Page 54 - 1959-04
P. 54

PdL?. 2                                                                                                                 nm w& fi m srtm & M uw i                                                                                                                                            Nr„ 134 í

                                                                                                                     <v*                                                                                                                                                           bhbbssmbwbbpí

O te feluri de norme                                                                                                                                                Adunare generală                                              Ne scriu activişti ai s ta tu rilo r p o p u la re
    de iucru exista                                                                                                                                                cu părinfii elevilor
                                                                                                                                                                                                                                  Cu sprijinul maselor
                                                                                                                                                                      La şcoala medie din Haţeg a avut
                                                                                                                                                                   loc o adunare generală cu părinţii ele­

în gospodăria colectivă                                                                                                                                            vilor, la care au participat peste 130                            In ultimul timp, problema în­      s-au remarcat în mod deosebit
                                                                                                                                                                   de persoane. Cu această ocazie, tov.                           frumuseţării oraşului nostru a
                                                                                                                                                                   Petru Crişovan, directorul şcolii medii,                       început să stea tot mai mult în       în această acţiune se numără ce­
                                                                                                                                                                                                                                  atenţia sfatului popular orăşe­
Este îmbucurător faptul că cii făcute de fiecare om în parte.                                                                                                      le-a vorbit părinţilor despre importan­                        nesc şi a locuitorilor lui. In orice  tăţenii Ion Borăuţ, Aristică Al-
                                                                                                                                                                                                                                  acţiune cu caracter gospodăresc,
membrii gospodăriilor colective, De aceea se recomandă ca nor­                                                                                                     ţa legăturii şcolii cu familia, iar tov.                       sfatul popular a pus un mare ac­      bulescu, loan Vasiu, Cornel Viti-
                                                                                                                                                                                                                                  cent pe contribuţia maselor. De
îndeosebi a acelora care a luat mele colective să nu fie apli­                                                                                                     Vasile Tănăsescu, dirigintele clasei a                         aceea şi rezultatele obţinute pînă    onescu, Francisc Niculescu, loan
                                                                                                                                                                                                                                  în prezent în această direcţie
fiinţă în acest an, se preocupă cate decît numai la acele munci                                                                                                    VU-a, a dat indicaţii preţioase în le­                         sînt mulţumitoare. La ora actu­       Vinţan şi mulţi alţii.
                                                                                                                                                                                                                                  ală, de pildă, ne aflăm în plină
pentru a cunoaşte cîte feluri de unde nu pot fi introduse norme­                                                                                                   gătură cu educarea copilului în fa­                            campanie de înfrumuseţare a o-        Pe toată raza oraşului, cu
                                                                                                                                                                                                                                  raşului. In acest sens, prin in­
norme sînt în gospodăria colec­ le individuale. La muncile unde                                                                                                    milie.                                                         termediul deputaţilor şi al orga­     sprijinul cetăţenilor s-au plantat
                                                                                                                                                                                                                                  nizaţiilor de masă am făcut un
tivă şi cum trebuie să fie ele a- este posibilă măsurarea cît mai                                                                                                  Tot în adunare, a fost prezentată                              apel la masele de cetăţeni care       pînă acum un număr de 450
                                                                                                                                                                                                                                  pînă în prezent s-au dovedit a
plicate. Aceasta este o dovadă precisă a randamentului fiecărui                                                                                                    în faţa părinţilor situaţia şcolară pe                         fi foarte interesate în a da ora­     pomi ornamentali, s-au curăţat
                                                                                                                                                                                                                                  şului lor un aspect cît mai plă­
că ei manifestă mult interes faţă om, se recomandă a se stabili                                                                                                    trimestrul al 11-iea. Din cele expuse a                        cut.                                  93.600 m.p. de trotuare şi s-au
de buna organizare a muncii în numai norme individuale.                                                                                                            rezultat că din cei 579 elevi existenţi
                                                                                                                                                                                                                                     Zilele trecute, de pildă, un nu­   curăţat de noroi mai mult de
                                                                                                                                                                                                                                  măr de 21 salariaţi de la între­
gospodăria colectivă, faţă de Norma individuală exprimă                                                                                                            la şcoala medie din Haţeg, 486 sînt                            prinderea de gospodărie orăşe­        800 m. p. de rigole. Valoarea
                                                                                                                                                                   promovaţi, 6 neclasificaţi, şi numai 87                        nească au săpat în mod volun­
consolidarea acesteia. îmbucură­ cantitatea de muncă pe care tre­                                                                                                  corigenţi, ceea ce reprezintă un pro­                          tar la oborul de vite un număr        totală a lucrărilor executate pînă
                                                                                                                                                                   centaj de 84 Ia sută elevi promovaţi.                          de 195 gropi în care au şi plan­
tor este şi faptul că numeroşi ţă ­ buie s-o facă fiecare om într-o                Nu de mult în oraşul Simeria s-a înfiinţat baza nr. 12 a Ministerului           Comparînd situaţia cu trimestrul I se                          tat pomi ornamentali'. In acelaşi     în prezent prin munca voluntară
                                                                             Agriculturii şi Silviculturii, care are ca scop aprovizionarea cu piese de            constată o îmbunătăţire simţitoare în                          timp, mobilizaţi pe circumscripţii
rani muncitori individuali au zi. De exemplu, adunarea gene­                 schimb a Staţiunilor de Maşini şi Tractoare, a gospodăriilor agricole de stat,        instruirea elevilor.                                           electorale de către deputaţi, lo­     a cetăţenilor se ridică la suma
                                                                             ocoalelor silvice, I.F.E.T.-urilor şi altor întreprinderi care folosesc tractoare şi                                                                 cuitorii de pe strada Decebal au
pus şi ei întrebări prin care cer rală, pe baza recomandărilor Mi­           maşini auto.                                                                             Printre clasele care se conduc după                                                               de 3.542 lei. Aportul deputaţilor
                                                                                                                                                                   lozinca „Nici un repetent şi nici un                           săpat gropi şi au plantat un nu­
să li se arate cum se munceşte nisterului Agriculturii şi Silvi­                   IN FOTO: magazionerul Voth Lu dovic aranjînd piesele de tractor şi              corigent", amintim clasele a U-a B,                                                                  Moise Prejban, Alexandru Crai­
                                                                                                                                                                   a IlI-a A şi clasa Xl-a, care n-au                             măr de 38 pomi, iar cei de pe
în gospodăria colectivă, ce sînt culturii, stabileşte că la prăşit           auto primite de curînd de la diferite fabrici din ţară.                               nici un corigent. Slab se prezintă cla­                                                              nic, Maria Zamfir, Emil Biriş
                                                                                                                                                                   sa a V-a C, care din cei 29 de elevi,                          strada Mihail Eminescu au plan­
normele şi cum se aplică ele. cu sapa un om poate realiza 12                                                                                                       12 sînt corigenţi pe trimestrul II.                                                                  Şi-34 altora s-a făcut foarte sim­
                                                                                                                                                                                                                                  tat 22 pomi. Printre cei care
In unul din numerele trecute ari, sau la cositul fîneţelor na­                                                                                                       Membrii comitetului de părinţi şi-au                                                               ţit în aceste acţiuni. De aseme­
                                                                                                                                                                   luat angajamentul de a ţine şi mai
am răspuns la întrebarea :           turale poate realiza 25 de ari                                                                                                strîns legătura cu şcoala şi de a                                                                    nea, tot din iniţiativa unor de­
                                                                                                                                                                   forma un colectiv pentru a-i ajuta pe
„Ge sînt normele de lucru în într-o zi. Acestea sînt socotite ca                                                                                                   elevii rămaşi în urmă la învăţătură.                                                                 putaţi Ga Ştefan Stath s-a între­
                                                                                                                                                                   Cu ajutorul colectivului format, cît şi
G.A.G.“. In acest articol vom norme individuale pentru fiecare                                                                                                     în orele de consultaţii — organizate                                                                 prins pe circumscripţiile electo­
                                                                                                                                                                   de membrii corpului didactic — elevii
răspunde la o altă întrebare om care' lucrează la muncile                      Aloo! Batizul?...                                                                   rămaşi în urmă la învăţătură vor                                                                     rale o acţiune patriotică de co­
                                                                                                                                                                   primi ajutor suplimentar şi-şi vor pu­
care se referă la felurile norme­ respective. Răsplata muncii fie­            99                                                                                   tea îmbunătăţi situaţia.                                                                             lectare a fierului vechi. Numai

lor de lucru din G.A.C.              căruia se va face ţinîndu-se sea­       lin e dimineaţa veţi primi saminta“                                                      Pe marginea celor expuse au luat                                                                  în circumscripţiile a doi deputaţi,
                                                                                                                                                                   cuvîntul numeroşi părinţi, membri de
In gospodăria colectivă există ma de gradul de realizare a nor­                                                                                                    partid şi colectivişti, printre care tova­                                                           cetăţenii au strîns deja peste
                                                                                                                                                                   răşii Axente Prejban, Alexandru Albu,
două feluri de norme şi anume: mei individuale ce o are şi de                                                                                                      Silvia Rusu, loan Forces şi alţii, care                                                              500 kg. fier vechi. Această acţi­
                                                                                                                                                                   s-au angajat să contribuie personal la
norme de lucru individuale şi calitatea muncii pe care o face.                                                                                                     educarea comunistă a copiilor lor.                                                                   une ia acum proporţii şi în ce­

norme de lucru pe grupe de oa­ Importanţa aplicării normelor                                                                                                          In aceeaşi adunare, de la părinţi a                                                               lelalte circumscripţii electorale
                                                                                                                                                                   pornit iniţiativa de a se depune mun­
meni. Normele                                    individuale con­                                                                                                  că voluntară la lotul internatului. Pă­                                                              din oraş.               •şşşŞş •
individuale se a-                                stă în primul                                                                                                     rinţii elevilor, care posedă atelaje, s-au
                   yé                                                           Intr-o adunare generală, colecti-       — Aloi? Agrosemu? Agrosem?                 şi hotărîf să înceapă aratul şi semă­                                                                IOAN SLOBODAŞ
                                                                             tivişiii din Batiz s-au înţeles să      Cu tov. Emil Rusu, şeful secţiei/             natul lotului şcolar.
plică la toate lu­ R Ă S P U N D E M             rînd în faptul că           insămlnţeze în epoca l-a, printre                                                                                                                                                          preşedintele comitetului executiv al
                                                 ele stimulează              alie culturi, 10 ha. cu borceag şi         — Despre ce-i vorba? întreba o                In încheierea adunării, tov. Petru
crările care se    (CI r i T O R R L O K         pe fiecare colec­           3 ha. cu sparcetă. Săminţa? De la       voce grijulie. Săminţa? Borceag şi            Crişovan a subliniat grija ce o poartă                                                               Sfatului popular orăşenesc Haţeg.
compun dint.r-0                                                              „Agrosem“ Alba. O vor restitui la       sparcetă? Da... Da... O primiţi mii-          partidul şi guvernul pentru a crea ele­
                                                                             toamnă, din recolta gospodăriei.        ne dimineaţăI Absolut sigur! Mii-             vilor condiţii optime de învăţătură. In
singură operaţie                                 tivist să-şi orga­                                                  ne dimineaţă!                                 acest an, numai pentru şcoala medie                            Oraşul Lupeni va fi
                                                                                Hotărirea fiind luată, au aler­                                                    din Haţeg a fost alocată suma de                                 tot mai frumos
eum ar fi: plivitul, prăşitul, cosi­ nizeze cît mai bine munca, să           gat după delegatul „Agrosem"-ului          Caerul vremii a depănat insă               600.000 lei, destinată reparaţiilor ca­
                                                                             şl l-au pus in temă. Contractele        de-alunci peste 20 de dimineţi. S-au          pitale a şcolii şi internatului. Şcoala
tul, mulsul vacilor, tunsul oilor şi găsească cele mai bune metode           s-au încheiat după obicei, în două      înregistrat între timp alte convorbi­         medie din Haţeg îşi va primi elevii în
                                                                             exemplare — unul la colectivişti,       ri telefonice cu acelaşi text. Re­            viitorul an şcolar, cu o înfăţişare com­
altele. Normele pe grupe de oa­ şi să muncească cu hărnicie pen­             altul la „Agrosem“ Alba — cu pa­        zultat ; nul. Colectiviştii din Ba­           1plect » st>coh„<im«»Vbată. •*-* W î fi ,e-« v. <*>'• v ?¦ t>
meni se aplică numai la lucră­ tru a executa o cantitate cît mai             rafele şi iscăliturile respective. In   tiz au terminai de mult însămlnţa-
                                                                             7 martie a.c. „Agrosem" se angaja       tul ovăzului, orzului, sfeclei de za­                                      SIDONIA RUSAN
rile complexe, care se compun mare de muncă, ştiind că în a-                 prin acest contract să trimită la       hăr... Dar săminţa de borceag şi                                              corespondentă*I
din mai multe operaţii şi care cest fel va cîştiga mai mult.                 timp gospodăriei colective „1 Mai"      sparcelă a rămas la „Agrosem",
prin natura lor nu pot fi efec­ Trebuie ştiut însă că nu se ad­              Batiz 900 kg. săminţă de borceag        iar ' colectiviştii au rămas cu cele                                                                            In urma chemării lansată de        prelucrat la sesiunea a 14-a a
tuate de un singur om. Aşa de mite ca lucrările să fie făcute                şi 300 kg. săminţă de sparcetă.         două contracte, care poartă marţial                                                                          Sfatul popular al oraşului Hu­        Sfatului popular orăşenesc Lu­
pildă sînt: semănatul cu ma­ de slabă calitate. Conducerea                                                           numerele 171 şi respectiv 172. In                                                                            nedoara — pentru înfrumuse­           peni unde au fost invitaţi şi
şina, treieratul cu batoza, vîn- gospodăriei va preciza de la în­               Bucuroşi că au rezolvat proble­      ultima vreme, „Agrosem" Alba n-a                                                                             ţarea oraşelor — deputaţii din        directorii întreprinderilor din
                                                                             ma seminţelor, colectiviştii din Ba­    mai dai nici un semn de viaţă.                                                                               Lupeni şi-au întocmit un plan         localitate. împreună cu ei s-a
turatul sau trioratul seminţelor ceput calitatea muncii pentru fie­          tiz au început lucrările agricole       Nici măcar de 1 aprilie n-au tri­                                                                            de acţiune în care şi-au prevă­       analizat posibilităţile concrete
                                                                             chiar din ziua aceea. Au împrăştiat     mis un scurt mesaj colectiviştilor                                                                           zut măsuri pentru mobilizarea         şi s-a fixat contribuţia fiecăruia
şi altele.                           care lucrare în parte, ţinînd sea­      gunoiul şi au arat 3 ha. pentru         din Batiz.                                                                                                   unui număr cît mai mare de            în ceea ce priveşte latura teh-
                                                                                                                                                                                                                                  cetăţeni în cadrul acţiunilor în­     nico-organizatorică: maşini de
   In cazul cînd se aplică nor­      ma că este necesar să se aplice         sparcetă şi 10’ ha. pentru borceag,        Colectiviştii sînt îndreptăţiţi să                                                                        treprinse.                            transport, unelte şi acţiunea de
mele pe grupe de oameni, retri­      regulile agrotehnice superioare.        intr-un timp record. Au mai trecut      creadă că la „Agrosem" Alba exis­                                                                                                                  mobilizare a cetăţenilor din oraş.
buţia muncii se face ţinîndu-se      Prin urmare, la recepţionarea           trei zile. Seminţele întlrziau să       tă, printre celelalte seminţe şi să­                                                                            Astfel, ei şi-au propus ca pînă
seama de randamentul muncii          lucrărilor făcute de către fiecare      sosească. Disperat, Traían Munlea-      minţă de... birocraţie şi nepăsare,                                                                          la sfîrşitul acestui an să fie           La această sesiune s-a scos
realizat de întreaga grupă. De       colectivist, se va urmări dacă ă-       nu, preşedintele gospodăriei, a în­     care trebuie stlrpilă. .                                                                                     mobilizaţi peste 20.000 de cetă­      în evidenţă faptul că, în Lupeni
exemplu, unui grup de oameni         rătura s-a făcut, de exemplu, la        ceput intervenţiile telefonice;                                                                                                                      ţeni pentru efectuarea diferite­      există condiţii ca procentul de
care lucrează la treierat cu o       adîncimea indicată, dacă adînci-                                                i U. MUSTAŢA                                                                                                 lor munci de folos obştesc. A-        50 la sută din numărul popu­
batoză, să. zicem, de 1.000-1.200    mea este uniformă, dacă braz­                                                                                                                                                                ceasta ar însemna realizarea          laţiei fixat de chemarea lansa­
mm. i se stabileşte o normă de       dele sînt drepte, dacă nu există        INTERVIUL NOSTRU                                                                                                                                     unor economii în valoare de a-        tă de oraşul Hunedoara, pentru
lucru de 13 tone la 'zi. Răsplata    greşuri etc. De asemenea, la se­                                                                                                                                                             proape 200.000 lei.                   mobilizarea cetăţenilor ta mun­
muncii întregului grup se face       mănat, plivit, p răşit. şi la cele­     A partam ente în blocuri                                                                                                                                                                   cile voluntare, poate fi mării ta
ţinîndu-se seama de gradul în­       lalte munci se va urmări dacă                                                                                                                                                                   In această perioadă s-a pre­       75 la sută.
deplinirii normei respective. Dar    aU fost respectate . indicaţiile                                                                                                                                                             văzut să se presteze, pentru a-
este ştiut că atît la treierat, cît                                                                                                                                                                                               menajări şi întreţineri de zone          O parte din acţiunile propuse
                                     date cu privire la calitate, In                                                                                                                                                              verzi, plantări de pomi în noile      au şi început să fie realizate.
şi la alte munci complexe ope­       cazul că acestea nu au fost res­                                                                                                                                                             parcuri, curăţirea de străzi etc.,    Astfel, în ultimul timp au fost
raţiile nu sînt de acelaşi fel.                                                                                                                                                                                                   un număr de peste 65.000 ore          mobilizaţi un număr de peste
Unele sînt mai grele şi cer cu­      pectate, lucrarea nu va fi recep­                                                                                                                                                                                                  5.000 cetăţeni care au prestat,
noştinţe mai multe, iar altele       ţionată, iar cel oare a executat.o                                                                                                                                                           muncă voluntară.
sînt mai' uşoare şi mai simple.      este obligat să o refacă, fără a                                                                                                                                                                                                   aproape 15.000 ore muncă vo­
La treierat, de pildă, munca co­     i se socoti însă munca 'depusă                                                                                                                                                                  Un mare număr de ore de
şarelor este mai grea decît cea      pentru refacerea ei. Acest lucru                                                                                                                                                                                                   luntară. S-au efectuat cu aceas­
                                     îl face pe fiecare colectivist să                                                                                                                                                            muncă voluntară se vor presta
a căruţaşului sau. a aceluia care    lupte nu numai pentru a depăşi                                                                                                                                                                                                     tă ocazie lucrări de curăţire şi
leagă sacii. Ga atare, ea va fi                                                                                                                                                                                                   pentru curăţirea străzilor, pen­
răsplătită mai bine. Deci, în        norma, ci şi pentru a executa lu­       sub iei4 0 . 0 0 0                                                                                                                                                                         amenajare la Colonia centrală,
                                     crări de calitate superioară. Prin                                                                                                                                                           tru plantarea de zone de protec­
cazul normelor colective răsplata    introducerea sistemului de retri­                                                                                                                                                                                                  cartierul „80 de case", la Co­
muncii se face în mod diferen­                                                                                                                                                                                                    ţie pe terenurile în pantă cum
ţiat, ţinîndu-se seama de felul      buţie suplimentară pentru depă­            Sarcina reducerii preţului, de cost pe aparta­  cerea T.R.C.L. Hunedoara în scopul îndeplinirii                                                   sînt cele de la spital, cartierul     lonia de cabane, amenajări in
muncii sau a operaţiei pe care o     şirea producţiei planificate la u-      ment de locuit constituie una din sarcinile        acestei sarcini, ne-am adresat zilele trecute, tov.                                               Ştefan etc. De asemenea, un           Parcul copiilor etc.
execută fiecare om din grupă,        nitatea de suprafaţă, interesul         primordiale ale lucrătorilor din întreprinderile   ing. Gheorghe Nistoran, director al T.R.C.L.H.                                                    mare număr de cetăţeni vor e-
precum şi de randamentul între­      colectiviştilor pentru a executa        de construcţii.                                    punîndu-i cîteva întrebări. Publicăm mai jos                                                      xecuta voluntar lucrările neca­         S-au evidenţiat în aceste ac­
gii grupe, adică de realizarea       la timp fiecare lucrare şi pentru                                                          întrebările şi răspunsurile respective:                                                           lificate de pe şantierul de mo­
                                     a aplica regulile agrotehnice va           Pentru a cunoaşte măsurile luate de condu­                                                                                                                                              ţiuni deputaţii Hornung Fran­
                                     creşte simţitor. De aceea este re­                                                                                                                                                           dernizare a străzii Gh. Gheor-
sau nerealizarea normelor de lu­                                                                                                                                                                                                                                        cisc, Teodor Herestâu, Ana Fer-
cru de către grupa respectivă.       comandabil ca gospodăriile co­ ÎNTREBARE: Care sînt lucrările                   şi de Conferinţa regională de                 mente care se vor începe în ă-                                 ghiu-Dej, începute de anul tre­
                                     lective să introducă acest sistem pentru acest an la care s-au primit           partid, în cadrul trustului s-au              cest an vor fi folosite cofraje                                                                      dinant, Paula Guia, Toader
                                                                                                                                                                                                                                  cut. Numai din aceste lucrări se
Experienţă a dovedit că nor­ la toate culturile.                             proiectele şi devizele de execuţie ?    luat o serie de măsuri cores­ de scîndură cu plasă de sîrmă.                                                                                       Cristea şi alţii.
                                                                                                                                                                                                                                  vor realiza economii în valoare
mele individuale asigură cea In numerele viitoare vom răs^ RĂSPUNS : In acest an, noi punzătoare. In primul rînd s-a Tot la aceste blocuri vom în­                                                                                                                                      AUREL IOSIVESCU
mai justă răsplată a muncii, de- punde la unele întrebări care constructorii de la T.R.G.L.H., analizat problema utilajelor. locui în parte, sterilul cu zgu­                                                                     de 25.000 lei.                                preşedintele Comitetului executiv
                                                                                                                                                                                                                                                                               al Sfatului popular oraş —- Lupeni
                                                                                                                                                                                                                                     Acest plan de acţiune a fost

oarece ele dau posibilitatea pen- s-au pus în legătură cu introdu- vom termina şi da în folosin­ Este un lucru cunoscut că în ra de locomotivă şi termocen­                                                                       : S J*;
tru a se cunoaşte precis atît cerea şi aplicarea normelor de ţă 1.138 apartamente, în dife­ construcţii utilajele au o mare trală (Petrila şi Vulcan). Be­
cantitatea cît şi calitatea mun- lucru în gospodăria colectivă. rite localităţi din regiune. Ast­ pondere în ce priveşte preţul tonul de zgură este mai uşor
                                                                                                                                                                                                                                  PUBLICITATE
            In zi de sărbătoare                                              fel, în Valea Jiului începe con­ de cost. De aceea noi am ana­ şi are o rezistenţă mai mare.
                                                                             strucţia a 418 apartamente din lizat ce utilaje sînt necesare pe Totodată, preţul de cost al unui
                                                                             care 218 vor fi date în folosin­ şantiere. Utilajele care nu sînt etaj va fi redus cu cca. 15 la

        printre ţăranii muncitori                                            ţă pînă la sfîrşitul anului. Apar­      folosite au fost introduse în                  sută.
                                                                             tamentele vor fi construite în          conservare. Scoaterea unui uti­                   In reducerea preţului de cost
                                                                                                                     laj din conservare se face nu­
                                                                             blocuri şi case în şir. Pentru          mai atunci cînd el va fi folo­                mai întîmpinăm şi unele greu­
                                                                                                                     sit pentru o perioadă mai lungă.               tăţi. Bunăoară, secţia planifi­
Gînd primele raze ale soare­ oră mai tîrziu, formaţiile artisti­ oraşul Deva avem deja docu­                         Tot în problema utilajelor s-au               care a sfatului popular regional
lui primăvăratec prinseră să ce de‘amatori ale comitetului de mentaţia şi fondurile necesare                         luat măsuri de folosirea lor la               nu a luat măsuri pentru înfăp­
                                                                             pentru construcţia a 103 apar­          întreaga capacitate. In acest                 tuirea propunerii făcute de noi
mîngîie coamele înalte ce gîtu- întreprindere din Aninoasa —                 tamente. La noul cvartal de 12          scop a fost organizat lucrul în               în legătură cu modificarea pla­
îesG comuna Aninoasa, pe stra­ cor, dansuri şi brigada artistică             blocuri a cîte 6 apartamente            două schimburi.                               nului întreprinderii 712 Petro­
da asfaltată din centrul comunei, de agitaţie — se aflau în mij­             lucrările au şi început.                                                              şani privind includerea produc­
zeci de tineri se îndreptau veseli locul ţăranilor muncitori din Is-                                                    Tot în problema reducerii                  ţiei de agregate locale.
                                                                                Tot în acest an vom începe           preţului de cost pe apartament,
spre autobusul cel nou al între­ croni, la căminul cultural.                 la Gugir construcţia unui cvar­         conducerea trustului şi-a în ­                    ÎNTREBARE: In ce măsură vor fi
                                                                             tal de 30 apartamente care vor          dreptat atenţia înspre reduce­
prinderii, ce-i aştepta în faţa Bucăţile corale dirijate de                  fi terminate în 1960.                   rea consumului de material lem­                respectate termenele de dare în folo­
                                                                                                                     nos. In acest scop au fost luate
clubului.                            George Grigorică au fost înde­             Acestea sînt în mare sarci­          măsuri ca la planşee, în locul                sinţă a blocurilor de locuinţe ?                                                                     .iaZURJLg*U>L!C''
                                                                             nile noastre pe anul 1959. Dş-          scîndurii, să se folosească grin­
Un grup de fete gălăgioase se lung aplaudate de spectatori, iar              sigur că ele vor creşte pe mă­          zi extensibile cu panouri de                     RĂSPUNS: Desigur vă re­                                                                           >egăsesc tíevíflzare la coopereliveli
                                                                             sură ce întreprinderile vor văr­        inventar.                                     feriţi la faptul că în trimestrul                                                                    iâreşlWe'CopsofH.laagenliile l o r o
tot roteau în jurul unui tînăr ce brigada artistică de agitaţie care         sa la bugetele locale sumele ne­                                                      I nu a fost atacată nici o lu­
                                                                             cesare construcţiei de locuinţe.           O atenţie deosebită se va a-               crare din planul pe acest an.                                                                        pP íR^jlOelg. jpwgppspPjlOi‘rnnTe^' i nild. briei.c9l?uir-ii .?l i!r!preunnur. i
parcă nu vroia să le dea ascul­ a adus în scenă însăşi aspecte                                                       corda reducerii consumurilor                  Trebuie să subliniez de la bun
                                                                                ÎNTREBARE: In ce măsură pro-         specifice de materiale. Pentru                început că T.R.G.L.H. va res­
tare. din munca şi viaţa muncitorilor                                                                                aceasta, conducerea trustului a               pecta prevederile de plan. In
                                                                             iedele refledă sarcinile trasate în     preconizat o reducere de 8-10                 plus, noi sîntem avantajaţi de
— Tovarăşe Prisecaru, te rog din Aninoasa şi Iscroni a fost                                                          la sută faţă de normele plani­                faptul că lucrările de continuare
                                                                                                                     ficate. Pornind de la acest lu­               a construcţiilor din anul 1958
cheamă acordeonistul să mai mult apreciată şi aplaudată.                                                             cru se va putea construi în De­               sînt mult avansate faţă de gra-
                                                                                                                     va, din economiile rezultate la               fic şi, în felul acesta vom pu­
facem o repetiţie, nu de altceva Tinerii dansatori n-au mai în­                                                      cele 12 blocuri a 6 apartamente               tea concentra forţele la noile
                                                                                                                     încă un bloc asemănător.                      obiective. Astfel, vom reuşi ca
dar ne mai dezmorţim niţel... cetat cu chiuiturile şi strigătu­                                                                                                    termenele de dare în folosinţă
                                                                                                                        Apartamente bune, conforta­                să fie respectate. Avem însă şi
Dumneataie ţi-e uşor, dar noi... rile :                                      direcţia reducerii preţului de cost şi  bile şi ieftine se pot realiza prin           unele greutăţi. Bunăoară uzina
                                                                                                                     folosirea metodelor înaintate de              „Victoria“ Gălan deşi are în
şi fetele se priviră rîzînd cu „Foaie verde iasomie                          ce măsuri s-au luat în acest scop de    construcţii. Astfel, la Petroşani             plan construcţia a 1.600 m.p.
                                                                             către conducerea trustului ?            se va extinde metoda construirii              locuinţe, pînă în prezent nu
poftă.                               Bine-i în întovărăşie                                                           de blocuri din beton uşor mo­                 ne-a dat nici un fel de docu­
                                                                                                                     nolit. La cele 72 de aparta-,                 mentaţie.
— Ei, ce-i cu voi, întrebă Că muncim m i mai cu spor                            RĂSPUNS: Toate proiectele            mente se vor folosi cofrajele de
                                                                             primite de T.R.G.L.H., atît cele        aluminiu iar la cele 96 aparta­                 Totuşi colectivul de muncă al
înciudat parcă, instructorul de Spre binele tuturor".                        făcute de Institutul regional de                                                      T.R.G.L.H. este hotărît ca în
                                                                             proiectări cît şi cele făcute de                                                      acest an să construiască apar­
dansuri.                             Gei doi prezentatori ai pro­            I.G.S.O.R., prevăd construcţia                                                        tamente bune, ieftine şi la timp.
                                                                             unui apartament în blocuri la
— Noi, aseară cînd am ieşit gramului, Gheorghe Negraru şi                    un preţ de 38.000—39.000 lei.

din şut am mers la bal, iar di­ Gonstantin Ştefănescu, au venit                 înainte de a vorbi despre u-

mineaţă, cînd era dulce somnul, în faţa publicului cu glume plă­

a trebuit să ne sculăm să ve­ cute.

nim încoace, aşa că, tare bine La ora prînzului, cînd forma­

ne-ar prinde o învîrtitâ sau o ţiile artistice din Aninoasa şi-au nele măsuri luate de conducerea
sîrbă... Şi tînăra dansatoare îşi încheiat programul, ţăranii mun­ trustului vreau să arăt că pla­
ascunse faţa îmbujorată, mira­ citori din Iscroni au părăsit Gă- nul de stat pe întreprindere pre­
tă de îndrăzneala ce o avuse. minul cultural cu o frumoasă vede o reducere a preţului de
Peste cîteva clipe, pe scena impresie despre artiştii amatori cost cu 4,4 la sută, ceea ce în­
clubului, cinci perechi de tineri din Aninoasa.
                                                                             seamnă 1.700 lei pe apartament.
dansatori se învîrteau sprinteni                  L1CICJ LUCIA
în melodia unei învîrtite. @u o                   corespondentă       |   j    Pornind de la sarcinile tra-                                                                                                                       «*'VNA/N-'V\^vAwA/VVS/VVVVVN/VVV\A/\/'\/>yv^v\/V\/VV\A/Vv\/VV W \ v/v'
                                                                             şate de plenara G.Q. al P.M.R.
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59