Page 55 - 1959-04
P. 55

Nr. 1343                                                                                                                             DRUMUL S06IAL1SMULÜI                                                                                                                       Pag. 3

gaggaggn

                LA TELIU C                                                               SARCINA .DE SEAMA                                                                                                                        Sudorul

            ifl& il                                                                                                                                                                                                              w a ora 7 dimineaţa Alexandra rale din cadrul sectorului de tine­

calitatea m in e re u lu i Plenara C.C. aJ P.M.R. din 26-28                                                                            terminate, rebuturile sînt mici de tot,      trol din partea şefilor de echipe, a         L t Velici şi-a pus masca pe fa­ ret al întreprinderii. In 1954 se
                                                                                                noiembrie 1958 a pus în faţa colecti­  putînd fi trecute cu vederea.               maiştrilor de. schimburi. Deşi numărul
                                                                                                                                                                                   tonelor rebutate din această cauză e          ţă, a luai aparatul de sudură in califică sudor. Era a doua schim­
                                                                                                                                          In ce priveşte arderile, procentul ri­    mai mic decît cele aparţinînd arderi­
                                                                                         velor întreprinderilor din ţară sarcina       dicat din ianuarie (0,28 la sută) se         lor, rebutarea în sine trebuie să dea        mină şi, de îndată flăcările vio­ bare în viaţa lui. In 1955, pentru
                                                                                         reducerii continue â preţului de cost al      explică, prin schimbarea procesului teh­     serios de gîndit laminatorilor şi mai
   In răspunsul pe care l-au               pierdut se plăteşte scump, re­                produselor. Printre căile pe care se          nologic de încălzire a lingourilor, cît     ales celor din schimbul tineretului, de­      lete, orbitoare, au început să spar­ „merite deosebite în munca de
dat chemării celor 8 întreprin­            zultă că nu poate să-i linişteas­             poate ajunge la acest lucru, una, şi          şi prin neatenţia cu care s-a efectuat      oarece, aşa cum arată situaţia lunii
deri din Capitală, minerii* de la          că nerespectarea calităţii, care              nu de mică importanţă,, este reducerea        urmărirea încălzirii. Amintim, spre         februarie, e în posibilitatea lor să re­      gă semiobscuritatea halei cu lu­ organizaţie" primeşte Diploma de
Teliuc s-au angajat să îmbună­             nu face altceya,., decît să greveze           rebutului sub procentul admis.                exemplu, că cuptorarii din schimbul          ducă aceste împăturiri la maximum.
tăţească calitatea minereului li­          asupra preţului'.de cost.'                                                                  maistrului Alexandru 'Savu au rebutat                                                     mini scurte de fulger. La ora 7 onoare a C.C. al U.T.M.
vrat cu 2 'la sută. S-au scurs                                                              Pe această linie, ca şi în general pe      din această cauză 4 tone oţel în ziua           In luna aprilie, pînă la data de 8,
3 luni dig noul an — un tri­                  E drept că în prezent condu­               linia ducerii la bun sfîrşit a sarcini­       de 7 ianuarie, 4,6 tone în ziua de 24,      au fost rebutate un număr de 35,3             seara a plecat acasă. Lucrase 12 A lucrat apoi ca sudor pe toate
mestru, deci — aşa că se poa­              cerea exploatării miniere Te­                 lor planului de producţie, colectivul                                                     tone oţel, cifră care din nefericire pro­
te face bilanţul străduinţelor             liuc se preocupă mai intens de                care deserveşte laminorul de 800 mm.                                                      mite depăşirea procentului de rebut în        ore in şir.                               şantierele mari ale Hunedoarei.
harnicilor mineri în vederea               obţinerea minereului de calitate              a Combinatului siderurgic Hunedoara,                                                      proporţie mai mare decît în luna ia­
realizării angajamentului, luat.           superioară. Aceasta o dovedesc                a obţinut o seamă de succese frumoa­                                                      nuarie. Cauzele sînt aceleaşi: arderile       — De ce, tovarăşe Velici?                 Gocseria, furnalul de 701, (aşa-i
                                           măsurile luate.                               se. Amintim în acest sens că în se­                                                       şi împăturirile. Aceste cauze nu mai
   Privind buletinele de analiză                                                         mestrul II al anului trecut, laminatorii                                                  pot fi căutate acum în lipsa de expe­         — Trebuia terminată lucrareaI spune el), aglomeralorul, hltimin-
din lunile trecute, se poate con­             Astfel, pe prim plan figurea­              au produs peste prevederile planului                                                      rienţă a cuptorarilor, ci numai şi nu­
stata că, în general, convenţia            ză întărirea corpului de control              9.570 tone laminate, au sporit produc­                                                    mai în neatenţia cu care mai muncesc          „Trebuia terminată lucrarea". gul, şi acum laminorul de 650 mm.,
stabilită între exploatarea mi­            al calităţii. In fiecare schimb,              tivitatea muncii cu 15,16 procente, iar                                                   unii lamlnatori. E suficient să com­
nieră Teliuc şi Combinatul si­             lucrează doi oameni care se o-                la preţul de cost au realizat economii                                                    parăm în acest sens rezultatele schim­        Atit şi nimic mai mult. întrebarea toate-l cunosc, toate aceste uriaşe
derurgic Hunedoara sau uzina               cupă numai de calitate: ,unul                 în valoare de aproape 200.000 lei. Pen­                                                   burilor I şi II. Dacă laminatorii schim­
„Victoria“ din Gălan a fost res­           stă permanent la staţia de sor­               tru aceste succese, nu demult, colecti­                                                   bului I au rebutat 6 tone oţel în 7           o găseşte fără sens,. fapta lui e agregate îl cunosc, îi ştiu stră­
pectată, în sensul că s-au res­            tare, de unde 80 la sută din                  vul secţiei a primit drapelul de frun­                                                    zile, cei din schimbul II, au rebutat 16,
pectat normele de calitate în              minereu se livrează G. S. Hu­                 taş pe ţară în ramura respectivă.                                                         condiţiile de muncă fiind aproximativ         explicată prin faptă doar. A stat daniile sale.
cea mai mare parte. Spunem                 nedoara, iar al doilea om se                                                                                                            aceleaşi.
în cea mai mare parte, pentru              deplasează la locurile de mun­                   In acest an, realizările de aseme­                                                                                                   12 ore la post şi vede in acest Paralel cu viaţa lui, pe aceleaşi
că nu la toate sorturile şi nu             că unde efectuează un control                                                                                                              Aici însă, aşa cum s-a mai amintit,
                                           exigent asupra alegerii sterilu­                                                            I  COLECTIVUL         |                     intervine lipsa de control. Şi cum            lucm ceva atU de natural, tn d t şantiere, îşi făcea veacul o fetiş­
                                                                                                                                                                                   schimb „fruntaş" în rebutarea produc­
                                                                                                                                       | LAMINORULUI §                             ţiei e schimbul tineretului, ne între­        nu socoate că el                                 cană de prin păr­
                                                                                                                                                                                   băm în ce măsură organizaţia U.T.M.
                                                                                                                                                                                   din secţie este preocupată de această         ar putea consti­                                 ţile Galaţilor. S-au
                                                                                                                                                                                   problemă.
                                                                                                                                       § de 8 0 0 mm. §                                                                          tui subiect de Fruntaşi de pe ş a n tie ru l cunoscut la o joie
                                                                                                                                       c^ooocooc^coocoocooooooo^coooooooo             Greutăţi mai are de întîmpinat secţia
                                                                                                                                                                                   şi din cauza lipsei aparatelor de mă­         discuţie. Poale pen- {am |n o ru ,u j     6 5 0 mm. de Unerel Amă
                                                                                                                                                                                   sură şi control Ia cuptoare, precum şi
                                                                                                                                       7 tone în ziua de 30. Slab au muncit        din cauza calificării oamenilor de la         tru că nu e singu- _______________________________ nuntele nu inte­
                                                                                                                                       în această lună şi cuptorarii din schim­    aceste cuptoare, calificare care încă mai
                                                                                                                                       bul maistrului Gheorghe Andrăşescu.         lasă de dorit. Aceste greutăţi însă nu        rul care face aşa:                               resează. Trebuie
                                                                                                                                                                                   explică întrutotul creşterea îngrijorătoa­
                                                                                                                                          Ln luna februarie situaţia s-a îmbu­     re a procentului de rebut pe luna cu­         poate pentru că e comunist; poa­ însă arătat că drumul ei e atît
                                                                                                                                       nătăţit simţitor, datorită mai ales fap­    rentă.
                                                                                                                                       tului că oamenii de la cuptoarele a-                                                      te pentru că aşa i-a dictat con­ de asemănător cu al lui, incit a-
                                                                                                                                       dînci au fost şcolarizaţi, puşi la curent      Situaţia din luna februarie arată că
                                                                                                                                       cu noul proces tehnologic de încălzire                                                    ştiinţa de muncitor. Sau poate proape se confundă. Acelaşi sta­
                                                                                                                                       a lingourilor de oţel. In martie, pro­      la secţia laminor 800 se poate munci
                                                                                                                                       centul rebuturilor provenite din cauza                                                    pentru toate acestea laolaltă.            giu de 4 luni ca brigadier, califi­
                                                                                                                                       arderilor a manifestat o tendinţă de        bine, calitativ. Ca atare e necesară o
întotdeauna calitatea a fost res­ lui.                                                   nea au fost frumoase în ce priveşte mai       creştere, menţinîndu-se totuşi în limita                                                  Faptul cert e că în acea zi su­ carea. ca macaragistă, Diploma de
                                                                                                                                       admisă. Cu toate acestea, fapt regre-       intensificare a eforturilor laminatorilor,
pectată. Şi anume, se constată                Ar fi bine dacă acestor mă- ,              ales îndeplinirea sarcinilor de plan din      tahil, în ziua de 22, în schimbul mai­                                                    dorul Velici a executat 130 su­ onoare a C.C. al U.T.M., cocseria,
că la minereurile care concură             suri li s-ar mai alătura GÎteva.              punct de vedere cantitativ.-Din păcate        strului Iosif Trifu, se ard nu mai puţin    orientarea activităţii acestora înspre
cu o pondere mai mică în li­                                                             nu acelaşi lucru se poate spune pri­          decît 33 tone oţel, tone care au ridi­                                                    duri, că şi-a depăşit norma în pro­ furnalul 5, aglomeralorul, blumin- }
vrări, calitatea este aproape în­             Se face tot mai simţită nevoia             vitor la calitate. Este vorba de depă­        cat simţitor procentul respectiv pe         îmbunătăţirea continuă a calităţii pro­
totdeauna necorespunzătoare.               unei case de probe. Numai cînd                şirea procentului- admis de rebut. Faţă       lună.                                                                                     porţie ¦impresionantă.                    gul, laminorul de 650. In 1953 s-au
Aşa, de exemplu la limo­                   această casă va exista, probele               de admis — 0,35 la sută — laminatorii                                                     ducţiei.
nita livrată Hunedoarei (e                 se vor putea prepara chiar la                 au realizat în trimestrul expirat un             Referitor la împăturiri — şi acestea                                        I. ADRIAN  O iografia acestui tinăr, dacă ar cunoscut i în 1956 s-au căsătorit.
adevărat că nu este în pondere             Teliuc şi rezultatele se vor putea            procent de rebut de 0,38 la sută.             factor cu mare pondere în rebutarea
mare, doar 3 la sută), calita­             urmări zilnic.                                                                              producţiei — se constată după vîrful                                                      L i fi s-o reprezentăm grafic, ar Azi au o fetiţă de două luni. Cu
tea nu-i cea corespunzătoare.                                                               Depăşirea, la prima vedere, nu pare        din ianuarie (0,17 procente) o îmbu­
                                              Tot în vederea îmbunătăţirii               mare şi aceasta datorită faptului că în       nătăţire a situaţiei în februarie, pentru                                                 fi ca o linie dreaptă, mereu as­           un an ln urmă, în aceeaşi zi, am­
Astfel, în luna ianuarie, calita­          calităţii, comitetul de partid din            lunile februarie mai ales, şi martie,         ca în luna trecută, procentul să creas­                                                   cendentă.                                  bii, soţ şi soţie, au fost primiţi ln
tea este sub cifra prevăzută în            Teliuo trebuie să instruiască mai             laminatorii s-au situat sub admis             că' din nou: 0,16 la sută.                                                                                                           rîndurile membrilor de partid.
contract cu 1,47 la sută, în fe­           atent agitatorii, pentru ca aceş­             (0,27 şi respectiv 0,34 Ia sută). De­                                                                                                      Născut acum 25 de ani la Cuş-
bruarie cu 1,23 la sută, iar în            tia să desfăşoare o ilargă muncă              păşirea provine din luna ianuarie, cînd           Dacă la arderi vina ar putea fi oa­                                                   mir — Craiova, îşi ducea zilele              E drumul unui. tinăr, a unei fn-
prima decadă a lunii martie cu             politică de masă în abatajele mi­             admisul a fost depăşit cu 0,17 procente.      recum împărţită cu oţelăriile (lucru                                                      alături de părinţi, muncind pămîn-
1,80 la sută. Aceasta denotă că            nei, acolo unde se hotărăşte                  Evaluate în tone, aceste procente repre­      care de altfel se face şi în repartizarea                                                 tul. Prima schimbare intervine în         ;mUii, drum. deschis de noua vM ă
acestui sort nu i se acordă su­            soarta calităţii minereului. Fap­                                                           tonelor rebutate), la împăturiri, cau­                                                                                              a Hunedoarei.
ficientă atenţie.                          tul că se mai rebutează încă pro­                                                           zele trebuie căutate numai şi numai în
                                           ducţie prin nerespectarea cali­                                                                                                                                                       1952. Atunci, tînărul Velici, tre-
                                                                                                                                       lipsa de atenţie a manevranţilor de la
   De ce anomalia aceasta ?                tăţii, trebuie să dea mai mult de              zintă un număr însemnat de lingouri                                                                                                    cînd peste insistenţele părinţilor,         ya celaşi Velici e secretar al or-
                                           gîndit şi comitetului de între­                                                             mesele de comandă, în lipsa de con-                                                       a lăsat plugul şi a venit la Hu­          / i ganizaţiei de bază U.T.M. pe
  Din discuţiile avute cu tov. ing.        prindere. Ea Teliuc sînt brigăzi               de oţel laminate, retrimise oţelăriilor                                                                                                nedoara. Se deschisese aici unul din      şantier. In această calitate a orga­
David, şeful controlului de ca­            bune, care au obţinut rezultate                                                                                                                                                       şantierele naţionale ale tinere­          nizat 7 brigăzi de tineret, care
litate pe exploatare, reiese că            frumoase în această direcţie. Ex­             spre topire.                                                                                                                            lului. Lopata şi tîrnăcopul i-au          toate, dar absolut toate, sînt frun­
nimeni nu contestă exactitatea             perienţa lor trebuie popularizată                                                                                                                                                                                               taşe. Printre cele mai bune însă se
analizelor, dar că se constată             cu mai multă perseverenţă.'                       Principalele cauze ale rebutării se                                                                                                 fost timp de 4 luni unelte de mun­        numără cele conduse de Arcadie
defecţiuni în prepararea probe­
lor. Nu sîntern în posesia unor               In concluzie, se observă —                 găsesc în arderea lingourilor în cup­                                                                                                   că. Intrase în ritului construclo-
dovezi care să facă lumină în              prin prisma rezultatelor obţinu­
această chestiune. In schimb,              te pînă acum — că la sorturile                toarele adînci şi în împăturirile ce au                                                                                                 rilor.                                    Balint de la montaj şi Enache
rezultatele a 3 analize făcute             care deţin ponderea livrărilor,
minereului de limonită de la               calitatea minereului se respectă              avut loc la laminarea propriu-zlsă.                                                                                                     După 4 luni la prima baterie Răileam de la instalaţii. Proiecte
„mina centrală“ livrat uzinei din          în cea mai mare parte. In
Călan, în prima decadă a lunii             schimb, la sorturile cu pondere               Din cauza bavurilor şi a secţiunilor ne-                                                                                                de cocs hunedoreană — ca briga­ de viitor: extinderea pe cit posibil
martie, sînt urm ătoarele: în              mai mică, calitatea este oare­
laboratorul minei Teliuc 33,61             cum neglijată. Gonsiderăm că a-                                 —O—                                                                                                                   dier — e scos din producţie şi a acestei forme de muncă.
la sută, -în laboratorul G. 5. Hu­         ceasta este o orientare greşită,
nedoara 30,86 la sută, iar proba           căci şi în pondere mică minereul                         La Sînfuhalm                                                                                                                 numit responsabilul secţiei cultu-               A. JURCA
martor (adică analiza făcută în            de calitate scăzută grevează în
prezenţa ambelor părţi) arată              primul rînd asupra preţului de                       Manifestare                               ¦HM i
30,59 la sută. Amintim că în               cost realizat la Teliuc şi în al                 închinată păcii
convenţie se prevede 34 la sută.           doilea rînd, asupra calităţii me­                                                              WI $i mi .__— .
Oare probele sînt de vină ?                talului, ceea ce este contrar do­                In cadrul acţiunilor organi­
                                           rinţei unanime. Se impune con­                zate în cinstea aniversării a 10
   Este curios că aceeaşi probă            ducerii exploatării miniere Te-               ani de la crearea mişcării mon­
(bineînţeles împărţită în trei             liUG — care a luat o serie de                 diale pentru pace, duminica tre­
părţi şi analizată fiecare parte           măsuri foarte bune, de altfel —               cută a avut loc la Sîntuhalm, la
separat) poate da rezultate atît           să aibă mai multă preocupare                  sediul gospodăriei agricole co­
de diferite. Ceea ce este însă şi          pentru respectarea întocmai a                 lective „Dr. Petru Groza“, o
mai grav, este faptul că pro­              convenţiei stabilită cu siderur-              manifestare închinată luptei pen­
ba martor (adică acea care in­                                                           tru pace a popoarelor din în­
                                                                                         treaga lume. Sala arhiplină a
                                                                                         urmărit cu interes o expunere
                                                                                         despre mişcarea mondială pen­
                                                                                         tru pace şi un variat program

dică rezultatul cel mai exact), giştii din Hunedoara şi Gălan. de cîntece şi recitări susţinut

arată o calitate a minereului In acest fel, minerii de la Teliuc de către copiii grădiniţei din

livrat extrem de scăzută.                  îi vor putea sprijini şi mai mult Sîntuhalm şi elevii şcolii ele­

Ge au de zis de asemenea re­ pe siderurgiştii hunedoreni, în mentare din localitate.                                                                 'Aspecte de la concursul ¦„Drumeţii veseli", care a avut loc duminică în sala cinematografului „Filimon Sîrbu“ din Deva. In clişeul din stingă 3

zultate tovarăşii de la Teliuc ? întrecerea lor cu cei din Reşiţa.                       Dr. GH. MARTONOŞI                                Cei doi concurenţi principali Sanda Zaharia, elevă în clasa a Xl-a a Şcolii medii „Dr. Petru Groza“, Nicolae Juncan, elev în clasa a Xl-a a Şcolii
                                           Ing. N. ANDRONACHE i                                corespondent
Ţinînd seama că fiecare procent                                                                                                           medii „Decebal“ —:¦ şi examinatorul I. Mustaţă. In clişeul din dreapta: Elevii care au reprezentat cele două şcoli la concurs.

                                                                                         HBnKataasaemax

Punctele de consultaţie                                                                                                                  puneri făcute de către membri ai biro­     „cuvîniului introductiv“ în cadrul se-        propagandiştilor pentru activitatea lor   mişi la cercurile şi cursurile din în­
                                                                                                                                         ului raional şi orăşenesc de partid şi     minariilor cu propagandiştii. S-a do­         de viitor.                                treprinderi, instituţii etc. Apoi ei in­
   AJUTOR PREJIOS                                                                                                                        de alţi tovarăşi bine pregătiţi. S-a       vedit că aceasta ajută mult la pregă­                                                   formează comitetul raional asupra ce­
                                                                                                                                         reuşit pînă în prezent să se facă ex­      tirea propagandiştilor.                            Cortfrolu! confinuiuluî              lor constatate şi cum au ajutat or­
i i i f i i i s f a cabinefuluf                                                                                                          puneri privind sarcinile ce se desprind                                                                                            ganizaţiile de bază la îmbunătăţirea
                                                                                                                                         din documentele plenarei C.C. a!              Un exemplu semnificativ în privinţa         şi c a lită ţii înv3f3m îniului          activităţii în acest domeniu.
   Congresul al II-lca al P.M.R. şi ple­    gandişti aproape 350 de membri de              Popa, propagandişti cu o vechime de           P.M.R. din noiembrie 1958 pentru si­       aceasta a fost seminarul care a avut
narele C. C. al P.M.R. ridică sarcini       partid cu nivel politic şi ideologic co­       6-7 ani.                                      derurgie, sectorul miner, agricullură      loc de curînd cu propagandiştii de la                de sarcină                            Problema organizării brigăzilor a
de mare importanţă în faţa organelor        respunzător. Printre aceştia există un                                                       etc.; privind racheta cosmică, proble­     cercul de Istorie a P.M.R. unde tov,                                                    fost extinsă şi ia comitetele de par­
şi organizaţiilor de partid în domeniul     număr mare de muncitori care lucrGază             Din punct de vedere organizatoric,        me ale situaţiei internaţionale, sarci­     Ştefan Biro, propagandist de la Peşti-        im portantă a organizaţiilor              tid din întreprinderi. In privinţa a-
muncii ideologice. Ele subliniază în        direct în procesul de producţie, precum        punctele de consultaţie sînt îndrumate       nile organizaţiilor de partid în vederea    şu Mare, a prezentat cuvîntnl intro­                                                    ceasta merită să fie amintit comitetul
mod deosebit faptul că propaganda de        şi numeroşi ingineri şi tehnicieni, to­       direct de cabinetul de partid. Fiecare        întăririi economico-organizatorice a        ductiv la tem a: „Lupta P.C.R. îm­                          de partid                   de partid din cadrul uzinei „Victoria"
partid trebuie să fie strîns legată de     varăşi cu munci de răspundere din               punct de consultaţie are cîte un pro­        formelor socialiste existente în agricul­   potriva fascizării ţării (1934—1938)".                                                  Călan. In zilele cînd are ioc învăţă-
viaţă, că ea nu trebuie să se oprească      aparatul de stat, economic etc,               gram întocmit pe un an de zile în             tură, 100 de ani de ia unirea ţărilor       După expunerea materialului, parti­              Practica de zi cu zi în activitatea    iTiînlu! de partid, tovarăşii din bri­
numai la explicarea tezelor marxist-                                                      care sînt prevăzute se|niparjjje şi lec­      romîne, importanţa internaţională a         cipanţii la seminar au adus contribu­         de partid ne arată că numai un con­       găzi participă la aceste şedinţe, iar în
leninlste, ci trebuie să contribuie efec­     Numărul mare de propagandişti, .e-          ţiile care se predau în faţa propagan-        documentelor Congresului al XXl-lea         ţii importante la legarea acestei te­         trol permanent, însoţit de un ajutor      urma şedinţelor de cercuri seface o
tiv la traducerea lor în viaţă, lă îm­     xistenţi în . raion şi oraş, diversitatea     • diştilor, programul fiind aprobat de         al P.C.U.S., etc. Aceste expuneri au        me de actuala situaţie internaţională.        practic, poate să asigure succesul        analiză la comitetul de partid, ana­
bunătăţirea construcţiei economice şi       de ramuri din care ei fac parte, au           către comitetul raional de partid. Ast­       ajutat mult pe propagandişti în lărgi­                                                    muncii de partid. Cabinetul de partid     liză la care participă şi secretarii or­
culturale. Criteriul de bază al muncii     ridicat probleme noi; şi complexe în           fel, punctele de consultaţie au pe de         rea cunoştinţelor polltico-ideologîce.         Ajutor important în munca propa­           este îndrumat permanent de către co­     ganizaţiilor de bază.
de propagandă îl constituie eficacita­     faţa cabinetului de partid.                    o parle avantajul că scuteşte pe propa­                                                   gandiştilor în pregătirea lecţiilor l-au      mitetele raional şi orăşenesc de partid
tea ei în procesul de producţie, con­                                                     gandişti să se deplaseze la centrul de           La punctele de consultaţii, în afara     constituit şi consfătuirile care au avut      în asigurarea unui control eficace a-        In vederea pregătirii închiderii a-
cretizat în creşterea productivităţii         Pentru asigurarea pregătirii temei­         raion, iar pe de altă parte — şi lu­          pregăiirii propagandiştilor se mai or­     loc la începutul lunii martie. Scopul          supra calităţii şi conţinutului învăjă-  nului'şcolar de la sate comitetul ra­
muncii, în obţinerea de noi economii,      nice a propagandiştilor, cabinetul de          crul acesta este cel mai important —          ganizează şi consultaţii colective pentru   principal al consfătuirilor a fost să         mîniuiui de partid.                       ional de parlid a format un colectiv
în dezvoltarea spiritului partinic, în     partid, sub îndrumarea comitetului ra­         asigură o legătură mai temeinică a            cursanţi. Aceste consultaţii sînt orga­    se analizeze felul cum susţine propa­                                                   compus din aproximativ 60 de tova­
însuşirea ideologiei şi moralei comu­      ional şi orăşenesc de partid, a recrutat       propagandei de partid cu sarcinile            nizate pe forme de învăţămînt. De e-       ganda de partid hotărîrile actuale ale            In munca de control şi îndrumare,     răşi din rîndul propagandiştilor de
niste în felul de comportare în socie­     un larg colectiv format din cei mai            practice de la locurile de muncă.             xemplu, acum, în perioada încheierii       partidului şi guvernului.                      cabinetul de partid antrenează în        la oraş şi alţi tovarăşi, bine pregătiţi,
tate a membrilor, candidaţilor de partid   pregătiţi propagandişti care au multă                                                        anului şcolar au fost organizate pesle                                                    primul rînd pe tovarăşii care conduc     care vor face informări în faţa cursan­
şi a celor fără de partid.                 experienţă, ingineri,'tehnicieni, activişti'      Mergînd pe linia experienţei cîştigate     60 de consultaţii la care au participat       In cadrul acestor consfătuiri au fost       seminarii cu propagandiştii. Aceşti      ţilor de la sate asupra documentelor
                                           de partid şi alţi tovarăşi care au fost        ara extins această formă de . pregătire       aproape 2.500 de cursanţi. S-a dovedit     prezentate referate şi s-a discutat pe        tovarăşi, asistînd la şedinţele de cer­   congresului al XXl-lea al P.C.U.S.;
    P reg ă tire a tem einică              instruiţi şi repartizaţi pe forme de în-       şi' în oraşul Hunedoara. Incepînd din         că aceste consultaţii, pe lingă clarifi­   marginea următoarelor probleme: în­           curi şi cursuri, pot cel mai bine să-şi   precuin şi asupra sarcinilor ce se des­
   a prepagandişfilor —-                   văţămînt pentru a conduce seminarii            anul trecut, pregătirea propagandişti­       carea problemelor, ajută la aprofunda­      văţămintele ce se desprind din stu­           dea seama cum trebuie ’să fie ajutaţi     prind din hotărîrea plenarei C.C. al
                                           cu propagandişti.                              lor se face în combinat, unde există          rea tezelor de bază ale marxism-leni-      dierea Istoriei P.M.R. pentru activita­       propagandiştii în cadrul pregătirilor.    P.M.R. din noiembrie 1958. Ei vor da
     sarcină im portantă                                                                  peste 100 de propagandişti. De cînd           nismului.                                  tea practică a cursanţilor, contribu­         De pildă tov. loan Ungur, conducă­        consultaţii asupra unor probleme ne­
  a cabinetului de p a rtid                   Pregătirea propagandiştilor are Ioc         este organizată pregătirea la combi­                                                     ţia învăţămînlolui de partid la aplica­       torul seminarului propagandiştilor de     clare şi vor ajuta birourile organiza­
                                           în oraşul Hunedoara şi la punctele de          nat s-a reuşit să se îmbunătăţească           Să Segăm c îf mai sffrîns                  rea în viaţă a hotărîrii plenarei C,C.        la cercurile de Istoria P.C.U.S. din      ţiilor de bază şi propagandiştii de la
   Asigurarea unui înalt conţinut ideo­    consultaţii de la Simeria >şi Ghelar.         simţitor frecvenţa propagandiştilor pre­                                                  al P.M.R. din noiembrie 1958, despre          oraşul Hunedoara, participînd ia şe­      sate în vederea încheierii anului şco­
logic ai lecţiilor studiate depinde în     Aceste puncle de consultaţii au fost           cum şi conţinutul lecţiilor care se pre­         problem ele ieoreifice                  metodele folosite de propagandişti în         dinţa cercului de Istorie a P.C.U.S.      lar în învăţămîntul de partid de la
mare măsură de cadrele de propagan­        organizate de mai mult timp, ele do­           dau în faţa lor.                                          de sarcinile                   educaţia comunistă a candidaţilor,            anul I de la secţia de construcţii me­    sate în bune condiţiuni,
dişti, de pregătirea lor polifico-ideolc-  vedind în mod praciic 'că dau rezul­                                                                                                    despre eficacitatea economică a învă-         talice din cadrul combinatului side­
                                           tate bune. De exemplu, la punctul de              Atît la cabinetul de partid cit şi ia      construcţiei socialism ului                ţămîntiiiui de parlid etc.                    rurgic, a putut constata că tov. loan        Sub îndrumarea comitetelor raional
gică, de metodele pe care le folosesc      consultaţii de la Simeria, responsabil         punctele de consultaţii, o preocupare                                                                                                  Savu, care este propagandist la acest     şi orăşenesc de partid, cabinetul de
                                           este tov. "inginer iuliu Vernichescu,          importantă este să şe asigure o pre­            Asigurarea unei legături cît mai            Consfătuirile au mai scos în relief        cerc, expune greoi materialul, are a-     partid se va strădui şi pe mai departe
în conducerea cercurilor şi cursurilor.                                                   gătire multilaterală a propagandiştilor,     strînse a propagandei de partid de          şi o serie de lipsuri care se manifestă       numite neclarităţi ia unele probleme.     să-şi îmbunătăţească activitatea de
                                           care are experienţă în domeniul mun­                                                                                                    în această direcţie. Mai sînt unii pro­       Astfel a putut frage concluzia că tov.    îndrumare a învăţămîntului de partid.
In acest an şcolar organele şi organi­                                                    In acest sens, în afara lecţiilor pre­       problemele construcţiei socialiste este     pagandişti care tratează abstract pro­        Savu are nevoie în cadrul pregătirilor    Va insista mai mult asupra stringeril
zaţiile de partid din raionul şi oraşul    cii de propagandist de mai bine de 8                                                                                                                                                  cu propagandiştii să primească un a-      legăturii între învăţămîntul de partid
                                                                                          văzute în programul de învăţămînt, la        o sarcină importantă în activitatea         blemele teoreiice, rupte de problemele        jutor suplimentar.                        şi viaţa practică a întreprinderilor, în
Hunedoara au selecţionat ca propa­         ani. La punctul de consultaţie de la                                                                                                                                                                                            scopul asigurării unei creşteri a pro­
                                                                                         fiecare şedinţă de pregătire au loc ex­       cercurilor şi cursurilor de partid. In      practice. S-a arătat că unii propagan­           O altă formă prin care se asigură      ducţiei şi productivităţii muncii.
                                           Qh8far sînt tovarăşii Viorel Alic, Paula                                                                                                                                              controlul învăţămîntului de partid sînt
                                                                                                                                       privinţa aceasta, pe lingă indicaţiile      dişti merg pe linia diminuării pro­           brigăzile care au fost organizate de                          GHEZA1 MOZES
                                                                                                                                                                                                                                 către comitetul raional de partid. Din
                                                                                                                                       metodice, cabinetul de partid â in­         blemelor teoretice, limitîndu-se numai        aceste brigăzi fac parle activişti de               directorul cabinetului de partid
                                                                                                                                                                                                                                 partid, din aparatul de stat şi alţi
                                                                                                                                       trodus de la începutul anului şcolar,       la problemele praclice. Aceste consfă­        tovarăşi, bine pregătiţi, oare sînt tri­                      Hunedoara

                                                                                                                                       prezentarea de către propagandişti a        tuiri au constituit uri important schimb

                                                                                                                                                                                   de experienţă şi au dat orientarea
   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60