Page 53 - 1959-04

.Deva
mlsotialismiilui
ranitM izsaiKRt
Anul XI Nr. 1343
- SI 'I*
Tov. Ludovic Somogyi este lă­
cătuş de întreţinere la uzina din
Zlatna, secţia metalurgie. El lu­
crează cu multă conştiinciozitate
pentru întreţinerea în bună sta­
re a agregatelor.
In clişeu: Tov. Somogyi su­
praveghind funcţionarea com-
presoarelor.
Brigada minerului Ştefan O a n tţ
Alunca în adincurile pămîntu- lucra aici nu putea face faţă si-
tui, în mină, cere din partea ce- ’> tuaţiei ivite. Văzîncl acest
lor care şi-au ales această fru­ lucru Ştefan Gantz, după ce
moasă meserie, pricepere, înde- s-a sfătuit cu ortacii ‘ lui,
minare, iniţiativă, hotărîre şi a cerut organizaţiei de par­
curaj. Ştefan Gantz a îndrăgit
această meserie şi s-a făcut mi­
ner. Dovedindu-şe a fi, un bun Hq mutată la acest Joc de. mun-
organizator al producţiei, i s-a ct\. Cererea le-a fost satisfăcută. Şi în ce priveşte îndeplini­
încredinţat conducerea unei bri­ Lupta cu focul a început. Mun­ rea planului de producţie pe
găzi de mineri din sectorul II ca se desfăşura în condiţiuni primul trimestru al anului în
al minei Vulcan.
Brigada de mineri. condusă
de Ştefan Gantz lucra îh aba­
tajul nr. 6. Sarcinile de plan
şi le îndeplinea lună de lună.
Fiecare om din brigadă realiza
ciştiguri frumoase. Anul 1958
l-au încheiat cu un plus de 2.871
tone de cărbune faţă de pre­
vederile planului de producţie.
Brigada a devenit fruntaşă, ea
realiza o mare viteză la înain­
tarea în cărbune. Toţi membrii
brigăzii, în frunte cu şeful lor, sub supravegherea permanentă
sînt oameni care nu dau înapoi a salvatorilor, minerii din a-
în faţa greutăţilor, se luptă cu ceastă brigadă n-au dezminţit
ele şi întotdeauna ies victorioşi. încrederea ce le-a fost acor­
Alături de ei, în abatajul nr.
7, lucrau minerii din brigada
lui Mihai Petrovschi. In acest
abataj s-a ivit foc. Se cerea a
se lucra într-un ritm. rapid, a
se înainta repede. Brigada care
Cu planul trim estrial depăşit
ALBA IUL1A (de Ia subre-
dacţia noastră voluntară). Go-
lectivul de muncă de la staţia
C.F.R. Alba Iulia, îndrumat şi
sprijinit de organizaţia de par-
tid şi-a realizat cu cinste sarci- ducţiei globale a fost realizat în
nile de plan din primul trimes­
tru al anului curent. Totodată a-
cest colectiv a reuşit să obţină o sută.
depăşire medie la toţi indicii de
29 la sută.
Printre indicii de plan la care
au fost obţinute cele mai fru­
moase depăşiri s în t: tone nete
expediate, cu o depăşire a pla­
nului de 71 la sută, osii încăr­
cate, 58 la sută, osii descărcate,
47 la sută.
La obţinerea acestor rezultate,
un aport preţios l-au adus tova­
răşii Ioan Moldovan, Vasile Fle-
şer şi Ioan Drîmbărean, acari,
Nicolae Feneşer şi Ioan Secheli,
frînari, Ioan Popa, lucrător sta­
ţie, loachim Guju şi Alecu Vlad,
şefi de tren. Petru Bucur, şef de
manevră şi alţii.
In cinstea zilei de 1 Mai acest
colectiv harnic şi-a luat printre
alte angajamente şi pe acela de
a conduce prin muncă voluntară
un număr de trei trenuri pe dis­
tanţa Alba lulia-Zlatna.
•k
Muncitorii de Ia cooperativa
meşteşugărească „Munca nouă"
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
Joi 16 aprilie 1959 4 pagini 20 bani
La uzina „Victoria" —Câian Cocsarii hunedoreni
Lucrează In cantul
Apropierea zilei de 1 Mai Printre numeroasele con
mai strucţii realizate în ul-^gj
Fontă peste plan constituie pentru furnaliştii din timul timp în Cugir se VIE ACTIVITATE PE OGOARE
Gălan prilej de muncă susţi­ Prima şarjă produsă în cursul numără şi policlinica şi
zilei de ieri la bateriile de cocs staţionarul care acum joacă un !nsămînfatul culturilor
nută în vederea ducerii la bun ale Combinatului siderurgic din mare rol în asigurarea sănătăţii oa­
Hunedoara, nu s-a deosebit cu menilor muncii din localitate. io epoca a li-a este în foi
sfîrşit a sarcinilor planului de producţie. Luptînd pentru ridi-
In clişeu: Vedere generală a
carea necontenită a indicilor de utilizare a agregatelor, ei au policlinicii şi staţionarului din Cugir.
reuşit să producă însemnate can tităţi de fontă peste plan.
Astfel, numai în intervalul 1-14 aprilie inclusiv, echipele
care deservesc cele două furnale au elaborat cu 709 tone fontă
mai mult decît era planificat. In fruntea întrecerii s-au situat nimic de celelalte. Şi totuşi, pen­ Acţiuni Zilele acestea se desfăşoară o numără Gheorghe Filip, P^tru
furnaliştii de la furnalul nr. 1 cu 375,9 tone fontă peste plan. tru cocsari ea a reprezentat o
Dintre echipe s-au evidenţiat în mod deosebit cele conduse de şarjă deosebită. Deosebirea a gospodăreşti vie întrecere pentru terminarea Iştfan, Ion Faur, Ion Todor şi
prim-topitorii Iosif Ştefănescu şi Ilie Costiuc, cu 156 şi respectiv constat în semnificaţia ei ; pe cît mai grabnică a însămînţări- alţii.
119,3 tone fontă peste plan. cînd celelalte erau produse în
contul lunii respective, cea de Mergind pe linia aplicării in lor culturilor din epoca a Il-a. La G.A.C. „6 Martie“ —
La furnalul nr. 2, cele mai bune rezultate au fost obţinute ieri a depăşit graniţa celor 30 In fiecare gospodărie colectivă,
de echipele prim-topitorilor Ioan Grişan şi Ioan Moraru. de zile ale lui aprilie, fiind dată practică a hotărîrilor luate de
în contul zilei de 1 Măi. Tot ieri adunările populare, Sfatul popu­ în fiecare sat, începînd din pri­ Cîlnic
au fost produse primele 700 tone lar din comuna Crişcior a ob­
Cu mult entuziasm se desfă­ cocs în contul lunii următoare. ţinut în ultimul timp rezultate mele ore ale dimineţii .şi pînă După ce au terminat de însă­
Cu cocsul dat peste, sarcinile de îmbucurătoare în ceea ce pri­ seara tîrziu se munceşte de zor. mânţat 123 hectare cu culturi din
şoară întrecerea şi la sectorul Realizările plan de la începutul anului, se veşte buna gospodărire a co­ Colectivişti, întovărăşiţi şi ţăra­ epoca I-a colectiviştii din Cîlnic
turnătorie. Aici s-au făcut remar­ muncitorilor pot produce cca. 17.000 tone munei. In total cetăţenii din co­ ni muncitori individuali se stră­ au pornit cu toate forţele la în­
caţi prin realizări deosebite tur­ fontă. mună au e-xeentat pînă în pre­ duiesc să smulgă pămîntului în sămînţatul culturilor din epoca
nătorii Viorel Avram şi Constan­ turnători zent un număr d e ' 531 zile de acest an roade cît mai bogate. Il-a. Pînă în ziua de 14 aprilie
tin Creţii'de la sortimentul ra- muncă ¦voluntară cu atelajele şi
• 1.217 zile de muncă voluntară a fost însămînţat cu cartofi în­
diatoare, care şi-au depăşit sarcina de plan cu 24 şi respectiv cu braţele, evidenţiindu-se în La G.A.C. „Mureşana“ — tregul teren planificat în supra­
18 la sută. De la sortimentul tuburi s-a remarcat echipa con­ mod deosebit cetăţenii din sa­
tul Zdrapţi. In acest timp s-a Foit faţă de 14 hectare. Cu hărnicie
dusă de tov. Nicolae Racoviceanu, cu planul îndeplinit în pro­ amenajat prin muncă voluntară
un teren de fotbal în satul Zdrap- deosebită s-a muncit şi la însă­
porţie de 170 la sută. ţi şi un teren de volei în satul Cînd am sosit în sat am po­ mînţatul porumbului. In numai
Crişcior. Trebuie spus că la a-
r\orvnr\r\- La acest succes s-a ajuns da­ meiiajarea terenului de fotbal posit la sediul gospodăriei pen­ cîteva zile colectiviştii din Cîlnic,
lin aport preţios l-au adus de­ tru a întîlni pe cineva din con­ folosind toate atelajele de care
torită sporirii indicilor de utili­ putaţii Oprea Todor şi Ioan Moţ, siliul de conducere. A fost o dispun, au însămînţat 45 de hec­
zare a bateriilor de cocs, măririi precum şi un mare număr de speranţă zadarnică. Nu era ni­ tare din cele 70 planificate. Un
greutăţii piloţilor de cărbune, locuitori ca Ioan Vîrdea, Roza- meni. Un copil, ce întîmplător aport deosebit la însămînţareă
lia Almăişan, Maria Almăşan,
traducerii în viaţă a planului de se găsea acolo, m-a îndrumat cartofilor şi porumbului l-a adus
Marta Toderas si alţii.
ieşit victorioşi din această bă­ măsuri tehnico-organizatorice. spre cîmp. Acolo am întîlnit bri­ brigada I-a, condusă de Iosif
lălie. Aceasta este o dovadă că OSWALD ZATOSCHIL
Ştefan Gantz îşi îndeplineşte cu Pentru succesul repurtat, suc­ gada a Il-a condusă de briga­ Schmidt şi echipa I-a din briga­
cinste angajamentul luat cu o- ces închinat zilei de 1 Mai, coc­ dierul Viorel Rusu. Colectiviştii
cazia primirii lui în rîndul can­ Aron Adam, Victoria Lazăr, Ni­ da a Il-a condusă de Ion Mol-
didaţilor, de a dovedi prin fapte sarii de la Hunedoara , merită ner.
încrederea acordată de către toate felicitările. colae Adam (Gîmpu), Ludovica 1
organizafia de partid>
Todor, Romulus Săbău, Salomia La G.A.C. „Brazdă
tid. . ,si conduce,rii. te,hn,ico. -ad-„ Bodea, Ion Moraru şi alţii mun­ nouă“ — Apoldu de Sus
ministrative ca brigada tui să ceau de zor. Insămînţau porum­
bul, se pregătea terenul pentru In ziua de 3 aprilie colectiviş­
alte culturi. Numai în zilele de tii din Apoldu de Sus au termi­
13 şi 14 aprilie pe tarlalele co­ nat deja de însămînţat cartofii.
lectiviştilor din Foit au fost în- Imediat, ei au început pregătirea’
sămînţate aproape 50 de hectare celor 110 hectare planificate Den-
cu porumb. Acesta este un argu­ tru însămînţarea porumbului. Zi­
ment de hărnicie care nu mai lele trecute ei au şi început în­
grele: temperatură ridicată, ga­ curs, această brigadă s-a situat are nevoie de alte comentarii. sămînţatul lui, Pînă în ziua de
14 aprilie inclusiv, pe lotul denu-,
în frunte. In luna ianuarie au
fost extrase peste plan 97 tone La G.A.C. „Bobîlna“ mit „Pîrîul Creţului“ au fost în­
de cărbune, în februarie 621 sămânţate cu atelajele proprii 19
tone, iar în martie s-a realizat
un randament de 3,02 tone căr­ Şi la Bobîlna domneşte ace­ hectare, iar pe un alt lot tracto­
bune pe post faţă de 2,89 tone
ze. Minerii n-au dat însă nici planificate. Acum eforturile în­ eaşi atmosferă de muncă. La fel ristul Ioan AAiiller de la S.M.T.-
un pas înapoi. Cu cit greutăţile tregii brigăzi sînt îndreptate
erau mai mari, cu atît lucrau spre îndeplinirea cu cinste a an­ ca şi în Foit, în sat nu se vede Miercurea a efectuat mecanic în<
cu mai multă energie şi hotă­ gajamentului luat în cinstea
rîre de a învinge. Zilei solidarităţii internaţionale urmă de om. In ziua de 14 apri­ sămînţarea porumbului pe o su­
a oamenilor muncii — 1 Mai.
Lucrînd în condiţiuni de foc, lie începuse însămînţatul po­ prafaţă de 22 hectare.
rumbului. Majoritatea colectiviş­ Tot în aceste zile a fost exe­
tilor erau ocupaţi cu această cutată sapa mare pe trei hectare
muncă. însămânţaseră încă din de vie veche şi a fost curăţită d*
prima zi aproape 10 hectare. mărăcinişuri o suprafaţă de 2,75
N. ZAMFIR Alţii însă lucrau şi în grădina hectare pe care âu fost plantaţi
de legume şi zarzavat. Pînă la 15.000 butuci viţă de vie tînără.
Strungarul Ştefan / data amintită a fost plantată
T. OLARU
R ealizările noului seefor de tineret jlalasz de la Atelie- \ varza de vară şi întreaga supra­
dată. de a mina Vu lean
rele C.F.R. Simeria ^ faţă de 20 hectare cu cartofi. Pe Din activitatea
Ştefan Gantz, candidat de lingă acestea este demn de a- cin em ato grafu lu i
r Triaj, îşi depăşeşte ^ mintii faptul că colectiviştii din „M u n cito re sc"—
Bobîlna au salvat de la inunda­
partid, a dat dovadă de hotă­ Sectorul I de producţie al lizări în producţie, comitetul 1 lunar norma in medie cu 2-3 < ţie, prin săparea unui canal ce Petroşani
rîre şi fermitate, constituind un minei Vulcan, condus de tînă- U.T.M. al exploatării aî nmî na t
factor mobilizator pentru toţi rul inginer Emeric Covaci, a la sută, executind în acelaşi < duce la Mureş, o .suprafaţă de vJv i i J •'
ortacii lui, care, strîns uniţi au obţinut în trimestrul care ,s-a drapelul de brigadă fruntaşă
scurs rezultate din cele mai brigăzii condusă de tînărul E- '• timp piese de bună calitate.) aproape 40 hectare de teren.
bune. In cele 3 luni ale trimes­ meric Gsiki.
i In clişeu: Tov. Ştefan Ha- >
t lasz lucrînd la strung. <
Printre colectiviştii harnici se Mii de oameni ai muncii din
trului, planul a fost realizat în •A- L81- oraşul Petroşani vizionează fil­
mele rulate la cinematograful
din Alba Iulia au obţinut de proporţie de 103,5 la sută, 108,6 Brigada de muncă patriotică S E A R A L IT E R A R A „Muncitoresc". Printre filmele
la sută şi, respectiv, 119,7 la nr. 3 din sectorul I al minei rulate am intim : Legenda din
asemenea succese frumoase în sută. Vulcan, condusă de Grigore Recent, biblioteca clu­ operei poetului, după Cei 150 de partici­ Polesia, Călătorie in tinereţe,
muncă, în cursul primului tri- Popirţag, prin scoaterea din bului minier din Pe- care s-au citit poeziile panţi la această mani­ Ciulinii Bărăganului, Vînătoa-
mestru. Aşa, de pildă planul pro- ¦ Nu de mult, în cadrul adună­ mină a unor utilaje părăsite, trila, în colaborare cu „Gelozie". „In jurul festare de masă cu car­ rea tragică şi altele.
rii generale a sectorului, avîn- strîngerea de material lemnos biblioteca centrală ra­ unui divorţ", iar din tea şi-au exprimat dra­
această perioadă în proporţie de du-se în vedere componenţa e- şi fier vechi a realizat, pînă la ională din Petroşani, a domeniul prozei schiţa gostea şi admiraţia faţă Cele mai îndrăgite filme de
117 Ia sută, iar la producţia sfîrşitul primului trimestru al organizat o seară li­ „O aventură". Printre de opera marelui , poet, către oamenii muncii din Pe­
marfă în proporţie de 142,5 la fectivului, în mare majoritate acestui an, economii în valoare care prin activitatea sa troşani, vizionate la cinemato­
tineret, s-a hotărît ca sectorul de 20.000 lei. terară pe tema „Viaţa participanţii la seara li­ a biciuit cu un ascuţit
şi opera lui Gh. To- simţ critic societatea graful „Muncitoresc" au fost fil­
PETRU TOMA să poarte denumirea de sector terară puteau fi văzuţi burghezo-moşierească. mele sovietice „Echipajul vasu­
al tineretului. Cu această oca­ pîrceanu". Cu acest pri­ lui Nadejda" şi „Noile aventu­
minerii fruntaşi Gh. Mi- R. BĂLŞAN ri ale Motanului încălţat", care
zie, pentru cele mai bune rea­ lej s-a făcut o scurtă corespondent au fost vizionate de peste 3.000
cher, Cornel Alexe şi de oameni ai muncii din loca­
D. LUCA expunere asupra vieţii ş i , alţii de la mina Petrila. litate. .
corespondent
AGLAIA ŞERBAN
3 310 3T_vKJttSoTt.rAT Ka PK Pe!
corespondentă
C R ÍT IC A b m d e a ^a
Lucrări de electrogen procurat din
electrificare , fondurile contribuţiei
voluntare. tive din raionul Brad s-au întocmit devizele
In raionul Brad zil­
nic. sînt înregistrate De asemenea, în au luat fiinţă în acest pentru - 10 grajduri —
noi succese pe linia bu­ satele Luncoiul de Jos,
nei gospodăriri a co­ Luncoiul de Sus şi
munelor. Printre aces- Stăjerel s-a instalat an. Fiind tinere, ele cîte unul în fiecare Activîtaie rodnică
ste succese se numără prin muncă voluntară
şi acelea privind acţiu­ întreaga linie de înal­ au nevoie de nume­ gospodărie agricolă co­ Biblioteca căminului cultural
nea obştească de elec­ tă tensiune. In curînd
trificare. La Vălişoara, urmează a se executa roase construcţii pen-, lectivă. Materialul lem­ din salul Coroeşti, raionul Pe­
de pildă, prin munca aici şi restul lucrărilor
voluntară a cetăţenilor de racordare şi insta­ tru adăpostitul vitelor, nos va fi asigurat prin troşani, numără 1.160 volume.
s-a instalat pînă în laţii.
prezent linia de joasă atelajelor etc. Ocolul silvic din Baia De da începutul anului, cei 64
tensiune atît pe uliţa Pentru
In acest sens comi­ de Griş care a şi mar­ de cititori,- înscrişi la bibliotecă
principală, cît şi pe construcţiile tetul raional de partid cat 460 m.c. lemn. Tot
şi comitetul executiv prin grija organelor au citit 240 de volume.
ramificaţii. Tot aici a din G.A.C. al sfatului popular ra­ raionale s-au procurat
ional au luat măsuri 12.000 buc. ţiglă, iar Printre acţiunile de masă cu
fost montat şi uri grup Toate cele zece gos­ pentru întocmirea în­ colectiviştii din satul
podării agricole colec­ tregii documentaţii prh Rişca au început con­ cartea organizate de bibliotecă,
vind executarea con­ fecţionarea pe plan lo­
se pot aminti mai multe recen­
zii, prezentări de cărţi şi cîteva
Pe şantierul laminorului de 650 mm. lucrările de montaj conferinţe, în legătură cu tran­
se desfăşoară cu intensitate. Constructorii sînt hotărîţi să
respecte termenul de dare .in funcţiune a acestui nou şi mare sformarea socialistă a agricul­
agregat al siderurgiei noastre.
turii, . manifestări la care au
In clişeu: Aspect din hala cuptoarelor cu propulsie a la­
strucţiilor mai urgente. cal a 40.000 bucăţi participat peste 1.400 de ţărani
minorului de 650 mm.
muncitori. R- B-
Astfel, pin! în prezent cărămidă. corespondent ,
• .... . , j •