Page 52 - 1959-04

m ü m n s ö &im is m d l u j Nr. 1342

P<iL. 4

üLUHELE luptăîmpotrivaînarmării atomiceOamenii muncii din Japonia Tineretul din R. F.G. A luai sfîrşit Congresul
se pregătesc să sărbătorească sindicatelor din Ghana

AGGRA 14 (Agerpres). Gores- carea oamenilor pentru libertate

ziua de 1 Mai a Germaniei occidentale pondentul Agenţiei Ghlnâ Nouă şi progres.
relatează că în acest oraş ă’ luat Gongresul a recomandat „Con­
TOKIO 14 (Agerpres). — Oa­ întreaga Japonie şi ăi sindicate­ BERLIN 14 (Agerpres). — înarmarea atomică a Bundes- sfîrşit congresul organizaţiei
menii muncii din Japonia se pre­ lor neutre. După cum anunţă agenţia wehrului constituie o primejdie „Gongresul sindicatelor 'din Ghă- gresului sindicatelor din Gha­
gătesc să sărbătorească ziua de A.D.N., peste 1.000 de repre­ nu numai pentru pace în întrea­ na“, care numără 350.000 de na“ să convoace la Acera o con­
1 Mai — Ziua solidarităţii inter­ La şedinţă s-a hotărît ca în zentanţi ai tineretului din ora­ ga lume, ci şi pentru democra­ membri. ferinţă a reprezentanţilor sindi­
naţionale a oamenilor muncii 470 de oraşe din ţară să aibă loc şul München au hotărît în ca­ ţie. Desfăşurarea evenimentelor
din întreaga lume. demonstraţii şi mitinguri de 1 drul unei întruniri să lupte îm­ din Germania occidentală amin­ Gongresul sindicatelor din catelor din Africa.
Mai. La sărbătorirea zilei de 1 potriva înarmării atomice a teşte de timpurile cînd a început Ghana, se arată în noul statut Luînd Guvîntul la congres, Te-
După cum transmite postul Mai, care se vă desfăşura sub Germaniei occidentale. La întru­ cea mai ruşinoasă epocă din al congresului, va sprijini luptă
de radio japonez, la 13 aprilie semnul luptei pentru majorarea nire au luat parte reprezentanţi istoria Germaniei. In apel se popoarelor oprimate pentru li­ tega, secretarul general al Con­
Ia Tokio a avut loo o şedinţă a salariilor, pentru îmbunătăţirea ai tineretului sindical, ai Uniu­ subliniază că anul 1933 nu tre­
comitetului de pregătire a săr­ sistemului de prevederi sociale, gresului sindicatelor din Ghana,

a declarat ca mişcarea sindicală

din Ghana trebuie să se conto­

bătoririi zilei de 1 Mai. Din co­ împotriva revizuirii „tratatului nii studenţilor socialişti din Ger­ buie să se mai repete niciodată. bertate naţională şi pentfu pace pească cu mişcarea clasei munci­
mitet tac parte reprezentanţi ai de securitate“ japono-american mania occidentală, ai Uniunii în întreaga lume, precum şi miş­ toare din întreaga lume. ,
Consiliului general al sindicate­ şi pentru demisia cabinetului studenţilor liberali, ai organiza­ Grava situajie
lor, Consiliului sindicatelor din Kişi, vor lua parte aproximativ ţiilor de tineret „Şoimii“ şi G u v în ta r e a lu i O lle n h a u e r
5 milioane de persoane. „Prietenii naturii“ precum şi ai economică a Turciei
LA BERLIN: organizaţiei „Unitatea de acţiu­ la u n m itin g e le c to r a l
centrare Ravensbruck, a spus ne împotriva înarmării atomice ANKARA 14 (Agerpres). —
O expoziţieşi fascismuîmlupiotrivarăzboiuluiBERLIN 14 (Agerpres). —Rosa Thälmann, trebuie să păs­ a R.F. Germane“. Luînd cuvîntul, Recent, revista americană „Uni­ BONN 14 (Agerpres). — In uer poporului german. Astăzi
treze vie amintirea femeilor — F. Angermeier, secretar al unei ted States Newes and World Re­ cadrul unui miting electoral care sîntem mai departe de reunifi-
La Berlin s-a deschis expoziţia luptătoare pline de curaj împo­ secţii a organizaţiei de tineret port“ a publicat un articol al a avut loc la Helmstadt a luat care ca orieînd. Gursa înarmări­
„Ravensbruck adresează chema­ triva fascismului care, jertfin- a sindicatului metalurgiştilor din redactorului său Fred Painton cuvîntul preşedintele P.S.D.G.,
rea : Pentru pace în întreaga du-şi viaţa, au apărat fericirea şi Bavaria, şi scriitorul E. Kastner în legătură cu vizita acestuia în Ollenhauer. După cum relatează lor atomice tace că nici nu poa­
lume, împotriva războiului şi libertatea întregii omeniri. R. au cerut tineretului să lupte ac­ Turcia. ziarul „Westfalische Rundschau“, te fi vorba de securitate. Rela­
fascismului !“. La expoziţie sînt Thälmann a subliniat că pacea tiv împotriva înarmării atomice Ollenhauer a declarat că guver­
prezentate exponate ale muzeu­ a R.F. Germane. Vorbind despre actuala situa­ nul R. F. G. continuă să ducă ţiile cu Uniunea Sovietică şi cu
lui care se va deschide pe teri­ ţie în care se află Turcia, Pain­ politica sa „de pe poziţii de for­ celelalte state ale Răsăritului nu
toriul fostului lagăr de concen­ Uniunea studenţilor socialişti ton arată că „cine vizitează în ţă“ care a suferit un eşec total au fost clarificate deloc. Am a-
din Germania occidentală a ho­ prezent Turcia îşi poate da sea­ şi, refuzînd să elaboreze propu­
tărît să convoace în a doua ju­ ma că această ţar.ă se află la neri concrete proprii pentru re­ juns într-o situaţie atît de peri­
mătate a lunii mai la Frank­ marginea prăpastiei. Pretutin­ culoasă încît există primejdia de
furt pe Main un „Congres pen­ deni, scrie Painton, se pot auzi a deveni izolaţi.
tru democraţie — împotriva re­ discuţii despre posibilitatea cra­

trare hitlerist pentru femei Ra­ şi securitatea tuturor oamenilor învierii militarismului“. In le­ hului financiar. Pentru a plăti zolvarea problemei germane şi a * Potrivit relatărilor agenţiei
vensbruck, precum şi proiectul sînt ameninţate din nou prin re­ datoriile străine, guvernul este problemei securităţii, pune popo­ D.P.A., în aceeaşi declaraţie pre­
monumentului prizonierilor ucişi gătură cu aceasta a fost dat pu­ nevoit să ia o serie de măsuri rul german în „situaţia unui si- şedintele P.S.D.G. ă subliniat
blicităţii un apel în care Uniu­
de nazişti în acest lagăr. Rosa învierea fascismului şi militaris­ nea studenţilor socialişti din care nu duc la altceva decît la nucigaş
din nou că hotărîreă lui Adena-

Thälmann, preşedinta Comitetu­ mului în Germania occidentală. Germania occidentală arată că continua scădere a nivelului de Prin politica sa, a spus pre­ uer de a-şi pune candidatura la
trai din ţară”.
lui de pregătire în vederea dez­ ¦m şedintele P.S.D.G., guvernul preşedinţie este .o recunoaştere a

velirii monumentului victimelor © recunoaştere a eşecurilor Opinia publică turcă conside­ R.F.G. a obţinut exact contra­ eşecului politicii externe a gu­
de la Ravensbruck, luînd cuvîn-. ră că noul acord bilateral cu riul a ceea ce a promis Adena- vernului.

tul la deschiderea expoziţiei, a politicii citerne americane S.U.A., care prevede transfor­ Ministrul de Război vest-german
cinstit memoria celor 92.000 fe­ marea Turciei într-o bază ato­
mei care au murit în acest la­ mică şi de rachete americană,

găr de concentrare. NEW YORK 14 (Agerpres). zare, la o reconsiderare nu nu­ va duce la agravarea şi mai pledează din nou pentru
înarmarea atomică a R.F.G.
Monumentul, care se va ridica — „Ce este greşit în politica ex­ mai a stilului şi metodelor noas­ mult a greutăţilor în viitor, va

pe locul fostului lagăr de con­ ternă a Statelor Unite“ ?. îşi tre, ci şi a obiectivelor urmărite. adinei şi mai mult nenorocirea

O p in ia publică din fă rile Asiei de sud-esf pune întrebarea ziaristul ameri­ Şi nici o asemenea autoanalizare poporului turc. Rcferindu-se la NEW YORK 14 (Agerpres). ca miniştrii occidentali să nu
can C. L. Sulzberger în titlul nu poate avea loc cît. timp nu — La 13 aprilie a sosit la New discute la conferinţa Est-Vest
cărţii sale publicate recent şi în adoptăm o atitudine mai mo­ urmările distrugătoare ale „aju­ York, J. Strauss, Ministrul de nici o formulă legată de crearea
destă atît în ceea ce ne priveşte torului“ american, ziarul „A'lil- unei zone de dezangajare sau
condamnă hofărîrile agresive a sesiunii care analizează pe larg politica pe noi, naţiunea noastră, şi gre­ liyet“ scrie: „Noi ne sufocăm în Război al R.F.G. In primele sale de limitare şi control al arma­
paciului 5.E.A.T.O. externă dusa după război de gu­ şelile comise. îmbrăţişarea prea strînsă a declaraţii, Strauss a insistat a- mentelor în Europa.
vernele. democrat şi republican, S.U.A.“. supra „necesităţii“ ca Germa­
care s-au succedat ia cîrma nia occidentală să deţină arma Răspunzînd întrebării unui zia­
DJAKARTA 14 (Agerpres). siunea de la VVellirigfon s-au Guvernanfii de la Bonn încurajează rist, Strauss a declarat că re­
— Opinia publică şi presa din discutat probleme în legătură S.U.A. De data aceasta, tre- activitatea organizaţiilor militariste atomică pentru că, a spus mi­ tragerea lui Adenauer din func­
ţările Asiei de. sud-est con­ cu Indonezia, iar generali şi o- cînd în revistă principalele eve­ ţia de cancelar pentru a can­
damnă hotărîriie agresive a- ficialităţi americane caută să nimente. politice care au avut BONN 14 (Agerpres). — sori. Participanţii la această a- nistrul vest-german, „numai ast­ dida la preşedinţia republicii ar
doptate la recenta sesiune a intimideze prin orice mijloace loc în ultima vreme, oprindu-se Timp de 3 zile s-a desfăşurat la dunătură militaristă au cerut e- fel ea îşi va putea îndeplini a- permite acestuia să asigure
Consiliului ministerial al pac­ Indonezia pentru a o determina Bonn adunarea anuală a repre­ liberarea criminalilor de război „continuarea“ politicii vest-ger­
tului S.E.A.T.O., care s-a des­ să adere la pactul agresiv asupra poziţiei şi acţiunilor gu­ zentanţilor organizaţiei milita­ din închisori. Ei au chemat de devăratul ei rol“ în cadrul sis­ mane.
făşurat sub presiunea directă vernelor americane, în cadrul a- riste yeşt-germane „Uniunea .sol­ asemenea la unificarea „nume­ temului Militar occidental.
a delegaţiei americane. S.E.A.T.O. Ziarul arată că prin daţilor germani“ la care au par­ roaselor uniurli ‘ tradiţionale“
crearea „unităţilor mobile“ mem­ cestor evenimente el constată ticipat aproximativ două sute de (militariste — N.R.). Strauss a cerut de asemenea
Inlr-un editorial zi3ri.1l ..,,{da- brii blocului agresiv S.E.A.T.O. rezultate ,cu toţul .pegative ,pen­ persoane. Potrivit relatărilor a-
rian Rakjat“ scrie că Indone­ tru S.U.A. Sulzberger este în genţiei DPA, Ia această aduna­ După cum subliniază ziarul Trist bilanţ al celor 20 de ani
urmăresc să exercite noi pre­ mod vădit silit să critice „poli­ re a fost adoptat un program de „Suddeutsche Zeitung“, preşe­
zia nu se va supune blocului a- siuni asupra' Indoneziei. activitate a Uniunii. dintele „Uniunii soldaţilor ger­ de guvernare franchistă
tica administraţiei republicane", mani“, Sahimuth, luînd cuvîn­
gresiv S.E.A.T.O., deşi la se­ După cum se arată în acest tul la această adunare, s-a pro­
precum şi „marile greşeli comi­ program, sarcina Uniunii este de nunţat pentru menţinerea şi în­
a „ridica pregătirea militară a tărirea „frontului unic de luptă” MADRID 14 (Agerpres). frecventa şcoala din cauza
LA MOSCOVA: se de predecesorii democraţi“. poporului nostru“, „a lupta îm­ al membrilor uniunii. — Făcînd un bilanţ al ce­ lipsei de localuri
potriva oricărei slăbiri a acestei lor 20 de ani de guvernare
Congresul unional al Asociaţiei „Declaraţii violente în cadrul pregătiri“, „a contribui la edu­ Strauss, ministrul de Război franchistă în Spania, ziarul Vorbind despre economia
sovielice de Cruce Roşie conferinţelor de presă sau misi­ caţia miiitaro-politică a tineretu­ al R. F. Germane, a adresat par­ „Le Monde“ arată, pe baza spaniolă „Le Monde" arată
uni speciale frenetice“, constată lui nostru“ şi aşa mai departe. ticipanţilor la adunare o scri­ unor date statistice oficiale că, în anul 1956, Spania con­
el referindu-se la diversele a- Uniunea intenţionează de ase­ soare în care şi-a exprimat recu­ spaniole, că situaţia econo­ suma pe cap de locuitor echi­
meninţări războinice ale condu­ menea să acorde un „sprijin ide­ noştinţa în special pentru că a- micii şi socială a Spaniei de valentul energetic de 0,88 la
ologic şi material“ criminalilor ceastă uniune „a acordat un a- astăzi este foarte proastă. sută tone de cărbune, faţă de
MOSCOVA (Agerpres). — a declarat cu acest prilej că A- cătorilor S.U.A., sau Ia obiceiul de război care se află în închi- jutor preţios la crearea Bundes- 1,35 la sută în celelalte ţări
TASS anunţă: La Moscova s-a sociaţia numără în prezent a- secretarului de stat Dulles, de a wehruiui”. Vorbind despre situaţia în- din Europa occidentală.
deschis cel de-al patrulea Con­ proximativ 30.000.000 de mem­ cutreiera globul, nu au adus văţămintului, ziarul arată că
gres unional al Asociaţiei so­ bri. Numai în cursul anului 1958 S.U.A. nici respectul popoarelor Tena Artigas, director în Mi­ In ceea ce priveşte situa­
vietice de Cruce Roşie. Preşe­ Asociaţia de Cruce Roşie a pri­ şi nici prestigiul scontat. „A nisterul Educaţiei, a declarat ţia din agricultură, arată
dintele' Comitetului Executiv al „Le Monde" ea se caracteri­
Crucii Roşii, prof. G. Miterev, mit peste 4.000.000 de noi mem­ sosit timpul scrie Sulzberger, să că „uri milion de copii spa­ zează prin scăderea continuă
nioli nu pot merge ta şcoală a producţiei de cereale şi prin
bri. I purcedem la o nouă autoanali- din cauza lipsei de localuri, reducerea septetului. „Le Mon­
îngroşînd astfel numărul ce­ de" semnalează în continuare
I Ziua libertăţii A fricii este inevitabil. A doua jumăta­ lor 4 milioane de analfabeţi continua creştere a preţuri­
te a veacului al 20-iea, cînd existenţi lor, în timp ce salariile sînt
Potrivit hotărîrii Congresu­ zia şi Nyassaland desfăşoară o centrală, în Kenya. Dai1 aceste zisă activitatea partidului Con­ omul a deschis era zborurilor blocate din 1956. La toate
lui popoarelor Africii care a luptă activă de eliberare împo­ războaie coloniale n-au avut alt gresul naţional african şi pe în cosmos înălţînd racheta de Una din principalele cauze acestea se mai adaugă infla­
avut loc în 1958 la Accra, ia triva colonialiştilor. Aspiraţia rezultat decît şubrezirea şi mai tot teritoriul coloniei britanice pe teritoriul ţării care a sfă- ale acestei situaţii, scrie zia­ ţia care creşte continuu.
15 aprilie se va sărbători Ziua popoarelor africane spre depli­ adîncă a poziţiilor imperialis­ a început o adevărată vînătoa- rîmat prima jugul imperialis­ rul, este faptul că în ansam­
libertăţii Africii. Această hotă- na libertate naţională şi-a găsit mului în Asia şi Africa. Popoa­ re de oameni. mului, înseamnă totodată apu­ blu pe ţară lipsesc peste Referindu-se fa situaţia
rîre a avut răsunet pe întregul o strălucită expresie Ia Confe­ rele acestor continente refuză sul colonialismului de toate so­ 10.000 de localuri pentru şco­ grea în care se zbate po­
continent negru de 200.000.000 rinţa statelor africane indepen­ să se lase înşelate de promisi­ Puterile imperialiste urmă­ iurile. Nici doctrinele agresive, porul spaniol sub regimul,
de oameni dintre care două tre­ dente de Ia Acera, care s-a des­ unile de ajutorare şi de refor­ resc în Africa nu numai sco­ nici pactele imperialiste, nicJ li, iar cele 17.000 de localuri franchist, ziarul american
imi mal trăiesc încă sub jugul făşurat sub lozincile: Imperia­ me, văzînd în ele o încercare de puri economice, ci şi agresive, celelalte instrumente ale poli­ existente necesită reparaţii, „New York Times" scrie că
colonial. Din Alger pînă la lişti, afară din Africa !", „Inde­ prelungire a sistemului colo­ de transformare a acestui con­ ticii de forţă nu mai pot men­ capitale. „Spania de astăzi este o ţară
Capu! Bunei Speranţe şi din pendenţă pentru generaţia nial. tinent într-o reţea de baze mi­ ţine sub obroc popoarele colo­ falimentară, înapoiată în a-
Africa occidentală pînă Ia Ma­ noastră litare împotriva statelor lagă­ niale. Uriaşul triumf al elibe­ Referindu-se la această si­ proape toate domeniile, ne­
dagascar — Ziua libertăţii A- Pe măsură ce le arde pămîn- rului socialist şi pentru repri­ rării de sub jugul colonial, în­ tuaţie, ziarul „Nene Zurcher matură. Prezentul, scrie zia­
îricii devine simbolul luptei ceput odată cu marea revolu­ Zeitung“ arată că „în toam­ rul este nefericit, iar viitorul
pentru libertate pe „continentul na anului 1958 aproape întunecat şi problematic".
negru", ultimul continent unde 900.000 de copii nu au putut

colonialismul mai sălăşluieşte Deznodămîntul războaielor tul sub picioare, „vechiul" colo­ marea mişcării de eliberare na­ ţie din Octombrie, care a făcut

în formele sale cele mai bru­ din Coreea, Indochina, eşecul nialism vest-european alături ţională a popoarelor din Afri­ un salt imens înainte prin re­ .101 16 APRILIE 1959
tale. Intr-adevăr, astăzi în lume intervenţiei din 1956 împotriva de cel „nou" american pun fa ca şi Orientul mijlociu. Recent, voluţia chineză biruitoare, con­
din cei aproximativ 160.000.000 Egiptului după naţionalizarea cale noi planuri de penetraţie. guvernul rasist al Uniunii Sud tinuă impetuos. Spectacole cinematografice

de oameni care mai trăiesc sub Companiei Canalului de Suez, In ultimii ani monopolurile a- Africane, făcînd jocul colonia­ ...15 aprilie 1959 — Ziua

cnutul colonialiştilor, 140 de forţarea retragerii trupelor a- mericane au făcut mari investi­ liştilor, a elaborat planul unui eliberării libertăţii Africii, ziua DEVA: Viaţa nu iartă ,> PETRO­ frîngerea : TEIUŞ : Inima nu uită j

milioane sînt în Africa. mericane debarcate. în Liban şi ţii în Africa care le-au adus be­ „N.A.T.O. pitic", ca apendice al luptei pentru libertatea Africii, ŞANI : Şcoala părinţilor j ALBA IO- PAROŞENI: Pe Donul liniştit j ZL'ATi

Trezirea popoarelor Africii Iordania imediat după ce Ira­ neficii fabuloase. Vicepreşedin­ celorlalte blocuri militare ale este sărbătorită de întreaga lu­ L1A: Coordonate necunoscute, Luna NA: Luna de m itrei BARD MARE?
este unul din cele mai impor­ kul a devenit republică au ară­ tele S.U.A. Nixon, cu prilejul imperialiştilor şi pentru acest me. La sediul O.N.U. de la de miere î ORAŞTIE: Fata cu chi­ Simpaticul nostru doctor; LONEA:
tante fenomene ale vremurilor tat laolaltă că intervenţia ar­ unui turneu în mai multe ca­ scop ministrul de război sud- New York. drapelele de stat tară j HAŢEG: Oameni fără impor­ Vraja dragostei j GALAN: Lizy Mac
noastre. Adierea proaspătă a mată nu înlesneşte imperialiş­ pitale africane, a denumit Afri­ african, a colindat capitalele ale ţărilor independente din A- tanţă i BRAD: Alo ?... Aţi greşit nu­ Kay i APOLDU DE S U S : Numai o
vuitului eliberării naţionale a tilor să înfrîngă popoarele care ca „continentul viitorului", gîn- vest-europene, după care a a- frica, ale Ghanei, Marocului, mărul 11 SEBEŞ : Legenda dragostei j femeie.
pătruns acum în continentul a- luptă pentru o viaţă liberă, in­ dindu-se, evident, la „viitorul" nunţat că „N.A.T.O. pitic“ are ale Etiopiei şi Tunisiei şi afe ILIA : Idolul de sare ; SIM ERIA: In-

îrîcan, unde au apărut unu! dependentă. Lecţia întrîngerilor capitalului american, avid de aprobarea Washingtonului. celorlalte state care şi-au cu­ RAD IO
după altul noi state independen­ suferite de agresorii imperia­ pieţe. Africa este într-a'devăr Dar, ori cîte eforturi ar de­ cerit independenţa, alături de
te — Libia, Tunisia, Marocul, lişti pe toate continentele n-ar „continentul viitorului", dar al steagul Frontului de eliberare Programul 1 : 6,25 Muzică distrac­ Programul II: 14,07 Melodii populare
Sudanul, Ghana, Guineea. In trebui uitată în aceste zile viitorului popoarelor care se e- pune puterile imperialiste în naţională din Algeria, flutură tivă i 8,30 M uzică: 9,00 Muzică din
următorii 1-2 ani în conformi­ cînd în diferite părţi ale con­ liberează. strădania lor de a menţine A- în bătaia vîntiilui. Pe continen­ operele lui Moniuszko; 10,00 Din fol­ romîneşti)' 15,30 Muzică uşoară so­
tate cu hotărîriie O.N.U. ur­ tinentului african puterile colo­ frica în calitate de „rezervă“ a tul african luptătorii pentru clorul • popoarelor j 10,30 Muzică de vietică j 18,05 „Patria, izvor de cîntec“i
mează să-şi dobîndească inde­ nialiste folosesc forţa în spe­ Este drept că pentru a-şi capitalismului, planurile lor libertate îşi sărbătoresc ziua estradă: 12,00 Muzică uşoară; 12,35 18,20 Ghid muzicali 19,30 „Hora pă:
pendenţa aşa-numitele teri­ ranţa prelungirii dominaţiei menţine poziţiile în Africa pute­ prin luptă. întreaga omenire Muzică populară din Uruguay j 14,00 cii între popoare") 20,15 Muzică uşoa­
torii sub tutelă — Togo şi So­ rile colonialiste folosesc toate sînt sortite eşecului. In Asia progresistă îşi manifestă soli­ Goncert ,de estradă i 15,10 Program ră romînească j 20,45 Gîntece populare
malia italiană. O luptă eroică lor. Imperialiştii nu vor însă să mijloacele de înrobire a popoa­ sistemul colonialismului s-a daritatea cu popoarele Africii. pentru iubitorii muzicii populare io- romîneşti de dragostei 21,30 Cîntă
pentru libertatea şi indepen­ ţină seama de dezvoltarea fi­ relor ; teroarea crîncenă, mun­ prăbuşit. Se apropie sfîrşitul mîneşti j- 16,00 Concert de muzică, din cobzarul Ion Zlotea; 22,00 Seară de
denţa sa duce poporul algerian, rească a istoriei. Franţa duce ca forţată, discriminarea rasi­ colonialismului şi în Africa, Poporul romîn trimite salu­ opere j 16,40 Muzică pentru coarde muzică de cam eră; 22,30 Muzică uşoa­
care se bucură de toată simpa­ de mai bine de 4 ani războiul ală, reprimarea oricărei activi­ Evoluţia evenimentelor din ul­ tul său fierbinte popoarelor de Roit K uhj; 18,05 Almanah ştiinţi­
tia şi întregul sprijin al între­ colonial din Algeria, încalcă tăţi politice tinzînd spre inde­ timele decenii confirmă că co­ Africii care s-au eliberat' din fici 19,45 Transmisie din sala Ate­ ră ; 23,40 Melodii populare romîneşti.
gii omeniri progresiste. Popoa­ periodic suveranitatea Tunisiei pendenţă. In cadrul recentelor lonialismul, condamnat demult cătuşele colonialismului precum neului a concertului corului şi orches­
rele din Congo, Nigeria, Rode- şi Marocului ; Anglia duce un represiuni din Rodezia şi Nyas­ de istorie ca o anexă a siste­ şi Africii luptătoare pentru li­ trei simfonice Radio.; 22,30 Muzică BULETINE DE ŞTIRI: 5,00j 6.00)
război de reprimare în Africa saland, de pildă, a fost inter­ mului capitalist în descompu­ bertate. populară romînească: 23,00 Concer­
nere, se destramă. Acest proces 7.00i 11.001 13.00! 15,00! 17.00: 19,00;
20,00; 22,00) 23.52 (programul 1) ;

14,00; 16.00: 18,00 ; 21,00 j 23,00

/\Ac f tul de estradă: „Nopţi de primăvară“. (programul LI),

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 1381 189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 230.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva