Page 50 - 1959-04

Pdg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1342

a»»drJcasasH H E

1 N TT i II <G> IU IRI A Z I I Miluiri Călanui şi-a schimbat

65 cereri pentru co deputaţii A F Ă R A T U L U r^ în fâ tiş a re a

CO L ECTI VA I n răionuf PefroşSnî conti­ Odată cu venirea primăverii
nuă să aibă loc întîlniri străzile din Gălan cunosc o ani­
ale deputaţilor cu alegătorii în maţie deosebită. Aici oamenii
cadrul cărora se face analiza muncesc în mod voluntar pentru
înfrumuseţarea continuă a comu­
nei lor. Numai în cîteva zile

r j dimineaţă de primă- el, să ne facem şi noi cereri. rate peste 640 tone bălegar, muncii depusă pe primul tri­ străzile 7 Noiembrie, A. lancu,

SZt vară. Soarele luceşte Haideţi in sfat că eu unul fac cu care s-a îngrăşat o supra­ mestru a| anului pentru buna Aurel Vlaicu şi altele, au fost
şi razele lui au început să cerere primul. faţă de 52 ha. Harnici au gospodărire a oraşelor şi comu­ împodobite pe de o parte şi alta
încălzească solul. In acest fost la această muncă colec­ nelor. Pînă în prezent au avut cu copaci ca tei, castani şi sal-
decor, urcînd pe dealul de Apoi unul după altul toţi tiviştii •Barbu loan, Buruia­ Ioc 157 asemenea întîlniri din­ cîmi. In total pe străzile din
deasupra Călanului vezi cum ţăranii muncitori prezenţi nă Ştefan, Cimpeanu Petru, Gălan s-au plantat pînă în pre­
şi-au făcut pe loc cereri pen­

şerpuieşte drumul ca o curea tru colectivă. Erau 65. Barabds Iosif, Pădureanu Ni- tre care trei întîlniri cu deputaţii zent un număr de 600 pomi or­
regionali. La acestea au partici­ namentali.
pînă In satul Streisingeorgiu, Sub îndrumarea comitetu­ colae şi alţii. ' pat peste 2.700 de cetăţeni. Din­
tre aceştia un număr de 350 au De asemenea, prin asfaltarea
aşezat pe malul Streiului. lui de partid comunal ş i aju­ După cîteva zile, colecti­ luat cuvîntul şi au făcut nume­ străzilor I. V. Stalin, 7 Noiem­
roase propuneri pentru îmbună­ brie, Aurel Vlaicu, A. lancu şi
După ciţiva kilometri de tat de organizaţia de bază şi viştii au început să-şi orga­ tăţirea activităţii de viitor. Cea altele şi prin sădirea de pomi,
mai importantă propunere a fost semăn area terenurilor virane cu
mers, am ajuns în Streisîn- comitetul executiv al sfatu­ nizeze munca pe brigăzi per­ aceea de a se studia posibilită­ iarbă, atît în colonii cît şi în
ţile pentru redeschiderea fabricii restul comunei, Călanui şi-a
georgiu. In faţa sfatului popu­ lui popular comunal, comite­ manente de producţie şi pe de ţiglă şi cărămidă din Baniţa schimbat cu mult înfăţişarea.
care să satisfacă cerinţele cetă­
lar comunal am găsit un grup tul de iniţiativă format a echipe. Cele două brigăzi fór­ ţenilor în ceea ce priveşte apro­ ELENA ŞINCA
vizionarea cu materiale de cons­
mare de ţărani muncitori dis- pornit la muncă. Ea a fost mate, au pornit imediat la trucţii. Vorbind despre acest lu­ corespondentă
cru mai mulţi cetăţeni s-au an­
cutind aprins despre gospo­ rodnică. Şi cel mai bun argu­ muncă, întrecîndu-se intre gajat să sprijine prin acţiuni vo­ Un club fără
luntare, acolo unde se cere mun­
dăria colectivă. In mijtoc e- ment în acest sens, sînt re­ ele. Au fost adiinati şi plan­ că necalificată. a c tiv ita te

rau tovarăşii Căndroiu, se­ zultatele. Azi, în colectivă taţi cartofii pe ó suprafaţă de Cerc de artă PETROŞANI (de la subre-
plastică dacţia noastră voluntară). De
cretarul comitetului comunal sînt înscrise 123 familii de peste 10 ha. Şefii de echipă fapt, despre clubul muncitorilor
jgfe e lîngă clubul întreprinderii din cooperaţia meşteşugărească
de partid, şi Tâtaru, preşe- romîni şi maghiari, cu peste Cimpeanu Petre, Sepniczky 8• de explorări din Lupeni s-a Cu cUiva ani in urmă, balta din spatele gării 'Alba Iulia a fost iran- Lupeni nu se poate spune că este
deschis de curînd un cerc de sfarmaiă tntr-un frumos parc. S-au prestat aici mii de ore de muncă vo­ lipsit de orice fel de activitate.
5 dintele comitetului executiv al 340 ha. teren agricol şi mul­ Magddlena şi' colectiviştii lo- artă plastică. Scopul deschiderii luntară. Numai că parcul In ultimul timp a fost transformat Intr-un maidan Este adevărat că nu are un pro­
acestui cerc este de a creşte ti­ cu gunoaie, apa cum de altfel se vede şi in clişeul de mai sus. gram, dar nici nu are nevoie
> sfatului popular comunal. Ţă- te animale şi unelte agricole. naşu Petru,. Bartoş Ludovic, nere talente în domeniul artei de el... Majoritatea oamenilor
^ rănii muncitori nu erau lă­ ? Pädurean Marioara, Fazékas plastice. Deocamdată cercul este Ce părere au gospodarii oraşului Alba Iulia despre acest lucru? din Lupeni ştiu că acest club
frecventat de un număr de 23 este deschis cu regularitate în
muriţi ce le rămîne acasă şi / ncă de ta inaugurare, Ana, Dodu Anişka şi alţii, ţ copii ai muncitorilor din între­ Noul bloc de locuinţe construit 'de întreprinderea „Ardealul" in oraşul zilele de sîmbătă şi duminică
ce aduc in gospodăria colec­ preşedintele ales, tov. s-au situat în fruntea celor Alba Iulia a schimbat aspectul străzii A. lancu. Dar dacă blocul este fru­ seara, cînd se fac... baluri.
mos, curtea e lăsată neîngrijită (vezi clişeul de mai sus). Oare aici nu se
tivă. Unul spunea una, al­ Pescar Romulus, a îndemnat care au muncit cu mai multă In cursul săptămînii masa de
ping-pong şi jocurile de şah
tul alta. In ¦cîteva cuvinte, colectiviştii să înceapă să tragerede inimă. Acum ei lu­ stau degeaba. Totuşi tinerii meş­
teşugari doresc să folosească a-
secretarul comitetului comu­ care gunoi la locul numit crează de zor la arat şi ta ceste bunuri.

nal de partid le-a explicat „pădurice şi luncă", unde adunatul seminţelor de po­ De aceea conducerea coopera­
tivei meşteşugăreşti din Lupeni
că fiecărei familii îi rămîne vor însămînţă cartofi: A doua rumb, pe care au şi început trebuie să ia măsuri urgente
pentru ca clubul să funcţioneze
ca proprietate personală o va­ zi de dimineaţă, vreo 60. de să-t însămînţeze. întrecerea

că, pînă la 2 capete tineret care şi căruţe încărcate • cu ca nădăştienii ţin şi ei să o

bovin, 3 porci, o scroafă cu gunoi au şi început să iasă cîştige. Şi pentru aceasta, co­

purcei, 10 oi, 20 de stupi, ori din curţi, îndreptîndu-se spre lectiviştii folosesc din plin

cite găini, unelte mărunte a- locul indicat de preşedinte. fiecare minut de lucru.

gricole şi 20— 30 ari* teren Pînă la 2 aprilie au fost că- IOAIM RADOVICI

pentru grădina de legume şi

zarzavaturi, iar restul de in­ NOII COLECTIVIŞTI
ventar viu şi mort se înscrie
în colectivă.

— Nu mai staţi pe gînduri,

C O N S T R U I E S Cii îndemna secretarul orga­
nizaţiei de bază, tov. Benjib

Lazăr. Nu sînteţi nici primii Nu au trecut nici două luni crează în pădure fa scos de pia-

nici ultimii din sat care vă $de la înfiinţarea gospodăriei co- tră. Această muncă nu e deloc

înscrieţi in colectivă. Pînă Mective din satul Ve|el, raionul uşoară, dar totuşi colectiviştii nu

acum sînt înscrise vreo 42 de Ulia, dar cu toate acestea rea- fug de ea. Petru Roşea, Teofil

familii în total. Mizările pe care aceasta le-ă ob- Zasloţi, Gaşpăr Datcă şi alţii au prindere. Lecţiile teoretice cît şi poale amenaja un spaţiu verde cu rondouri şi flori? n0mwl- S. BALOI
Din grupul de ţărani mun- | ţinut sînt numeroase. Toate cui- spus atunci cînd au fost anun- cele practice sînt conduse de că­
Murite din epoca I-a'.au fost în- ţaţi că e nevoie să lucreze la tre tov. Felicia Sculi. Programul clubului m inerilor
citori. ieşi mai la o parte un îsăm înţate la timp şi sînt pe scosul pietrei, doar a tît: „Să nu
ţăran înalt, cu numele Sep- Scale de a răsări. Semănăturile aveţi grijă. Vom scoate' atîta
niczkij Ioati.

Apoi dacă-i aşa, spuse j de toamnă au fost grăpate şi de cit e nevoie“. Ei se ţin de C îşlig ăio rii concursului din Lopeni i
s-au aplicat îngrăşămintele elfi- cuvînt. „Trenul prieteniei'*
O iniţiativă mice necesare acolo unde a fost Clubul minier din Lupeni este tate spre creşterea producţiei rii muncitoreşti, în program a
nevoie. Ga urmare, ele s-au dez­ Şirul fruntaşilor din G. A. C. uminică a avut loc în sala considerat pe bună dreptate ca
preţioasă şi primele voltat frumos şi uniform. întrea­ Veţel este mult mai lung. Des­ unul cu o activitate bogată, de cărbune. Amintim numai cî- fost trecut un concurs „Cine ştie
ga suprafaţă de teren ce urmea­ pre Armina Braţe, toţi colecti­ SI de festivităţi a Şcolii me­ Aici există o bibliotecă înzes-
ei roade ză a fi însămîriţată cu porumb viştii au de spus numai cuvinte trată cu mii de volume de li- teva dintre acestea: seară cu cîştigă“. Seara literară „1 Mai
a fost arată şi grăpafă. Cei mai de laudă. Au şi poreclit-o „băr­ dii „Decebal“ din oraşul Deva teratură beletristică şi tehnică,
Un rol deosebit de important batul“ pentru faptul că nu se tragerea Ia sorţi, pentru a se există cercuri de balet pentru te m a : „Organizarea consfătui- — ziua solidarităţii internaţio-
în procesul de culturalizare şi de bătrîni povestesc că de cînd se fereşte de mici o-muncă', ori -cit stabili cîşţigătorii din regiunea copii, echipă de dansuri popu-
educare comunistă a oamenilor , ştiu ei,, pămîntul din hotarul sa­ noastră ai concursului „Trenul lare, cercuri de artă plastică, rilor de producţie şi antrenarea nale a oamenilor muncii — o-
muncii de la oraşe şi sate, îl are tului Veţel nu a fost lucrat aiîţ de grea ar fi ea. A muncit ca prieteniei“ organizat de Consi­ brigadă artistică de agitaţie,
cartea. de bine ca acum în colectivă. orice bărbat atît la arat şi la liul general A.R.L.U.S. fanfară, cerc de croitorie, echi- oamenilor muncii în întrecerea glindită în literatură“, jurnalul
semănat, cît şi la alte lucrări pă de teatru în limba maghia-
Pentru grăbirea acestui pro­ Intre cele două epoci de în- din gospodărie. Pe întreaga regiune au concu­ ră, la care participă zeci de ti- socialistă, sarcină centrală pen- vorbit despre „Dragostea pen­
ces, prin pătrunderea tot mai sămînţare este o perioadă scur­ rat un număr de 549 participanţi neri şi vîrstnici. Activitatea a-
largă a cărţii în toate colţurile tă. Colectiviştii au hotărît însă ¦ Peste ‘ puţin timp vor începe cu 1.589 taloane, majoritatea cestora nu poate fi redată în tru îndeplinirea planului de pro- tru meseria aleasă“, ca şi toa­
raionului Alba, comitetul raio­ să folosească la maximum şi a- numeroase lucrări în cîmp —- obţinînd maximum de puncte. amănunţime în programul clu-
nal de partid, secţia de învăţă- ceste zile. Şi, întrucît nu au lu­ prăşitul. plivitul etc. Colectiviş­ Dar, în urma tragerii la sorţi au ducţie“, jurnal vorbit despre te celelalte contribuie în mare
mînt şi cultură a raionului cit cru în cîmp, pînă încep însă- tii s-au angajat să ‘le facă pe ieşit cîştigători participanţii Ma- bului afişat din timp la locu-
şi conducerea „Librăriei Noas­ mînţările culturilor din epoca a toate la timp şi totodată pînă ria Raţiu, funcţionară din Pe­ rile cele mai vizibile. In afa- „întărirea disciplinei în muncă măsură la educarea patriotică
tre“ din Alba Iulia, au elaborat Il-a, s-au apucat de construcţia la sfîrşitul lunii mai să termine troşani, Endre Sziszer, pensio­ ră de formaţiile amintite mai şi despre calitatea cărbunelui“, a tinerilor.
un plan de lărgire a reţelei de unui grajd pentru 100 capete de şi grajdul de construit. Trebuie nar din Lupeni, Nicolae Ştefan, sus, în program sînt trecute o
difuzori voluntari ai cărţii, re- vite. Locul unde va fi construit arătat că acesta nu va fi un furnalist la Combinatul siderur- serie de obiective privind edu- consfătuire cu tema „Comba- La serile de odihnă participă
crutînd pe lîngă cei 24 de difu­ grajdul are aspectul unui ade­ grajd oarecare, El are o lungi­ gic Hunedoara şi Domnica Ar- carea patriotică â tineretului,
zori existenţi în întreprinderile vărat şantier. Zeci de care şi că-* me de peste 60 metri, o lăţime năutu, de la biblioteca raională probleme de producţie etc. Pro- terea risipei de materiale“, re- un număr mare de cetăţeni.
şi instituţiile din Alba Iulia, încă rute transportă necontenit piatră, de 12 metri, două linii de fura­ Hunedoara. gramul din luna aprilie, de pil-
45 de difuzori voluntari din rîn- altele aduc apă pentru ştinsu! jare, ţar pe mijloc o linie de de- da, este o oglinda vie a acti- cenzia cărţii tehnice „Ajutorul Programul din luna aprilie pre­
durile profesorilor şi învăţători­ varului, mai multe echipe de co­ covil pentru evacuarea gunoiu­ Aceşti patru cîştigători ai vitâţii cc se desfăşoară la club.
lor din comunele, satele şi că­ lectivişti sapă la fundaţie. Pînă concursului vor pleca în preaj­ El cuprinde o serie de obiecti- mecanicului la maşinile de ha- vede două seri de odihnă pe
tunele raionului Alba. în ziua de 10 aprilie s-au trans- lui. La 6 asemenea construcţie ma zilei de I Mai cu „Trenul
portat peste 250 m.c. de piatră, prieteniei“ spre Moscova. ve atractive pentru minerii din vat“. teme ca : „Activitatea culturaI-
Rezultatele s-au văzut curînd. se cer.e multă muncă. Dar ela- Lupeni.
Reţeaua diîuzorilor voluntari o mare cantitate de nisip, s-au Programul cuprinde o serie artistică în sprijinul realizării
astfel mărită, a ridicat de la stins 10.000 kg. var şi s-au să­ nul şi hărnicia cu care lucrează In program sînt trecute o se­
„Librăria Noastră“ cărţi în va­ pat şanţurile pentru fundaţie a- membrii acestei gospodării co- de obiective îndreptate spre e- sarcinilor de plan“ şi „Din tre­
loare de peste 24.000 lei, reu­ proape în întregime. rie de teme interesante îndrep-
şind ca în scurtă, vreme să di­ léctive sînt o garanţie că el va ducarea patriotică a tineretului cutul de luptă revoluţionară al
fuzeze mai mult de o treime din Cei mai harnici dintre colectiviş­
numărul total al cărţilor ridi­ tii care lucrează Ia transportul fi construit şi dat în folosinţă la prin cunoaşterea realizărilor minei Lupeni şi dezvoltarea ei
cate. pietrei s-au dovedit a ii Gheorghe data fixată.
Zasloţi, Roman Zasloţi. Ludovi- oamenilor muncii din ţara noa- în anii de democraţie populară“.
Printre fruntaşii, acestei ac­ ca Popa, Abel Solnoc, Aurel
ţiuni se numără : învăţătoarea Puiţ şi Ştefan Adalbert. stră în anii regimului democrat- Am arătat numai o parte din
Minodora Topor din Coşlariu,
profesorul Mihai Marcu din Cis- La săpatul fundaţiei muncesc popular, întîlniri cu luptători din obiectivele redate în programul
tei, bibliotecara Rozalia Palko cu multă hărnicie colectivistele
din Teiuş, Elena Pleşa de la în­ Cornelia Balint, Viorica Puiţ. ilegalitate) cU {runtasi în pr0. clubului minier din Lupeni pe
treprinderea „Horia“, Simion Margheti Braţe, Cornelia Popa,
Cozma de Ia fabrica „Ardelea­ Ludovica Popa şi altele, iar la ... . . , . ’ , luna aprilie. Acestea constituie
na“ din Alba iulia şi alţii. stinsul varului lucrează Doina
Boancă, Aurel Popa lui Filip şi du<* e ,novator'- Pentru cu.; lin important mijloc de mobili­
PETRU TOMA Nicodim Boancă. noaşterea anumitor momente şi zare a oamenilor în lupta pen­

corespondent O parte din colectivişti lu- figuri de eroi din istoria mişcă- tru o producţie sporită.

--------------------------------------------

•®«®®®«*»©®®«o®®®*®o®e®«®«®« ®©®e® PUBLICITATE

Conştiinţă de comunist !->1—1/—. /— ! f

O.C.L. PRODUSE
INDUSTRIALE DEVA

Minerul şeţ dt brigadă Gheorghe ducerea accslei brigăzi, angajindu-se dc 2,41 ione planificai, acum, Incnnd [ anunţă că în magazinele sale )
Drob psie socotit ca unul dintre cei să o scoată de sub normă şi să do­
mai buni conducători de brigadă de vedească că oamenii nu sînt răi şi în aceleaşi condiţii de exploatare, a- ţ de confecţii din Deva şi de 1
la exploatarea carboniferă Vulcan. Bri­ că: dacă sini conduşi şi îndrumaţi cu ceiaşi oameni, sub conducerea comu­ (f s' -au 1
gada condusă de el era considerată pricepere pot să facă treabă bună. nistului Gheorghe Drob au realizat pe pe reţea, deschis cu pri- j
ca una dintre cele mai bune din sec­ luna martie un randament de 2,60 io­
torul U şi chiar din exploatare. Comitelui de pariid şi conducerea ne pe post. Astfel, aceaslă brigadă, [ lejul sezonului de primăvară -j
sectorului a sprijinit iniţiativa lui lichidînd cu rămânerea în urmă, a reu­
Lună de lună de pe stratul 18 muie Gheorghe Drob şi cu dala de 17 mar­ şit ca să dea, de la 17 martie şi pînă Expoxifii cu vîn zare
lucra această brigadă erau scoase la tie a.c., ei a trecui la brigada răma­ la sfîrşilul lunii, 792 ione cărbune pesie
j' unde sînt expuse pentru vîn-

Comitetul de părinţi antrenează:SBU „ziuă" zecii şi suie de ione de cărbune să în urmă. Experienţa lui in organi- planul lunar de producţie. Acum bri­ r zare mari sortimente de ar- }
peste plan. Tovarăşii lui de muncă îl gada este jrunlaşă. L ticoie de primăvară ca: balon- -j
apreciau şi U stimau. CAştigau cu to­ zarea producţiei, în munca cu oamenii, ^ zaide, pardesie, costume, p e -1
i-a fost de mare folos. De îndată cc Deşi şlia că n-o să-i fie uşor, Gheor­
sătenii ia înfrumuseţarea scolii ţii în fiecare lună salarii !rumoase. a preluat conducerea acestei brigăzi ghe Drob nu s-a iemut de greutăţi, j[* ierine, bluze de vînt, raglane, ••!*
Toţi erau mulţumiţi. a trecut la organizarea temeinică a avînd ferma convingere că ele pot şi r mantale din material vinilin, ^
In apropierea lor, pe stratul 15. fiecărui loc de muncă, . a luat măsuri trebuie învinse. Şi le-a învins. Fapta
ca brigada să fie aprovizionată la lui Gheorghe Drob, care este şi se­ rj
Printre comitetele de părinţi geamuri, rămînînd ca restul să lucra brigada de mineri condusă de iimp cu material lemnos, scule şi va- cretarul organizaţiei de varild a sec­
ale şcolilor elementare din raio- fie vopsite pe viitor, Vasile David. In această brigadă tre­ gonele goale. A siai de vorbă cu fie­ torului II, este expresia conştiinţei lui ţ canadiene, costume uşoare )
burile mergeau prost. Rămînea me­ care om din brigadă, îndrumindu-i de comunist, a răspunderii pe care o
nul Haţeg, care desfăşoară o p r jn’ sprijinul material dat de reu sub normă. Oamenii erau nemul­ cum să lucreze şt să folosească cit poartă comuniştii faţă de soarta pro- t din doc, trotuş etc. 1
vastă activitate în scopul înfru­ ţumiţi. Clşligau puţin. Şeful de bri­ mai raţional iimpul şi uneltele de lu­ ducţlei, a oamenilor, este m model
museţării şcolii, se numără şi către secţia de învăţainînt ra gadă nu era un organizator pricepui cru. Zi de zi, conirola munca, unde de atitudine nouă — socialistă — fa- j i__! \__ t «—n— r v
cel de la şcoala de 4 ani din ională şi Sfatul popular comu­ al muncii. Lăso oamenii să se des­ consiaia deficienţe ajuta oamenii să ţă de muncă. Aceasta a făcui să creas-
Băieşti. In adunarea care s-a nal Rîu Alb, precum şi a mun­ curce singuri. Ba mai făcea şi le înlăture, îi sfătuia şi li ajuta să că prestigiul şi autoritatea organiza­ 'tH!
ţinut de curînd s-a prezentai re­ cii depuse de căire Pogan Mi­ nemotivaie. Cînd era tras la răspun­ se descurce în orice situaţie. ţiei de partid, prestigiul şi autoritatea
feratul „Ajutorul pe care trebuie hai M., Halmagi loan B., Vitan dere spunea că oamenii din brigadă lui personală. Comunistul Gheorghe ... PREMi
să-l primească şcoala de la fa­ Ioan C., a tîmplarilor Iosif Far- sini răi nu-! ascultă. Insă lucrurile In scurt timp brigada a început Drob şi-a îndeplinit cu cinste angaja­ nu tefi
miliile elevilor“. Cu acest prilej caş, Andronic Nandra şi Mihai stăteau cu lotul altfel. Oamenii erau să-şi realizeze planul, ba chiar să-l mentul luat. dşîlqct DE CATEGORIES
s-au discutat anumite probleme Vitan D., au fost economisiţi demoralizaţi că in fiecare lună bri­ şl depăşească. Oamenii au începui să
de ordin administrativ care să peste 2.000 lei. In afara acesto­ gada lor este codaşă. \ie m io^ sâ lucreze cu traß ere de ? ,o oO®© © V “ I-l/ll*
contribuie la îmbunătăţirea des­ ra, comitetul de părinţi de pe inimâ> cu sP°r-
făşurării procesului de învăţă- lîngă şcoala de 4 ani din Băieş­ Minerului Gheorghe Drob îi părea Acesia eslr un exemplu demn de MOQOOP şî s p e c íA ie fr
mînt. Ca urmare, comitetul de ti' s-a îngrijit de gunoirea lotu­ rău că ortacii din brigada vecină Tă­ Dacă înainie brigada realiza un
părinţi a mobilizat o parte din lui de căpşuni a! şcolii şi de alte inui 'mereu sub normă, că sini codaşi. randament de 2,26 Ione pe, posl faţă urmai de către ioţi comuniştii. Ei tre­ j lh e* ^
membrii familiilor ce au copii După multă chibzuială $-a gindii că
de şcoală şi chiar a celor care asemenea acţiuni. Pentru vii­ ar fi bine să treacă el în brigada buie să ceară să fie trimişi să lucre­
nu au, la repararea duşumelei vecină, să-şi ajute ortacii să devină
în sala de gimnastică, repara­ tor a fost stabilită mobilizarea şi ei 'fruntaşi. Uând aceaslă hotărîre ze în brigăzile care rămîn sub nor­
rea şi aşezarea fierăriei la 8 uşi el s-a sfătuit cu secretarul comiieiu-
şi vopsirea' a şase din ele. De oamenilor din sat la împrejmui­ lui de pariid şi cu şeful sectorului şi mă pentru a conlribiii în acest fel
asemenea, au fost vopsite şi trei a cerut să i se încredinţeie lui con-
rea curţii, grădinii, şi grădini­ la creşterea producţiei şi produclivi-

ţei de flori. iăţii muncii, la creşterea producţiei

FLORIAN BALUŢĂ de cărbune.

corespondent N. ZAMFIR