Page 56 - 1959-04
P. 56
P<lLi. 4 d r u \ w r snniA usM U LU l Nr. 1343
şiAdnvasaanmsînubîtrnrliueţlpaarlrcianeandrnetmroaaualtnsedtiertăupcroînnloetenuceeze xjdtÂmete sixrx • JuXtlmele şJxrx • invels ş tir i
VARŞOVIA 15 Coresponden de cîntece şi dansuri al Forţelor Conferinţa de la Bagdad Apelul P.C. din Japonia Ciu En-Iai
tul Agerpres anunţă : Ga răspuns Armate ale R. P. Romîne care
la vizita Ansamblului de cîntece ne-au plăcut toarte mult. Am a partizanilor păcii — TOKIO 15 (Agerpres). — Zi cearcă să camufleze planurile l-a primit
şi dansuri al Forţelor Armate ale apreciat înalta ţinută artistică a sale de reînviere a militarismu pe Pancen Ertni
R.P. Romîne, întreprinsă în Po interpreţilor şi am tăcut cunoş în centrul atenţiei presei irakiene arul „Akahata“ a publicat la 14 lui şi imperialismului, de subor
lonia în toamna anului trecut, tinţă cu minunatul îolclor romî- aprilie apelul Prezidiului Comi donare continuă a Japoniei faţă PEKIN 15 (Agerpres). —
Ansamblul central artistic de ncsc, cu întocatele dansuri popu de Statele Unite prin revizuirea China Nouă a n u n ţă : In seara
cîntece şi dansuri al armatei po lare romîneşti. Acum ne-a venii BAGDAD 15 (Agerpres). — în întreaga lume drept o crimă tetului Central al Partidului Co „tratatului de securitate“. zilei de 14 aprilie, Ciu En-lai,
loneze, decorat cu Ordinul Dra şi nouă rîndul să prezentăm In centrul atenţiei ziarelor ira- împotriva umanităţii. Iată de munist din Japonia adresat .tu premierul Consiliului de Stat al
pelul Muncii, va întreprinde în spectatorilor romîni creaţii ale kiene se află conferinţa de la ce partizanii păcii din Irak sint turor membrilor de partid în le In legătură cu aceasta Prezi R. P. Chineze, l-a primit pe
curîod un turneu de 12 zile în muzicii noastre populare şi cla Bagdad a partizanilor păcii, exponenţii speranţelor şi dorin- gătură cu apropiatele alegeri în diul G.G. al P. G. din Japonia Pancen Ertni, deputat al Adu
R. P. Romînă. sice, dansurile noastre, precum Presa publică la loc de îrunte ţelor întregului popor irakian,.. . organele locale ale puterii şi in cere membrilor de partid să de nării Reprezentanţilor Popu
şi aspecte din viaţa militarilor »Cei care au declarat război Camera superioară a parlamen pună eforturi în vederea desfă lari din întreaga Ghină, preşe
Primul spectacol va avea loc Printre altele vom prezenta cu ştiri despre acest important e- păcii sînt adversarii noştri, scrie tului japonez. şurării cu succes a campaniei e- dinte ad-interim al comitetului
la 1 mai la Bucureşti, după care noscutul dans „Krakowiak'1, ziarul „As Savra“. De aceea lectorate, să demaşte caracterul de pregătire pentru constituirea
ansamblul va da spectacole în în prelucrarea coregrafică a veniment din istoria mişcării slujitorii cauzei păcii înseamnă In apel se spune că partidul reacţionar al politicii cabinetului Regiunii Autonome Tibetane, şi
lui Kalinowski, „Dansul ma partizanilor păcii din Irak. totodată slujitorii intereselor re liberal-democrat de guvernă- Kişi. Membrii de partid trebuie persoanele care îl însoţesc.
oraşele Constanţa, Ploeşti, Ora rinarilor“, scena de dans „Sol publicii noastre... Oraşul Bag mînt desfăşoară cu prilejul ale să mobilizeze masele nu numai
şul Stalin, Sibiu, Cluj, Timişoa datul şi ta ta “ compoziţie core Ştirea deschiderii conferinţei dad a devenit un centru al gerilor o campanie propagandis împotriva revizuirii, ci şi pentru La primire au fost de faţă
grafică a iui Komorowka, este publicată de ziare sub ur tică în care calomniază forţele anularea „tratatului de securi Pin De-huai, Gen I şi Ulanfu,
ra, Graiova, precum şi în cîteva „Poloneza“ şi „Mazurca“ din mătoarele titlu ri: „Bagdadul tate“, pentru restabilirea relaţi locţiitori ai premierului Consi
unităţi militare. Opera „Halka“. Ne vom în- sărbătoreşte deschiderea con păcii şi democraţiei în Orientul '¦ democratice din Japonia şi în ilor diplomatice cu Ghina, îm liului de Stat al R. P. Chineze ;
tîini pentru 'prima oară cu spec ferinţei luptătorilor pentru pace“ Li Tze-sen, ITuan Ian-pei şi Pin
Conducătorul Ansamblului tatorii romîni. Ne bucură faptul („Al’ Ahali“ ), „Ziua păcii pe apropiat“. ’ I deosebi partidul comunist, in potriva violării constituţiei şi îm
central artistic al armatei po că prin turneul nostru poporul pămîntul păcii“ („Az Zamati“ ), Cijen, vicepreşedinţi ai Comite
loneze, colonelul Teodor Rai- romîn va avea prilejul să cu „Conţinutul politicii republicii Intîlnirea de la Rostock potriva politicii de înarmare nu
kowski, a declarat următoarele noască şi să aprecieze cîntecele noastre este lupta pentru pace“ tului permanent al Adunării Re
corespondentului Agerpres : şi dansurile noastre populare“. cleară, pentru pace, independen
prezentanţilor Populari din în
„Toamna trecută am avut plă ţă, democraţie. treaga Ghină, şi alte persoane
cerea deosebită să vizionăm oficiale.
spectacolele date de Ansamblul
Bicentenarul morţii marelui („Al Ahbar“ ). între reprezentanţi
Comentînd lucrările conferin
ţei, ziarul „Az Zaman“ scrie ai sindicatelor din R.D.G. şi R.F.G.
următoarele într-un articol re
compozitor german Händel dacţional : „Fiecare cetăţean BERLIN 15 (Agerpres). — să o constituie scrisoarea G.C. al
irakian crede în pace şi luptă După cum transmite . agenţia Partidului Socialist Unit din
Ceremonia solemnă de Ia Halle pentru pace, deoarece urăşte ADN, la Rostock ă avut loc in Germania, adresată conducerii Tratativele de la Londra
războiul şi consideră complotu tîlnirea unui mare grup de mem Partidului social-democrat din nu au înlăturat divergentele
BERLIN 15 (Agerpres). — Germană. Au fost de faţă de a- rile imperialiste împotriva păcii bri ai P.S.D.G. şi ai sindicatelor Germania, tuturor organizaţiilor
După cum anunţă agenţia ADN, semenea O. Grotewohl, preşe vest-germane din Hamburg cu re social-democrate şi membri lor franco-engleze
cu prilejul bicentenarului morţii dintele Consiliului de Miniştri al —O - prezentanţi ai organizaţiei regio de rînd ai P.S.D.G.
marelui compozitor german, R. D. Germane, Bach, preşedinte nale a uniunii sindicatelor libere PARIS 15 (Agerpres). — Co face o încercare de a apro'pîa
Georg Friedrich Hände}, în ad-interim ad Prezidiului Came Lupfele din Oman Muncitorii vest-germani au a- mentariile consacrate de presa poziţiile“.
oraşul Halle, unde s-a năs rei Populare a R. D. Germane, germane. Muncitorii vest-ger- rătat de asemenea că scrisoarea
cut acesta, a avut loc,, din prof. A. Kurelwa, conducătorul conf inuă mani, care au luat cuvîntul la franceză întrevederilor de la In timp ce ziarul „Combat“
iniţiativa guvernului R. D. comisiei pentru problemele cul G.C. al P.S.U.G. aduce o mare
Germane, o ceremonie so turii de pe lîngă Biroul Politic DAMASG 15 (Agerpres). — întîlnire, s-au pronunţat pentru contribuţie la opera de întărire Londra dintre primul ministru relatează că „între concepţiile
lemnă la care au asistat repre al C. C. al P.S.U.G. Reprezentanţa imamului Omanu tratative între partidele muncito a unităţii clasei muncitoare ger francez Debré şi ministrul său franceze şi cele britanice există
zentanţi ai oamenilor muncii, cu lui la Damasc a publicat o de reşti şi sindicatele celor două de Externe, Gouve de Murville,
noscuţi reprezentanţi ai cercuri Otto Grotewohl, preşedintele claraţie în care se arată că lup state germane. Ei au subliniat mane, la lupta pentru' soluţio pe de o parte, şj premierul Mac diferenţe în ce priveşte tactica
lor ştiinţifice, literare şi artisti tei® între trupele engleze şi pa că baza acestor tratative trebuie narea problemelor naţionale vi care va trebui adoptată la ne
ce, compozitori, muzicologi, con Consiliului de Miniştri al R. D. tale ale poporului german. millan şi ministrul britanic de gocierile care vor începe la 11'
ducători-ăi partidelor democrati Germane, a rostit, o amplă cu- Externe, pe de altă parte, sub mai la Geneva“, „Paris Jour
ce şi ai organizaţiilor de masă, trioţii din Oman continuă. In Opinia publică din Paraguay liniază fără excepţie că nici de nal“ precizează : „Este evident
numeroase delegaţii străine, şeii -vîntare consacrată memoriei ma cursul unei lupte recente patri cere amnistierea deţinuţilor politici data aceasta nu au fost înlătu că între Franţa şi Marea Bri-
şi membri ai reprezentanţelor relui fiu al poporului german şi oţii din Oman au nimicit 40 de rate diferenţele de vederi din tanie subzistă divergenţe serioa
diplomatice străine din R. D. soldaţi englezi, au capturat o ASUNGION 15 (Agerpres). Un alt manifest în acelaşi tre cele două guverne în ce se în problema „dezangajării“.
deosebitei însemnătăţi a creaţiei mare cantitate de armament, —- Agenţia Associated Press a- sens a fost semnat de 300 de priveşte poziţia pe care pute Explicînd poziţia primului mi
maşini şi material de război. nunţă că Federaţia universitară medici, avocaţi, profesori şi stu rile occidentale urmează să o nistru şi a ministrului de Ex
lui pentru cultura germană şi din Paraguay, o organizaţie care denţi.
mondială.
r.-.-.-.* ; ¦rryrT- adopte la viitoarele tratative terne francez la întrevederile
- Est-Vest. „Problemele rămîn în de la Londra, „l’Humanité“ a-
suspensie, scrie ziarul de dreap rată că aceştia şi-au menţinut
se bucură de o deosebită influ De la instaurarea la putere a
Sub lozincile enţă în rîndurile opiniei publice actualului dictator Alfredo Stro ta „Aurore“. înainte de confe- vechea poziţie negativă faţă
„Dortmund a dat din această ţară, a publicat un esshef, populaţia ' din; Paraguay rinţa de la Geneva se va m ai" de negocierile Est-Vest.
un exemplu", „Lup manifest în care cere amnistie trăieşte în permanenţă -sub regi
ta împotriva morţii rea deţinuţilor politici, respecta mul stării de asediu. AAii de lo ''' —-----------------------8 » ------- ---------------------
atomice continuă 1“ , rea libertăţii presei şi ridicarea cuitori au fost nevoiţi să fugă
la Hanovra, In R. stării de asediu. din ţară din cauza persecuţiilor Presa britanică despre divergentele
F. Germană, s-a poliţiei.
organizat o „veghe interoccidentafe în problema
atomică“. In faţa tratativelor Est-Vest
„veghei atomice"
Sfarea sănăfăfli lui Dulles LONDRA 15 (Agerpres). — pe care şi-a început lucrările
Presa britanică din 13 aprilie grupul de experţi occidentali de
s-a adunat un pu WASHINGTON 15 (Ager Roentgen a arătat că această continuă să-şi exprime îngrijo la Londra. In legătură cu aceas
blic numeros for pres). — La 14 aprilie purtăto durere poate fi atribuită prezen rarea în legătură cu lipsa de u- ta şi referindu-se în special la
mat din muncitori, rul de cuvînt al Departamentu ţei unei tumori maligne în re nitate din rîndul partenerilor oc vizita lui Debré în Anglia, zia
tineret şi alte ca lui de Stat, White, a făcut co giunea vertebrelor cervicale in cidentali în faţa pregătirii apro rul „Daiily Telegraph“ scrie că
tegorii de cetăţeni, ferioare. In legătură cu aceasta piatelor negocieri dintre Est şi „în timp ce relaţiile între P a rs
care s-a pronunţat respondenţilor o comunicare în a fost început un tratament Vest. şi Bonn sînt extrem de cordiale,
extern al părţii inferioare cele dintre Bonn şi Londra sînt
împotriva înarmării legătură cu starea sănătăţii lui a gîtului. Starea canceru Comentatorii ziarelor arată că întunecate de un nor de şovă
R. F. Germane. Dulles. lui abdominal al secretaru în momentul actual se manifes ieli“.
lui de stat rămîne neschimbată tă divergenţe între Anglia şi
In foto: „Veghea „In ultimele cîteva zile, se şi un nou tratament al abdo „partenerii“ săi vest-europeni — Ziarul „Yorkshire Post“ consi
atomică" din Ha spune în comunicare, secreta menului, pentru moment, nu Germania occidentală şi Franţa, deră că sentimentul crescînd de
novra. rul de Stat Dulles a simţit o este indicat. datorită faptului că aceştia con dezbinare în rîndul puterilor oa-
tinuă să se bazeze şi să acţione cidentale constituie unul din mo
durere crescîndă în partea in- ze conform politicii lor de „in tivele vizitei la Londra a premi
| ferioară a gîtului. Examenul transigenţă“ şi „rigiditate“ în erului francez Debré şi a minis
problema tratativelor internaţio trului său de Externe.
In împrejurările în care pe împotriva voinţei unanime Ie adoptă, unii conducători oc nale.
plan mondial lupta popoarelor cidentali recurg uneori la de In legătură cu aceasta ziarul
împotriva experienţelor nuclea a poporului italian naturarea politicii de pace a ţă Referin’du-se la aceste diver „News Chronicle“ scrie că „vo
re, împotriva tuturor armelor rilor socialiste. Astfel au proce genţe interoccidentale, ziarul inţa de a negocia nu trebuie nu
de distrugere în masă, pentru dat, de pildă, cercurile condu „Manchester Guardian“ scrie eă mai să rămînă, ci şi să fie vizi
înţelegere, colaborare şi coexis cătoare din Turcia cînd au în ele constituie „fondul întunecat bil puternică".
tenţă paşnică, cunoaşte o am cheiat acordul militar bilateral
ploare mereu mai mare, guver cu Germania şi problema le lian a semnat acordurile fără vernului Segni, îndreptată îm cu Statele Unite. Acestea au Descoperirea unui complot împotriva
nul italian, după cum s-a a- gată de lichidarea actualului re să consulte parlamentul, iar a- potriva intereselor maselor declarat, ignorînd realitatea, că
nunţat, a recurs de curînd la gim de ocupaţie din Berlinul cest procedeu contravine atît largi populare ale Italiei. Popo pe teritoriul ţărilor socialiste guvernului Fidel Castro
o măsură contrară spiritului occidental. constituţiei Italiei cît şi literei rul italian, oamenii muncii îşi din Balcani, printre care şi pe
păcii, contrară intereselor popo de lege a pactului nord-atlan- dau seama de marea primejdie teritoriul romîn, se construiesc HAVANA 15 (Agerpres). — rora au fost găsite documente
rului italian. Este vorba de a- Entuziasmul, voia bună, spe fic. In întreaga ţară, la che ce decurge din instalarea în baze pentru lansarea armelor Autorităţile cubane au anunţat compromiţătoare. Printre cei a-
cordul italo-american cu privi ranţele oamenilor muncii din Italia a bazelor americane pen rachetă. La acelaşi procedeu a descoperirea unui complot în restaţi se află Francisco Guestra
re Ia instalarea bazelor pentru Italia în lichidarea „războiului marea partidelor comunist şi tru rachete teleghidate. Aceasta recurs şi ministrul Apărării al dreptat împotriva guvernului G arda, fost membru al consiliu
rachete teleghidate americane rece", în destinderea actualei socialist, ca şi a organizaţiilor cu atît mai mult cu cît locul Italiei înainte de încheierea a- Fidel Castro. Au fost arestate lui municipal din Havana sub
pe teritoriul Italiei. Această ac încordări internaţionale prile sindicale, au avut Ioc nume de amplasare al obiectivelor mi cordului cu S.U.A., declarînd nouă persoane la domiciliul că regimul Batista.
ţiune a guvernului Segni e cu juite de ştirea cu privire la in roase mitinguri de protest îm litare americane are Ioc pe te că în ţările socialiste sînt deja
atît mai condamnabilă şi, pe tîlnirea de la Geneva a miniş potriva hotărîrii arbitrare luate ritoriul italian într-o regiune instalate rampe pentru lansa VINERI 17 APRILIE 1959
bună dreptate stîrneşte îngrijo trilor de Externe ai marilor pu do către guvernul Italiei. Este rea rachetelor. Asemenea decla
rarea legitimă a tuturor popoa teri au fost brusc întunecate la în mod deosebit plină de em- care, în orice caz, merita o cu raţii lipsite de răspundere nu Spectacole cinematografice
relor iubitoare de pace, cu cît aflarea ştirii despre acordul în nificaţie întîmplarea petrecută totul altă atenţie din partea gu pot, fireşte, contribui la buna
ea a avut loc într-o perioadă cheiat între Italia şi Statele la Neapole, cu prilejul aniver vernului Italiei. Această regi colaborare între ţări, şi nici nu DEVA: Viaţa nu iartă; PETRO 1LIA: Idolul de s a re ; SIMERIA: Ini
cînd în situaţia internaţională, Unite ale Americii cu privire la sării pactului agresiv al Atlan une este cea a Veneţiei şi in constituie argumente serioase ŞANI : Şcoala părinţilor; ALBA IU- frîngerea : T E IU Ş: Inima tiu uită ^
ca urmare a eforturilor con construirea pe teritoriul italian ticului de nord. Tancurile şi ra sula Sardinia. După cum de în faţa opiniei publice din fă- 1 LIA ; Coordonate necunoscute, Luna PAROŞENI : Pe Donul liniştit; ZLAT-?
structive ale Uniunii Sovietice, a unor moderne baze militare chetele americane care străbă- clară agenţiile americane de rile capitaliste respective, aşa de m iere: 0RA ŞTIE: Fata cu chi NA : Luna de miere t BARU MARE î
americane, baze pentru lansa teau străzile acestui oraş au cum se pretinde că ele sînt. tara ; HAŢEG: ©ameni fără impor Simpaticul nostru doctor; . L0NEA.3
se conturează tot mai precis rea de rachete teleghidate a- fost acoperite de mii de mani presă, este prevăzută posibili ta n ţă ; BRAD: Alo?... Aţi greşit nu Vraja dragostei GALAN: Comunistul?
posibilitatea rezolvării pe cale mericane împotriva Uniunii feste pe care scria : „Afară cu tatea ca în viitor să fie ampla Opinia publică mondială, in mărul 1) SEBEŞ : Legenda dragostei; APOLDU DE SUS : Numai o femeie^
paşnică, prin tratative, a tutu Sovietice şi a celorlalte ţări teleghidatele din Italia! ", sate baze şi în alte regiuni din clusiv cea italiană, cunoaşte
ror problemelor litigioase. De socialiste. împotriva acordului „Pace! sudul Italiei. Aceste regiuni ale bine politica de pace a Uniunii RAD IO
altfel, e semnificativ să subli s-au ridicat cu hotărîre nu nu Sovietice şi a tuturor ţărilor
niem faptul că legiferarea a- Demonstraţiile de protest ce Italiei sînt regiuni în general socialiste, iar evenimentele ul Programul 1 : 7,30 Melodii populare Iară romînească. Programul II : 15,40
cordului italo-american a avut mai oamenii cinstiţi din Italia, au loc în fabrici, în uzine, în sărace şi de aceea guvernul i- timilor ani au confirmat cu pri romîneşti: 8,30 M uzică; 9,30 Muzică Muzică uşoară; 16,15 Prin sălile de
loc exact în ziua cînd cele pa marile oraşe industriale ale Ita talian ar fi putut să le „trate sosinţă lucrul acesta. De ace populară romîneascăi 11,03 Concert concert ale Capitalei; 18,05 Din viaţă
tru mari puteri — Uniunea So care condamnă cu fermitate ze“ în cu totul alt mod decît ea, oamenii muncii din Italia de estrad ă; 12,25 • Povestirea : „Există muzicală a oraşelor şi regiunilor pa-:
vietică, Statele Unite, Anglia şi liei împotriva recentului acord cum a făcut-o. Unele măsuri de se opun din răsputeri politicii un singur^ drum“ de scriitoarea Ka- triei ; 19,00 Muzică ric estradă? 19,30
Franţa — conveniseră chiar şi orice pregătiri de război, comu italo-american în legătură cu externe a guvernului, apreciind therinc Kramer (R.D.G.) ; 12,40 Mu Fragmente din opera „Iulius Caesar*
asupra zilei cînd miniştrii lor amplasarea pe teritoriul italian îmbunătăţire a nivelului de trai această politică, îndeosebi în zică uşoară; 14,00 Muzică uşoară; de Hăndel ; 22,30 Moment poetic : A*
de Externe se vor întîlni la niştii, dar şi întregul partid so a bazelor pentru rachete tele erau, oricum, miilt mai potrivi cheierea de acorduri militare 14,30 Doine şi jocuri populare romî lexandru Vlahuţă ; 22,35 Muzică- a ?
Geneva pentru discutarea pro ghidate americane sînt o do te decît baze pentru rachetele primejdioase, ca fiind cu totul.) neşti; 15,10 Concert de muzică uşoa şoară ; 23,15 Melodii populare.
blemelor vitale ale actualei si cialist. Atît Partidul Gomunisf teleghidate americane. contrarie intereselor vitale ale r ă ; 16,45 Jocuri populare moldove
tuaţii internaţionale — proble vadă grăitoare că poporul ita poporului italian. neşti | 18,35 Muzică din .operete ro BULETINE DE ŞTIRI; 5,00; 6,OOj
ma încheierii Tratatului de pace Italian cît şi Partidul socialist, lian se opune cu hotărîre orică E bine cunoscut faptul că mîneşti ; 19,35 Melodii populare ro 7.00; 11,00; 13.00; 15.00; 17,00; 19,00;
pentru a „justifica" în lata o- CONST. MACOVFl mîneşti ; 20.40 Concert de muzică popu 20,00 ; 22,00 ; 23,52 (programul I) I
ambele de opoziţie, au cerut rui plan .războinic, că el con piniei publice din ţările respec lară romînească; 22,30 Muzică popu-
damnă politica externă a gu tive măsurile războinice pe care 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
guvernului să informeze parla
(programul II).
mentul despre aceste acorduri.
Aceasta deoarece guvernul ita
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188 ) 189;75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generäle nţ. 236,320 din 6 nplefnbrle 1949. « Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Mal“ — Deva
