Page 5 - 1959-04

libliotsca C
r Anul XÍ Nr. 1331
LA COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
la i mult de 25.000 tone de metal
peste plan In prim i trimestru
Au trecut trei luni de când siderur-
giştii hunedoreni au chemat' la între­
cere pe cei din Reşiţa pentru a spori
producţia de fontă, oţel şi laminate,
pe baza ridicării cu 10 la sută a
indicilor de utilizare a agregatelor.
In această perioadă, lună de lună,
harnicii muncitori, tehnicieni şi ingi­
neri, au adăugat tot mai multe tone
de metal peste plan în contul anga­
jamentelor ce şi le-au luat. Lună de
lună, în majoritatea secţiilor de bază
ale marelui combinat indicii de uti-
lizare a agregatelor au crescut, une­
ori atingînd recorduri nemaiîntîlnite
ia Hunedoara. Eforturile susţinute ale
întregului colectiv au făcut ca acum la
sfîrşit de trimestru, roadele întrecerii tul angajamentului, mai mult de 25.000
să fie cît mai bogate. F r u n ta ş pe tone de metal.
1= O'
L a sfîrşit d e trim e stru
Economii în valoare ie 102.410 lei
Colectivul depoului G. F. R.
Teiuş a îmbrăţişat cu mult en­
tuziasm chemarea celor 8 în­
treprinderi din Capitală privind
realizarea a cît mai multe eco­
nomii în producţie. Muncitorii,
tehnicienii şi inginerii depoului
s-au angajat să economisească
în anul acesta combustibil con­
venţional şi materiale de repa­
raţii în valoare de 300.000 lei.
Calculele operative întocmite
la sfîrşitul primului trimestru
Prind viaţă angajamentele
colectiviştilor
Colectiviştii din regiunea noastră
muncesc cu nonă pentru îndeplinirea
angajament,elo,r l,uat,e in cadrul ,între-
ceru socialiste dintre gospodăriile co­
lective. Ei se străduiesc să termine
la timp însăminţările şi construcţiile
planificate.
La G. A. C. „Scînteia“
din Tîmpa
Folosind din plin atelajele proprii,
colectiviştii din Timpa au reuşit să
termine însăminţările din epoca î-a
în mai puţin de 7 zile faţă de 10 zile
cit le-a fost angajamentul. Ei au în-
săminţat astfel 4,58 ha. cu ovăz, 2,18
ha. cu floarea-soarelui, 10,68 ha. cu
sfeclă de zahăr, 2 ha. cu sfeclă fura-
jerâ etc.
Colectiviştii din Tîmpa s-au angajat
să construiască pină la sfîrşitul anu­
lui în curs, un grajd pentru 50 bo­
vine, o magazie pentru cereale, o re­
miză, un saivan şi două silozuri.
' Zilele trecute colectiviştii din Tîmpa
au început lucrările agricole din epo­
ca a 11-a a campaniei de primăvară.
Ajutaţi şi de către cele două trac­
toare ale S.M.T. Orăştie, ei au arat
pină la 1 aprilie peste 30 din cele
100 ha. ce vor fi însămânţate cu po­
rumb şi 10 ha. in care au şi plantat
cartofi de toamnă.
La G A. C.
>yDr. Petru Groza“
din Băcia
Şi colectiviştii din Băcia luptă pen­
tru realizarea angajamentelor luate in
întrecerea socialistă. Ei au pregătit
pînă la 1 aprilie a.c. peste 60 la sută
din suprafaţa ce va fi însăminfaiă cu
porumb hibrid O-22 generaţia a 11-a.
In acelaşi timp, au transportat la lo­
cul unde vor fi construite grajdurile şi
magaziile gospodăriei peste 100 m.c.
material lemnos şi 8D00 buc. cără­
midă. Zilele următoare ei vor mai tran­
sporta din apropiere, piatră de rîu
şi balast, pentru ca odaiă¦cu încăl­
zirea timpului construcţiile să fie în­
cepute şi terminate înainte de termen.
La G. A. C. „1 Mai“
din Batiz
’Astăzi, gospodăria colectivă „1 Mai"
Baiiz cuprinde ţoale cele 134 familii
ale .salului cu pejsie 465 heşiare teren.
a.1a
Regions
Hunedoa*a-Devi
Joi 2 aprilie 1959
combinat este colectivul uzinei
cocsochimice, care în perioada a-
ceasta a dat peste plan 16.902
tone de cocs. Succese însemnate
au repurtat şi oţelarii. Ei au dat
patriei în acest trimestru, peste
prevederile planului 13.625 tone
de oţel Martin şi electric. Tot în
perioada aceasta laminatorii de
Ia bluming şi cei de la lamino­
rul de 800 mm. au produs peste
plan 12.134 tone de blumuri,
y brame şi ţagle.
Din cele relatate mai sus, reiese
că în trimestrul care a trecut, side-
rurgiştii hunedoreni au produs în con­
al anului, arată că numai meca­
nicii şi fochiştii de locomotive
au economisit combustibil con­
venţional în valoare de peste
90.000 lei.
In ce priveşte economiile de
materiale realizate la reparaţiile
efectuate cu ridicarea de pe osii
acestea se ridică la suma de
11.461 lei.
In total pe depou, economiile
realizate în primul trimestru
cifrează suma de 102.410 lei.
Colectiviştii sini împărţiţi in două bri-
găzi ?i mal mul{g echipe ?i se U rec
u. t munci.le. . d.in campani.a agri.cola d,e C s-a curăţat în comuna Bretea Ilie Fujea şj Romulus Bîrcea- ] ce decurg din planul anual al
primăvară.
Antrenaţi în întrecerea socialistă co-
lectiviştii din Baiu au arat pînă la
1 aprilie ca atelajele proprii, peste
20 ha. din terenul ce va fi însămân­
ţat cu porumb. Alte 50 ha. din acelaşi
teren au fost arate cu tractoarele de
la S.M.T. Orăştie.
Pină în prezent a fost slrînsă în-
ireaga cantitate de 4.200 kg. porumb,
necesară însăminţării unei suprafeţe
de 167 ha. cu porumb. Avind iotul
pregătit, colectiviştii din Batiz s-au
angajat să termine însăminţările din
epoca U-a într-un timp mai scurt
cu două zile faţă de cel în care s-au
terminat însăminţările din epoca l-a.
Pină în, prezent, în întrecerea socia­
listă dintre echipe, fruntaşă este echi­
pa condusă de colectivistul Ioan Pir-
va, din brigada a 11-a, şi echipa a
lll-a condusă de Eva Roman din bri­
gada l-a de, cîmp.
Nu peste mult timp, la uzina -„Victoria" — Căian vor intra în funcţiune încă două cubilouri.
Clişeul înfăţişează pe iov. ing. Cornel Cazan, şeful grupului de şantiere conslrucţii-morUaj din
irig. Ioan Cpţnan şi cîţiva tmişlfi. monMpri, stabilind locul unde, ij®r fi montaje aniecreuzelele.
PROLETARI D IN TOATE TARILE, UN1ŢI-VA I
Colectivul Filaturii Lupeni obţine succese de seamă in întrecerea socia­
listă în cinstea zilei de 1 Mai.
Clişeul nostru îl reprezintă pe maistrul Dumitru Rîpeanu demonstrînd
filatorului Ştefan Prună că tragerea corectă a bobinelor de pe maşina de
filai contribuie in mare măsură la obţinerea firelor de bună caliiale.
:S2í :
LUCRĂRI
prin muncă voluntară
L HAŢEG (De Ia subredacţla Strei o suprafaţă de 16 ha. ^ a activităţii economice în
(_ noastră voluntară). In aceste păşune. In fruntea acţiunii au •j G.A.S. are menirea să întăreas­
[ zile cetăţenii din satele raio- fost colectiviştii Gheorghe 1 că şi mai mult roiul deosebit
C nului Haţeg, mobilizaţi de de- Bordei, Andronică Maier şi de important pe care îl au gos­
[• putaţi, comisiile de femei şi deputaţii Laurcnţiu şi Aurei l podăriile agricole de stat în e-
L|- organi*zaţii•l4e TUT .rTr\.Mma . au Aîn, tre- Negoescu.
[ prins o serie de acţiuni de fo-
[ ios obştesc prin muncă vo-
f luntară.
Bunăoară, în satul Vălioa-
L ra, din comuna Răchitova, un
L număr de 68 femei şi bărbaţi
l au fost mobilizaţi numai în-
î tr-o singură zi la extragerea
t pietrei necesare construcţiei
L căminului cultural. în satul
[ Răchitova prin muncă volun-
[ tară s-a desfundat cca. 1 km.
t de şanţ, pe drumul Ciula
j. Mare — Răchitova — Peşti-
l na. De asemenea, s-a împrăş-
[ tiat pietriş pe o porţiune de
[ 800 m. de drum.
|. Tiuoit p[vriiinu miiimunivc.ăa vvouliuiniitcajriău
L »i— nu, 36 de cetăţeni din comuna j
Premii pentru j B‘>*orod ,au
) muncă voluntară 18 tone gu- -j
frunfaşii în produc}ie i noi pe iotUi zootehnic.
Printre formele de stimulare a frun- ţ
taşilor în producţie sînt şi premiile în }
bani. Această formă de stimulare este
falosiiă şi de către conducerea, secto­
rului de vagoane de la Atelierele
C.F.R. Simeria.
Pentru aportul adus la îndeplinirea
şi depăşirea sarcinilor de producţie,
conducerea sectorului, la propunerea
organizaţiei de partid şi a comitetu­
lui sindical de secţie, a acordat ase­
menea premii mai multor fruntaşi în
producţie.
Premii cuprinse între 120 şi 200 lei
au primit tovarăşii Ion Petrovici, Cor­
nel Josan, Ion Ştefan, Emil Ivonici,
llie Radu, Petru Periau, Loghin Fo- şcolii medii, pregătind astfel te- După terminarea vacanţei de
dor şi alţii.
4 pagini 20 bani
r-*r~>/—>r->/—r -r ^ r~*i~
La Bani Mare s-au curăţat
prin muncă voluntară 2.000 -j
m. liniari de şanţ pe margi- )
nea drumului. La această ac- 1
ţiune au participat 80 de ce- 3
tăţeni care au prestat peste ^
320 ore de muncă voluntară. ]
De asemenea, femeile din co- ^
mună au curăţat 1.000 m. I. ^
de şanţ, iar tinerii au săpat )
un şanţ lung de 200 m .l.. 1
S-au evidenţiat în cadrul }
muncii voluntare tov. Zamfira ^
Fiorica, preşedinta comitetu- -j
lui comunal de femei, Ioan ¦)
Buzdugă secretarul organiza- j
ţiei U.T.M., şi alţii.
La îndemnul deputaţilor 1
pri"
. DOINA TEŞELEANU ^ te toţi factorii ce răspund de
__________ _
Brigăzi utemiste
de muncă patriotică
SEBEŞ (De la subredacţia
noastrâ voluntară). — Din cele
12 brigăzi utemiste de muncă
patriotică de la Şcoala medie din
Sebeş, fac parte peste 400 de
elevi. In mai puţin de 4 zile,
membrii acestor brigăzi au scos
pi.at„ra d,i.n pi.aţ,a situat,ă, i-n fMaţna cit susţinut, se numără Voichi-
renul pentru începerea lucrări-
Călan,
P a marginea Decretului
Emisiunea
Prezidiului M arii Adunări Naţionale a R.P.R, „Săpfămîna tinerejM "
O măsură binevenită ANINCASA (De la subredacţla noa­
stră voluntară). — Ca ocazia Săptă­
mânii Mondiale ă Tineretuluicom itetul
Recentul! Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a
Republicii Populare Romîne, pentru lichidarea rămăşiţelor ori­ de redacţie al cerdrulul de, radioficare
căror forme de exploatare a omului de către om în agricul­
tură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi din Aninoasa a iniţiat in cadrul emi­
cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei so­ siunilor locale o rubrică zilnică inti­
tulată „Săptămîna tinereţii“. Zilnic
cialiste este o măsură necesară şi binevenită. in cadrul acestei rubrici au fost pre­
La noi, în Dobra, de exem piu, pe lingă faptul că chiabura zentate materiale despre munca tinere»
iului din subteran şi de la suprafaţă,
Felicia Budiu posedă o moară, ea dispune şl de o însemnată su­ despre acţiunile întreprinse de, brigă­
prafaţă de teren. In ambele părţi ea foloseşte muncă străină. zile utemlste de muncă patriotică, des­
Anul trecut, de exemplu, suprafaţa de teren ce o posedă a fost pre activitatea culturală a tineretului
muncită „în parte“ de Cătuţa Crăciun şi Ioachim Crainic. Ju­ ş.a. Au fost prezentate portrete şi re*
mătate din produsele obţinute, a revenit fără nici o muncă chia­
burei. Speculînd lipsa de fin din raza comunei Dobra ea a cău­
tat să vîndă la un preţ ridicat acest produs şi deci să obţină portaje, care au oglindit munca şi via­
fără să depună muncă o însemnată sumă de bani. Prin recentul ţa tinerelului şi mai ales aspecte din
decret această formă de exploatare este înlăturată. Chiabura va acţiunile întreprinse in cadrul Săptă­
trebui să predea unei unităţi socialiste terenul pe care de altfel mânii Mondiale a Tinerelului. Printre,
nu l-a muncit niciodată. tinerii care s-aa ocupat îndeaproape
cu redactarea şi transmiterea acestor
In Dobra mai avem oameni plecaţi din localitate, care de materiale se numără Hoţea Maria, Pe­
mai mulţi ani locuiesc în diferite oraşe ale ţării iar pămîntul ce-I trus Pătraşcu, Marin Mohora, Ştefan
posedă în comună era muncit de alte persoane. Un asemenea
( caz este cel al lui Simedria Roman, care de cîţiva ani locuieşte
în Capitală. El posedă un teren care nu era muncit de nici unul Popa şi alţii. LUCIA LIGIU
din membrii familiei, situat într-o poziţie favorabilă construcţi­
ilor gospodăriei agricole colective din sat. Faptul că acest teren
era proprietate particulară, ne-a împiedicat să începem anumite IN P A G I N A lll-a
construcţii necesare gospodăriei. Acum, după apariţia Decretului
Prezidiului Marii Adunări Naţionale acest lucru este reglemen- Feroviarii sprijină
\ tat; terenul sus-amintit va trece în proprietatea gospodăriei şi întrecerea siderur-
astfel vom putea cît de curînd începe construcţiile proiectate. giştilor hunedoreni
NEAGU ROMAN,
preşedintele G.A.C. „Dr. Petru Groza" — Dobra.
Hotărîrea partidului şi guvernului
asigură ridicarea pe o treaptă mai înaltă
a activităţi G.A.S.
Hotărîrea partidului şi guver- va ’forma o cointeresare de an- ţiei de mecanici şefi, în fiecare
nului cu privire la unele măsuri samblu pentru îndeplinirea sar- secţie a G.A.S., consider c ă . a«
pentru îmbunătăţirea conduce­ cinilor de plan. cest lucru este bine venit. M<^
rii şi controlului de partid şi canicii şefi ai secţiilor fiind se­
De o mare importanţă con­ lecţionaţi din rîndul celor mai
sider că este instituirea funcţiei buni secretari ai organizaţiilor
de organizator de partid în gos­ de bază şi membri ai comite­
telor de partid din întreprinde­
podărie. Acest lucru îl spun toc­ rile industriale, avind o bună
mai datorită faptului că organi­ pregătire profesională, vor pu­
zaţiile de bază din gospodării­ tea conduce cu competenţă mun­
ca de partid şi a organizaţiilor
le de stat vor putea fi mai bine de masă din secţie. Ei vor asi­
îndrumate şi sprijinite, iar mun­ gura aplicarea tuturor regulilor
ca politică şi cuitural-educati- agrotehnice necesare sporirii
¦-)I c.onomia ţării, să ridice pe o vă va putea cunoaşte o dezvol­ continue a producţiei agricole
tare şi mai largă. din secţie şi vor conduce sec­
treaptă mai înaltă activitatea a- torul mecanic. Acest fapt va
cestor unităţi socialiste din a- Organizatorul de partid va duce la întărirea muncii de par­
gricultura patriei noastre. putea coordona şi îndruma con­ tid în secţii, la îmbunătăţirea
cret întreaga activitate de par­
Am studiat cu atenţie acest tid, va putea îndruma activita­ activităţii economice în scopul
document de mare importanţă tea politică a organizaţiilor de
pentru activitatea noastră de ridicării activităţii întregii gos-
viitor. Din el am desprins o masă. El va putea da, de ase- podării la nivelul sarcinilor tra ­
seamă de obiective deosebite mî " ea;'.u" Pret ios ajutor'între- sate de partid şi guvern.
care, odată traduse în viaţă, gu activităţi economice a gos­
vor asigura condiţii optime pen- podăriei. ION BUŞTEA
tru desfăşurarea ’unei susţinute
Trecînd la alt aspect al ho- directorul G.A.S. Mintia
munci dc ridicare a activităţii tărîrii, acela al înfiinţării func-
gospodăriei noastre. In primu’l
rînd, prin crearea unui consiliu
se asigură o gîndire colectivă
în elaborarea diferitelor planuri
de dezvoltare a gospodăriei, în
analizarea lunară sau trimes­
trială a îndeplinirii sarcinilor
1
Cronică teiuşană
gospodăriei şi a măsurilor ce Elevii plantează pomi
se impun a fi luate pentru re­
medierea eventualelor deficien­ Pornind Ia drum, cei 30 de şi fără a pierde timp, cu elanul
ţe. De asemenea, datorită faptu­ pionieri ajung după 25 de mi- ce-i caracterizează, încep ttiun-
lui că din consiliu vor face par­ nute în locul ce marchează pia- ca. Intre brigăzi începe o ade-
) tra de hotar dintre raioanele vărată întrecere. Pînă la ora 13
Alba şi Aiud. Aici sînt intim- pionierii de Ia Şcoala medie
pinaţl de cîţiva muncitori de la mixtă din Teiuş au plantat pe
serviciul de întreţinere a drumu- marginea şoselei principale Te­
) i bunul mers al gospodăriei se rilor care au adus cu ei lin ca- iuş-Aîud un număr de 300 popii
mion de pomi pentru a fi plan- fructiferi,
taţi.
Cine a muncit mai bine ? Ab-
Din proprie iniţiativă elevii se solut toţi, în frunte cu profeso-
constituie pe brigăzi de muncă rul Liviu Munteanu.
lor de amenajare a parcului ti- Au predat 6.900 kg. fier vechi
neretului din oraşul Sebeş. In Acţiunea patriotică de colec­ nate de fier vechi. Numai în
total ei au prestat peste 800 ore tare a fierului vechi este tot perioada t-23 martie pionierii
mai mult îmbrăţişată de pio­ şcolilor mai sus amintite au pre­
de muncă voluntară. nierii şi elevii şcolilor elementare dat secţiei de valorificări a co­
Printre utemiştii care au mun- cu limbile de predare romînă şi operativei o cantitate de 6.900
maghiară din comuna Teiuş. Zil­ kg. fier vechi. In această acţiune
nic, la secţia de valorificări a s-au evidenţiat pionierii Mircea
ţa Rosianu, V. Schpilauter, Va- cooperativei „9 Mai“ din locali­ Florescu, Emil Munteanu si alţii.
tate zeci de pionieri şi elevi a-
sile.. Aloman, Romulus Bena şi duc şi predau cantităţi însem­ ADRIAN OŢOI
corespondent
primăvară, brigăzile îşi vor re­
lua activitatea lucrînd la ame-
najarea parcului
IULIAN IONAŞ
Fruntaşele secţiei
Un zgomot uniform şi conţi- joase de parcă ar fi nişte ele- în acelaşi timp modestie şi
nuu, ceva asemănător cu bî- ve silitoare, veşnic preocupate, dîrzenie.
zîitul unui bondar uriaş, pro- te fac să-ţi dai seama că mun- M-am apropiat de ea cu gîn-
vocat de numeroasele maşini ca lor în aparenţă uşoară, este duj de-ai smulge mărturisiri
în funcţiune, domină întreaga foarte migăloasă. jn legătură cu metodele ei de
încăpere. Mormane mari de Nu-i. deloc uşor să prinzi muncă, ale brigăzii, dar n-am
ciorapi din mătase şi bumbac, îndrăznit s-o tulbur. Aveam
unii coloraţi iar alţii albi, ce impresia că ţinînd-o de vorbă
stau pe cîteva mese aflate lin­ aş fi supărat-o.
gă primul geam dinspre stra­ Am aflat însă mai tîrziu de
dă, aşteptîndu-şi parcă rîndul la şefa s.ecţiei, că cheia succe­
la prelucrare, alţii prinşi pe sului brigăzii pe care o con-
maşinile de încheiat şi atîr- fiecare ochi al ciorapului pe duce ea constă în primul rînd
nind aproape pînă jos nume- roata orizontală sub formă de -n timpului de lucru }
roase lele care îmbogăţesc de- p.eptene, o» trece ma, apoi pe cu um ^ randamen| <
cord cu varietatea culorilor sub nişte dispozitwe care-1 taie „ idodată nu t fj vizute
îmbrăcămintei ce-o poarta, sînt pe unde trebuie, il curăţă de ^ d de vorb> j t !„d
lucrurile ce te intimpina in scame, şi îl coase dindu-i ast- vK
momentul cînd ai pătruns în [el forma definitivă. ja . *oa':a a*eiAia asupra lucru-
secţia de încheiat a fabricii In spatele halei, la ultimul luI' Tv . . . ,.. .
de ciorapi „Sebeşul“ din Sebeş. grup <je maşini lucrează cea Hărnicia şi conştunciozita-
Apropiindu-te de unul din ijn tea tinerelor Inna Een , Olga
, grupurile de maşini aliniate ” aj bana bngada ,SeCf ' Găldeanu, Ana Mureşan şi a ,
\ aidoma băncilor într-o clasă de Este b n §acla tov- Mana § u’ celorlalte din brigadă, le-au , >
\ şcoală, şi în faţa cărora fete- Ier, o fată cu o privire blaji- făcut să-şi cîştige de mult fai-
\ le stau pe scaune mult mai nă a cărei înfăţişare exprimă ma de fruntaşe ale secţiei.
•*/Vv \ UVn—A V
•-< k ” y.
ÍP