Page 51 - 1959-04

NtV 1342
Toi mai mulţi
colectivişti
şi Întovărăşiţi in
rîndurile partidului
Organizaţiile de bază din sa­ Chemarea lansată de către
tele raionului Sebeş desfăşoară cele 8 întreprinderi din Capitală
o activitatea susţinuta pentru
primirea de noi membri şi can­
didaţi de partid din rîndul ce­
lor mai harnici colectivişti şi în­
tovărăşiţi.
In fiecare lună, biroul comite­
tului raional de partid confirmă
zeci de candidaţi şi membri de
partid proveniţi din gospodări­
ile colective, întovărăşirile agri­ Sub îndrumarea comitetului
cole şi zootehnice. Numai în lu­
na martie a.c., de pildă, bî.ouI
comitetului raional a confirmat
38 candidaţi de partid. Alţi 7
candidaţi cărora le-a expirat sta­ prinderilor bucureştene, au lă­
giul. au fost primiţi în rîndul
membrilor de partid.
Dintre cei primiţi candidaţi.
8 sînt de naţionalitate germană.
Printre ei se numără harnicele mării respective, să se mai rea­
colectiviste Etisabeta Felmeth şi
Ecaterina Schncider de la G.A.C.
din Miercurea, Iosif Homm,
Friederich Homm, Ion Platzner
şi Mihaî Homm, preşedintele nerea în funcţiune a două auto­
gospodăriei colective din satul
Gusu.
Cu rezultate bune au muncit
în această direcţie organizaţiile
de bază din G.A.C. şi întovără­ O altă întreprindere haţeganâ
şirile'existente în comuna Vin-
gard, Miercurea, Apoldu de Jos
şi din întovărăşirea agrozooteh­
nică din satul Loman.
FILARET CHIRUŢA
corespondent F o n d u l î n t r e p r i n d e r i i
-0 -
8-a eonsiifuif
colectivul de
agitatori în G.A.C.
„U n irea“
in scopul întăririi muncii po­
litice în gospodăria agricolă co­
lectivă „Unirea“ din satul Că-
[auu Mic, Comitetul comunal de
partid Călan a creat în această
unitate un colectiv de agitatori.
Din acesta fac parte printre alţii
candidatele de partid Cruciţa
David şi Galenia Bîrlovan pre­
cum şi utemiştii Gheorghe Pe-
troiescu, Gheorghe Irimescu,
Viorel Bîrlovan, Aron Petroiescu
şi alţii.
Agitatorii au fost recrutaţi din­
tre colectiviştii cei mai harnici,
tovarăşi hotărîţi să lupte pentru
dezvoltarea şi înflorirea gospo­
dăriei colective.
Acum, agitatorii muncesc pen­
tru mobilizarea tuturor colecti­
viştilor la îndeplinirea în timp
a lucrărilor din campania agri­
colă de primăvară.
TRAIAN CIOROGARU
corespondent depăşirea sarcinii de reducere a pre­ fontă in valoare de cca. 57.400 lei.
Ridicarea învă|ămîntiiluf raional' de partid au făcut- în
departidSaunnivel mai înalt— rii propagandiştilor. De aseme­
In centrul atenţiei
Practica a dovedit că desfă­
şurarea în bune condiţii a în-
.văţămîntuiui de partid, asigura­
rea ţinui înalt conţinut ideologic
al expunerilor şi discuţiilor din
seminarii depind în mare măsu­
ră de cadrele de propagandişti,
de nivelul pregătirii lor politice
şi ideologice, de metodele pe ca­
re le folosesc în conducerea
cercurilor şi cursurilor. Biroul
comitetului raional de partid a
îndrumat organizaţiile de bază
din raion ca în rîndul propagan­
diştilor să fie promovaţi. mem­
bri de partid cu o bună pregă­
tire politică şi ideologică, acti­
vişti de partid şi din aparatul
de stat. Trebuie arătat că în a-
cesi an fiecare membru al birou­
lui comitetului raional de partid,
majoritatea activiştilor şi in­
structorilor teritoriali conduc
sau răspund direct de activita­
tea cîte unui cerc de învăţă-
mînt.
In cercuri şi cursuri de par­
tid au fost încadraţi toţi mem­
brii şi candidaţii de partid, pre-
• .« .v a . D R Ü M Ü l 'SOCIALISMULUI Pag. 3
fflSEggraBEBg^ggggsreacanEgras-g:
mmmm La Şantierul <na­ T E L E G R A M E EXTERNE
val din Galafi se
v IN LUPTA construiesc vase. de­ Prezenfe romîneş&i
pentru cît mai multe economii ntare tonaj ca: car­
gouri de 4.500 to­ peste hotare
ne, motonave de
[aptul că prin înlocuirea şarno- 2.000 tone şi re­ VIENA (Agerpers). — Ea 10
morchere de 1.200 aprilie a avut loc la Viena inau­
tei de Azuga cu deşeuri refrac­ C.P. gurarea celei de-a opta expozi­
ţii internaţionale de fotografii,
privind realizarea a cît mai mul­ tare, prin reducerea consumului In fo to : Remor­ denumită „Austria 1959“.
te economii; a găsit un larg chere de 1.200 C.P.
ecou’şi în întreprinderile din ra­ de combustibil şi întrebuinţarea in construcţie. In cadrul expoziţiei sînt ex­
ionul Haţeg. Deşi mici — ma­ puse lucrări din 51 de ţări.
rea parte din ele de interes lor unei cantităţi'de cărbune din
Din Romînia au fost prezen­
Valea Jiului — în loc de lignit tate nouă lucrări de Ion Hana-
nel, Iosif Giuca, Nicolae Săndu-
superior — fără a se diminua lescu, Armand Rosental, Glara
Epitzer şi O. Pietro.
cal — întreprinderile din oraşul cu nimic calitatea produselor,
Expoziţia a fost deschisă de
şi raionul Haţeg au răspuns cu s-au realizat, pînă acum econo­ preşedintele Republicii Austria,
căldură chemării, hotărînd ca dr. Adolf Scharf.
prin posibilităţile lor să contri- mii în valoare de' 45.000 lei.
, bule la realizarea de cît mai La deschidere au participat
multe economii. Acestea sînt o parte din cele miniştri, funcţionari superiori de
stat, şefi ai unor misiuni diplo­
120.000 lei, pe care întreprinde­ matice, oameni de cultură, zia­
rişti.
rea .?Ceramica“ Baru Mare s-a
Fotografia lui Ion Hananel
angajat să le realizeze ca răs­ „Construcţia“ a primit din par­
tea juriului medalia de bronz.
orăşenesc de partid, comuniştii puns la chemarea celor 8 în­
întreprinderii „Vasile Roaită“- Tratative
Nă'lat împreună cu organizaţiile treprinderi din Bucureşti.
sindicale şi U.T.M. au dezbătut anglo-tranceze
cu muncitorii chemarea între­ Trebuie evidenţiat faptul că, ) Să conducem eu com p ete nţă in d u stria lo c a lă
PARIS (Agerpres). — După
drept urmare a muncii politice Munci de îideiRire şi control cum s-a mai anunţat, la 13 a-
prilie, Michel Debré, primul mi­
desfăşurată de către organizaţi­ nistru al Franţei, şi Gouve de
Murville, ministrul Afacerilor,
ile de partid, acţiunea de reali­ Externe, au sosit la Londra pen­
tru a duce tratative cu condu­
murit oamenilor importanţa rea­ zare a cît mai multe economii a cătorii englezi.
lizării de economii şi, în aduna­
rea care a avut loc, au hotărît fost îmbrăţişată chiar şi de că­ Deşi n-a fost precizată ordi­
ca, în afara celor stabilite la în­ nea de zi a tratativelor anglo-
ceputul anului, ca răspuns che­ tre o serie de instituţii. Astfel, franceze, comentatorii parizieni
consideră că în Gadrul acestor
preventoriul de copii din Nălaţ ia nivelul sarcinilor tratative se vor discuta două
categorii de probleme : pe de o
va realiza în acest an economii parte, probleme referitoare la
relaţiile directe dintre cele două
în valoare de 76.000 lei. Animaţi ţări, iar pe de altă par­
te probleme referitoare la
lizeze în acest an economii în de aceleaşi sentimente, colecti­ pregătirile pe care le fac pute­
valoare de 160.000 lei. Drept rile occidentale în vederea con­
surse de realizare a acestor e- vul de conducere şi organizaţia In primul trimestru a! anului, acti­ lor de industrie locală propunînd tot­ muncii a crescut în mai multe uni­ ferinţei miniştrilor Afacerilor
conomii propuse de muncitori cu vitatea întreprinderii de industrie lo­ odată măsuri concrete pentru îmbună­ tăţi, iar consumurile specifice s-au re­ Externe, care va începe la 11
ocazia adunării se numără pu­ de partid a spitalului unificat cală din Deva s-a îmbunătăţit mult tăţirea muncii. De pildă, s-a constatat dus ia mai multe sortimente. mai la Geneva.
faţă de perioada corespunzătoare a a~ că profilul activităţii atelierului de
a hotărît încadrarea acestei in­ nului trecut. O serie de.unităţi, cum tîmplărie nu este axat pe specificul şi Aceste rezultate puteau însă fi şi -O -
sînt fabrica de var din Dobra, fabrica necesităţile oraşului. Locuitorii din mai bune dacă Sfatul popular al ora­
stituţii în rîndul celor care vor de pîine, poligrafia, fabrica de nasturi Deva aduceau mobilă tip „Bega“ din şului Deva s-ar fi ocupat şi de con­ S. U. A . în a rm e a ză
şi altele şi-au îndeplinit cu 5-10 zile alte regiuni, iar garniturile de mobilă trolul practic pe teren, de verificarea
realiza economii însemnate. înainte de termen planul trimestrial. tip „C“ erau produse în cantităţi nc- promptă şi competentă a felului cum Bundeswehrul
De asemenea, mai multe ramuri de ac­ satisfăcătoarc şi de calitate slabă. se realizează în fiecare unitate de in­
camioane oare vor înlocui trans­ Răspunzînd chemării lansate tivitate au obţinut în acest trimestru dustrie locală hotărîrile sesiunii sfatu­ vesî-germ an
porturile făcute de către I.R.T.A., succese în ceea ce priveşte calitatea S-au putut lua astfel măsuri pentru lui popular. Slabul control a determi­
revizuirea consumurilor specifice de către cele 8 întreprinderi bu­ produselor şi preţul de cost. A cres­ producerea în atelierul întreprinderii nat menţinerea unei situaţii nesatisfă­ WASHINGTON (Agerpres).
la atelierele de fierărie şi tîm- cut productivitatea muncii, s-a îmbu­ „1 Mai“ a mobilei care era mai mult cătoare în unele secţii- cum sînt: — După cum declară André
, plarie etc. cureştene, întreprinderile şi in­ nătăţit disciplina la locul de produc­ solicitată pe plan local — tip „Bega“ atelierul mecanic, vulcanizare şi alte­ Marton, corespondent al agen­
ţie etc. şi tip „C" — iniţiindu-se în scopul le, care nu au îndeplinit sarcinile de ţiei Associated Press, Statele
stituţiile din oraşul şi raionul îmbunătăţirii calităţii produselor, în­ producţie planificate pentru trimes­ Unite pregătesc Bundeswehrul
Aceste realizări se datoresc în pri­ fiinţarea unor comisii de calitate care trul I. vest-german în vederea unui
Haţeg s-au angajat să realize­ mul rînd eforturilor susţinute pe care să vegheze la continua perfecţionare
muncitorii şi tehnicienii din întreprin­ a procesului de fabricaţie şi la redu­ La unele analize ale muncii ce s-au război nuclear. Marton arată
ze, în- total, economii în valoare deri le-au depus, mobilizaţi fiind de cerea procentului de rebuturi. ţinut în întreprindere, sfatul popular că circa 1.000 de militari vest-
exemplul comuniştilor. nu a fost reprezentat, vitregind între­ germanî se află la diferite cen­
care a răspuns chemării amin­ de 551.970 lei. Din acestea, pînă In sesiune s-au asigurat de aseme­ prinderile în subordine de sprijinul şi tre militare din S.U.A. Potrivit
tite este „Geramioa“ din Baru La obţinerea lor o contribuţie impor­ nea posibilităţi de desfacere a unor îndrumarea acestuia. datelor Ministerului Apărării,
Mare. Demn de remarcat în ce acum, au fost realizate 77.575 tantă şi-a adus-o şi Sfatul popular oră­ produse pe care i.C.R.A. le achiziţiona 800 din aceştia sînt instruiţi de
priveşte această întreprindere e din alte p ărţi: apă minerală, mo­ Se poate spune de asemenea că şi armata terestră, 150 — de flo­
lei. . şenesc Deva care, în ultimul tiinp, s-a bilă, nasturi, produse care erau sto­ felul cum comitetul executiv şi-a pla­ ta maritimă, iar 51 — de avia­
preocupat în măsură din ce în ce mai cate la „1 Mai“. nificat şedinţele de analiză ale indus­ ţie. Gorespondentul dă în vileag
PETRE FARCAŞIU mare de bunul mers al muncii de aici. ¦S-au mai propus. de> către deputaţi triei locale nu este cel mai nimerit, faptul că această instruire a
" In cursul anului 1958 au âVut" loc măsuri 'pentru-' lichidarea stepurilor întreprinderea „1 Mai" a fost anali­ început încă din ianuarie 1956
la Sfătui popular orăşenesc Deva Trei supranormative, pentru ca unele uni­ zată, la începutul lunii februarie', ur'- şi că de atunci circa 2.000 de
şedinţe de analiză a muncii. Primele tăţi să devină rentabile, să se organi­ mînd să mai fie din nou analizată ta membri ai Bundeswehrului şi-au
două s-au făcut în cadrul restrîns al zeze schimburi de experienţă cu alte jumătatea trimestrului II. Deci, datele terminat instrucţia înapoindu-
comitetului executiv unde s-au propus întreprinderi de industrie locală din calendaristice planificate pierd tocmai se în R.F.G.
să crească continuu ! unele măsuri ce trebuiau să ducă la ţară etc. momentele cele mai importante — sfîr­
îndeplinirea planului de producţie, a şitul şi începutul trimestrului — cînd
Fondul întreprinderii esie ie formă tuielilor pentru cantine, iar o parte a sarcinii de reducere a preţului de cost Asupra eficacităţii propunerilor făcute toate datele privind activitatea depusă
şi de creştere a productivităţii muncii. in această sesiune, comitetul executiv sînt centralizate, cînd se stabilesc noile
suplimentară de stimulare colectivă a fost folosită pentru premierea sala­ al sfatului popular orăşenesc a dis­ măsuri şi noile sarcini ce stau în faţa
Rezultatele nu au fost însă cele aş­ cutat din nou la începutul lunii februa­ întreprinderii peniru trimestrul urmă­
muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni­ riaţilor care au cpnlribuii la realiza­ teptate. întreprinderea „1 Mai“ a con­ rie sarcinile trasate, preconizînd mă­ tor.
tinuat pînă spre sfîrşitul anului 1958 suri practice pentru reorganizarea mun­
lor, în vederea îmbunătăţirii continue rea sarcinilor de plan. să lucreze cu restanţe de plan de la cii în unele unităţi, pentru îmbunătă­ Sfatul popular este în măsură să
un trimestru Ia altul, menţinînd în ţirea controlului de calitate şi a dis­ orienteze activitatea industriei locale
a muncii lor. Pentru formarea în proporţie de acelaşi timp serioase deficienţe în ceea ciplinei în muncă. Cu această ocazie în funcţie de necesităţile locale nou
ce' priveşte calitatea produselor. Sta­ s-a constatat că în perioada care s-a ivite. De aceea, comitetul executiv este
Hoiărirea Consiliului de Miniştri sta­ sulă la sută a fondului întreprinderii lul popular a pus atunci în discuţia scurs de ia discutarea activităţii în­ dator să ţie o strînsă legătură cu uni­
sesiunii din noiembrie problema îmbu­ treprinderii de industrie locală în se­ tăţile subordonate, să cunoască bine
bileşte că fondul întreprinderii se con­ pe anul 1959, conducerea uzinei a luat nătăţirii activităţii întreprinderii. In siunea sfatului popular, stocurile posibilităţile existente în., aceste uni­
cadrul sesiunii gospodarii oraşului au supranormative s-au redus la mai pu­ tăţi şi să Ie ajute ori de cîte ori se
stituie numai la acele întreprinderi ca­ o serie de măsuri, din care amintim analizat temeinic cauzele care au de­ ţin de jumătate, că productivitatea simte nevoia. .
terminat deficienţe în munca unităţi­
re prin efortul propriu al muncitorilor, planul măsurilor organizatorice şi ieh- GH. STOICOViCl
inginerilor şi tehnicienilor îndeplinesc nico-organizaiorice ce ’ se pot ’ executa
sau *depăşesc ' sarcinile de plan stabi­ de secţii cu resurse interne.
lite. Asifel, pentru a se putea forma Astfel, la furnale, prin ridicarea
foridid întreprinderii în proporţie de temperaturii aerului insuflat, se va rea­
sută la suia, se cere îndeplinirea ur­ liza o economie de cca. 100.000 lei pe
mătoarelor condiţii: realizarea planu­ an i prin elanşarea conductelor de aer
lui de producţie-marjă in volumul şi cald, se vor reduce pierderile de aer
sortimentele stabilite / îndeplinirea şi cald rezultînd o mărire a producţiei de
ţului de cost; îndeplinirea şi depăşi­ La semicocserie, modificarea complec­
rea planului de beneficii şi reducerea tă a acţionării bateriei a l-a va asi­
sau nede,păşirea doiaţiei de stai plani­ gura un mers continuu, se va crea
ficate. o economie de cca. 25.000 lei. Res­
întreprinderile care îndeplinesc nu­ pectarea celor 34 de măsuri va con­
mai una sau două din condiţiile ară- tribui la crearea economiilor preconi­
taie mai sus, îşi pot constitui fondul zate pe anul 1959.
întreprinderii numai într-un anumit Putem spune deci, că luptlnd cu
procent. elan pentru fiecare procent de depă­
Uzina „Victoria"-Călan, in atuii . şire a planului, pentru fiecare procent
1958 n-a îndeplinit ioaie condiţiile de reducere a preţului de cosi. pot fi
cerule de hotărîre. Din această cauză asigurate nevoile crescînde de fonduri
fondul întreprinderii n-a fost formai necesare atit lărgirii continue a pro­
sută la sută. Din fondul format, cca. ducţiei socialiste, cît şt satisfacerii
470.000 lei s-au vărsat Sfatului popu­ în mai mare măsură a nevoilor oame­
lar regional pentru noi construcţii de nilor muncii.
locuinţe, o parte a fost destinată chel­ lng, IOAN ANCIU
negativ asupra desfăşurării în- pot da şi din .organizaţiile de raionul Alba. Aceasta se carac­
mod sistematic expuneri şi au văţămînlului în cercurile pe ca­ bază din satele Bărăbanţ, Fe­ terizează prin aceea că într-o
predat lecţii cu ocazia pregăti­ re ei Ie conduc. neş, Meteş sau din întreprinde­ perioadă relativ scurtă au fost
ri cum sînt Atelierul central atrase în sectorul cooperatist al
nea, cînd secretarii comitetului Merită subliniat faptul că pen­ Alba Iulia, întreprinderea „Ar­ agriculturii peste 3.700 familii
raional se deplasează pe teren tru îmbogăţirea cunoştinţelor dealul“, Complexul G.F.R. Te- care au înscris în unităţile res­
controlează cum propagandiştii propagandiştilor, pentru ca ei iuş-Coşlariu, P.T.T.R. Alba Iu­ pective aproape 10.000 ha. te­
să poată populariza succesele lia şi altele. ren, 1.174 oi, numeroase alte
se achită de sarcina încredinţa­ obţinute de U.R.S.S. pe drumul animale, maşini şi unelte agri­
tă şi cum sînt ajutaţi de către construirii comunismului, s-a Ca urmare a bunei desfăşu­ cole.
organizaţiile de bază. iniţiat vizionarea de către un rări a învăţărnîntului de partid,
număr de peste 80 propagandişti a legării de către cursanţi a cu­ In munca politică de masă
VAS1LE FARCAŞ, colective din Obreja, Gistei şi Metodele folosite în pregăti­ a expoziţiei organizată recent noştinţelor teoretice cu cele pentru transformarea socialistă
Oejdea. Cu acest prilej, propa­ rea propagandiştilor au contri­ în oraşul Hunedoara. A fost de practice, s-a reuşit ca munca or­ a agriculturii, propagandiştii şi
secretar al Comitetului raional P.M.R. gandiştii au avut multe de în­ buit mult la participarea cu re­ asemenea vizionată expoziţia ganizaţiilor de partid să se îm­ cursanţii au adus o contribuţie
văţat. Stînd de vorbă cu colec­ gularitate a acestora la instrui­ organizată de „Arhivele statu­ bunătăţească în ' mod simţitor ; însemnată. Pe lîngă faptul că
— Alba — tiviştii, cu conducătorii gospo­ re. Propagandişti cum sînt Ioari lui“ cu aspecte din lupta mun­ s-a întărit viaţa internă de par­ majoritatea s-au înscris printre
dăriilor colective, au putut cu­ ButU, Alexandru Mareş, Cornel citorimii din fostele judeţe Hu­ tid, sarcinile de producţie ’ ce primii în unităţile socialiste ale
cum şi un număr de 1.768 to­ noaşte felul cum este organiza­ Cătană, Emil Gomşa de la (Bom- nedoara şi Alba, precum şi mu­ revin cursanţilor sînt îndepli­ agriculturii, ei au purtat discu­
varăşi din activul fără de par­ tă munca în gospodăria colecti­ plexul 'G.F.R. Tfeiuş-Goşlariu. zeul regional. nite la timp şi în condiţii mai ţii cu ţăranii muncitori, le-au
tid. In acest an, numărul cursan­ vă, cum trăiesc •colectiviştii etc. Marius Ionescu, Aurel Gîmpean, bune. Ga un rezultat al ridică­ arătat superioritatea muncii în
ţilor a crescut cu peste 27 la Dumitru Barbu de la uzi­ In atenţia comitetului raional rii nivelului politic şi ideologic comun şi i-au îndemnat să pă­
sută, faţă de anul trecut. Lecţiile la istoria P.M.R. au nele chimice Zlatna, Viorel de partid a stat permanent în­ al cursanţilor, de la deschiderea şească cu încredere pe calea
fost însoţite de expunerea unor Bimbea de la G.F.R. Asamblare drumarea organizaţiilor de ba­ învăţărnîntului de partid şi pînă agriculturii socialiste.
Pentru a ajuta pe propagan­ materiale documentare c a : pli­ Alba Iulia, Gîrlan Vladimir şi ză în ce priveşte desfăşurarea în prezent au fost atraşi dintre
dişti să conducă cu pricepere ante, diafjlme, documente şi bro­ Nicolae Stoia de la Atelierul la un nivel cît mai înalt a în­ aceştia în rîndul candidaţilor Ţinînd seama că se apropie
cercurile şi cursurile ce le-au şuri despre activitatea din ile­ central Alba Iulia, Sabina Re­ văţământului de partid. Birouri­ de partid 548 tovarăşi, faţă de perioada încheierii învăţămîntu-
fost încredinţate, biroui comite­ galitate, a partidului, tipărite de pede din comuna Vinţu de Jos, le organizaţiilor de bază s-au aceeaşi perioadă a anului de în- iui de partid, comitetul raional
tului raional organizează lunar, Editura politică. Petru Dreghici din comuna Giu- preocupat mai îndeaproape de de partid a format colective
prin cabinetul de partid, pregă­ gud, Ioân LUpea din Feneş, asigurarea frecvenţei cursanţi­ vaţămînt 1957— 1958 cînd s-au pentru întocmirea planului te­
tirea diferenţiată a acestora, pre- Pentru ca lecţiile ce se pre­ Viorel Salcău din Teiuş şi mulţi lor, a condiţiilor de desfăşura­ matic de lecţii recapitulative, a
dîndtt-le lecţiile indicate şi unele dau propagandiştilor sa aibă un alţii, n-au nici o absenţă de la re a seminariilor, precum şi de primit abia 182 candidaţi de antrenat colectivele voluntare
expuneri pe probleme actuale conţinui ideologic corespunză­ seminariile de pregătire. Ar fi sprijinire a propagandiştilor în ale cabinetului de partid şi pe
ale situaţiei interne şi interna­ tor, ele sînt verificate de co­ greşit să nu arătăm că există pregătirea lecţiilor. De pildă, în partid din rîndul cursanţilor. toţi activiştii să participe la şe­
ţionale. lectivele voluntare de lectori ca­ însă şi propagandişti ca Gligor organizaţia de bază de la G.F.R. dinţele cercurilor şi cursurilor
re funcţionează în cadrul cabi­ Asamblare Alba Iulia frecvenţa Dezbaterea. în mod temeinic pentru a da un ajutor calificat
De asemenea, pentru ca pro­ netului, de partid, sau de către Hada din satul Ţelna', Ştefan este între 90—95 la sută. Aici, organizaţiilor de bază. Totoda­
pagandiştii să iacă o maji strîn­ membri ai, biroului comitetului în cercuri şi cursuri a expunerii
să legătură ¦între problemele raional de partid. Ceea ce a ri­ Barbu din Sîritimbru, Constan­ propagandistul cercului, tov. tă, s-a stabilit în baza1unui plan
teoretice şi viaţa practică a u- dicat mult nivelul pregătirii pro­ tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej
nităţilor socialiste .din agricul­ tin Balici din Mihalţ, Vasile Viorel Bimbea, se pregăteşte concret de acţiune măsurile ce
tură, s-au organizat cu aceştia pagandiştilor şi al desfăşurării la plenara G.G. al P.M.R. din
vizite la gospodăriile agricole Sasu din Henig, Nicolae Roşu temeinic pentru expunerea lec­ vor fi luate pentru încheierea
învăţăifiîntului 11 constituie şi noiembrie 1958, precum şi a ho-
şi alţii, care lipsesc sistematic ţiilor, legîndu-le de viaţă prac­ cu succes a învăţărnîntului dé
fap_tj.il că secretarii comitetului tarîrilor conferinţelor regională
de la şedinţele de pregătire. A- tică. Asemenea exemple se mai partid.
şi raionălă de partid, a avut o
cest lucru ş-a răşfrînt în mod
mare influenţă asupra muncii de
cooperativizare a agriculturii în