iniţiativa de a deschide în Gu- atît elevii membri ai cenaclului cît o cifră sărbătorească. Ea re a oamenilor• „cerşind din poar- puţine ori numărată în m ii} a ' comunei, Gomitetul executiv
gir un nou restaurant de clasa l-a. şi profesorii. El cuprinde lucrări pro prezintă rezultatul pozitiv al tă-n poartă" a fost ţinută în cifra îndreptăţeşte bucuria co al Statului popular al comunei
ţenia în piaţă, spoitul faţadelor etc., Noul restaurant, a cărui amenajare prii şi culegeri de doine din locali- unei munci susţinute, însem ignoranţă pentru a fi mai sin- lectivului. Ea e şi mai semni-\
cetăţenii au prestat sute de ore mun va începe în curînd, va dispune de tăţile, Gugir, Gioara, Şiboi şi altele. | nată mai ales prin importanţa ficativă raportată la numărulJ Lăpuşnic îşi propune ca în cins
că voluntară.
total al populaţiei regiunii. tea zilei de 1 Mai să realizeze
In discuţiile purtate pe marginea
Ori cum, ziua de 5 aprilie \ următoarelor obiective: 1.) Re
dării de seamă mai mulţi cetăţeni au
a.c. a adus din Bradul băieşi-, pararea drumurilor, podurilor şi
propus ca pe viitor să se dea o mai
lor moţi o veste pe care Tea- . podeţelor; 2.) Ornamentarea
mare atenţie aprovizionării magazine trul de Stat din Petroşani o , străzilor prin plantarea de pomi:
înregistrează cu bucurie şi',
cuvenită mîndrie, demnă de o 3.) îndreptarea şi lărgirea stră
datorie împlinită: 1.000.000 ] zilor acolo unde este cazu l; 4.)
Purtători ai insignei „Prieten al cărţiie de spectatori. C. DUMITRU 1 Spoirea şi curăţenia clădirilor;
corespondent\ 5.) Modernizarea tîntînilor pu
lor cu mărfuri de sezon, curăţeniei în blice existente în comună.
comună şi întreţinerii în bune condi-
jiuni a noilor blocuri muncitoreşti care La Şcoala medie din Sebeş —12 brigăzi
au fost date în folosinţă.
Fxpozifîe de caricafuri utemiste de muncă patriotică
ereul de artă plastică de pe lîngă N1COLAJE GROZA, muticilor IOAN VELEK este responsa . VICTORIA ALBULESCU, (ă- MIRON VLAD, muncitor to- Miilor de tineri din ţara noas videnţiat clasele a VlII-a A şi
clubul muncitoresc „Gh. Apostol“ cooperatist din Alba lulia, a bilul unei brigăzi utemiste şi rancă muncitoare, este una din pitor la O.S.M. / din Combtna tră, care lucrează cu hărnicie B şi clasele a IX-a A şi B.
din Cugir a deschis de curînd o ex făcut parte dintre cei 6 partici fruntaş în producţie la mina cele mal bune cititoare ale bl- ^ s id e r u r g ic Hunedoara, a ci pe diferite şantiere, li se ală
poziţie de caricaturi. Toate lucrările panţi din regiunea noastră la Lupeni. De asemenea, este unul tit numai In acest an peste 40 tură şi elevii şcolii medii din Un interes deosebit s-a ob
expuse aici sînt executate de cunos faza finală a concursului „Iu dintre cei mai buni cititori ai bliolecii săteşti din Sarmizege- de cărfL m facL pa/.(e ş . d{n Sebeş. servat din partea conducerii
cutul caricaturist al cercului, Anton biţi cartea“, care a avut loc re biblioteca clubului minier. şcolii, în frunte cu directorul
lonescu. Tema principală a lucrărilor cent la Bucureşti. tuşa. ' colectivul voluntar al bibliotecii. Intr-una din şedinţele U.T.M. ei, tov. G. Georgescu şi direc
este axată pe combaterea risipei de pe şcoală,- s-aii constituit 12 torul adjunct, tov. A. Florean,
materiale, a întîrzierilor de la lucru, brigăzi de muncă patriotică, cît şi din partea profesorilor
a celor care nu dau atenţie cuvenită formate din elevi, şi o brigadă Ovidiu Rîureanu — secretarul
reducerii preţului de cost şi rebuturilor alcătuită din cadrele didactice. organizaţiei U.T.M. pe şcoală,
Un număr de 403 elevi, înca Dengel etc.
etc. Caricaturistul a satirizat şi unele draţi în cele 12 brigăzi şi 35 de
profesori, au presţat pînă acum Dintre elevi s-au evidenţiat
apucături ale chiular.p Hor, lipsa de 3.000 de ore muncă voluntară la R. Popa, D. Stanciu, N. Suciu,
interes penlru buna gospodărire a amenajarea unui parc în faţa N. Rancea din clasa VlII-a A,
şcolii, realizînd prin munca lor V. Limbeănu, V. Drăguleanu,
instituţiilor, întreprinderilor şi localită o economie de 6.000 lei. Munca L. Manovici, R. Ţîrlea, I. Ma-
voluntară a. fost efectuată în niu din clasa VlII-a B.:
ţii etc. Expoziţia se bucură de un mare timpul liber al elevilor. S-au e-
•
succes din jartea vizitatorilor. Nu , P prof. yALE.RlU oros
