Page 58 - 1959-04
P. 58
Pd<? 2 dw w ë w m m m vw j Mr. 1344
RAIONUL HUNEDOARA Prin cîteva unităţi de
n preajma cooperativizării complecte desfacere ale coop, de consum
„9 Mai“ T e iu ş.
Pînă Ia jumătatea anului tre muncitori din mai multe sate rănii muncitori '--au convins de Magazinul a fost bine Produsele agroalimentare vîndu-
cut, în raionul Hunedoara se vizite la gospodăriile agricole însăşi faptele concrete, de sporu aprovizionat te în această lună se ridică Ia
constituiseră puţine gospodării colective. Peste 40 de ţărani în rile de recoltă realizate şi de suma de 129.879 lei. Ceea ce
cîştigurile ce pot fi dobîndite în a contribuit la îndeplinirea şi
agricole colective. Nici întovără tovărăşiţi din satul Tînipa, după cadrul unităţilor agricole socia Ne găsim la magazinul ali chiar depăşirea planului au fost
şirile agricole şi zootehnice nu liste. In cursul anului trecut mentar al cărui gestionar aprovizionarea în mod ritmic a
cuprindeau prea multe familii de ce au vizitat gospodăria agrico gospodăriile agricole colective este tovarăşul Virgil Boldea. magazinului cu ulei comestibil,
ţărani muncitori. In urma Con din raion au realizat o produc Lîngă tejghelele din dreapta şi slănină, untură, unt, conserve
sfătuirii de la Constanţa a lu lă colectivă din Simeria Veche ţie medie la hectar de 1.326 kg. stînga uşii de Ia intrare mulţi şi diferite preparate din legume.
crătorilor din agricultură, comi grîu, 2.130 kg. porumb, 22.000 cumpărători aşteaptă la rînd
tetul raional de partid şi sfatul şi au discutat cu colectiviştii kg. cartofi etc. întovărăşirile a- pentru a fi serviţi. Vînzătorii — Mă folosesc de acest prilej
popular raional au acordat o gricole au obţinut şi ele o pro Octavian Radu, Elena Antonie — ne spune la sfîrşit tovarăşul
mai mare importanţă muncii po despre felul cum muncesc şi cum ducţie sporită faţă de sectorul şi practicanta Lucia Sîrbu sînt Boldea — şi propun consiliului
litice ele convingere şi îndruma Individual, sector din care s-a re prezenţi la posturile lor. După de conducere a! cooperativei
re a ţăranilor muncitori pe dru cîştigă în gospodăria colectivă, coltat în medie de fiecare hectar felul cum servesc, cum răspund noastre de-a manifesta interes şi
mul agriculturii socialiste. abia 722 kg. grîu, 1.352 kg. po Ia întrebările cumpărătorilor, se pentru găsirea unui local pentru
întorşi în sat şi-au depus cereri rumb şi 8.500 kg. cartofi. poate afirma că fiecare este pă magazie necesar depozitării măr
La sate s-au format echipe de truns de importanţa sarcinilor furilor şi ambalajelor.
agitatori din rîndul ţăranilor co de înscriere în gospodăria agri
Ordine şi aspect plăcut
colă colectivă, lămurindu-şi în
M ai întîi ne-am oprit în faţa
^acelaşi timp şi rudele sau ve vitrinelor. Totul e aranjat
cu gust — o reclamă comercia
cinii. •• ,J lă frumoasă. Nu greşim dacă a-
firmăm că magazinul „Univer
Comitetul raional al femeilor sal“ are vitrine moderne. Ace
eaşi ordine şi aspect plăcut îl
a organizat o vizită la gospo găseşti şi în interiorul magazi
nului, fapt ce face cinste între
dăriile agricole colective din Si gului colectiv, care, sub îndru
marea tovarăşului Jo Martin, se
lectivişti şi întovărăşiţi. Organi meria Veche şi Sîntandrei cu Hotârîrea ţăranilor muncitori încredinţate. străduieşte să practice un co
merţ civilizat — aşa cum de fapt
zaţiile de partid şi-au propus ca peste 200 de femei din 32 de de a merge cu încredere pe dru Cumpărătorii sînt mulţumiţi însăşi masele largi de oameni ai
muncii o cer.
principală sarcină în activitatea sate din raion. Vizita făcută a mul indicat de partid este dove atît din punct de vedere al a-
La sfîrşitul lunii martie, co
lor lămurirea ţăranilor munci constituit un mijloc de convin dită prin faptul că raionul Hu Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la întreprinderea de provizionării magazinului cît şi lectivul acestui magazin a rapor
tat îndeplinirea pianului în pro
tori despre avantajele muncii în gere despre avantajele muncii în nedoara se află acum în preaj industrie tocată „Horia" din Alba Iulia, depun eforturi susţi din punct de vedere al deservi porţie de 101 la sută.
comun. Organizaţia de partid colectiv. întoarse în satele lor, ma cooperativizării complecte. nute pentru reducerea consumurilor specifice de metal. Astfel, rii. Profităm de cîteva clipe de
din comuna Băcia, de pildă, a eJe au muncit apoi ca agitatoa In toate satele din raion există colectivul de muncă de la secţia sobe a reuşit ca prin reducerea răgaz ale tovarăşului Virgil Bol Cele mai bune rezultate în vîn-
luat iniţiativa ca fiecare membru re în rîndul celorlalte femei. Un unităţi agricole socialiste. In consumurilor specifice cu 3 la sută la sortimentul sobe tip dea pentru a afla ceea ce ne zarea mărfurilor au fost obţi
şi candidat de partid să lămu număr de 62 de formaţii artisti cele 29 de gospodării agricole „Vesta“ să economisească în luna martie o cantitate de 180 kg. interesa. După discuţii sumare nute de raioanele alimentar
oţet profilat şi o mare cantitate de tablă. (responsabil utemistu! Ion Eo-
rească 3-4 familii de ţărani mun ce de amatori de la sate au pre colective şi 55 de întovărăşiri am înţeles totul. Iată pe scurt daru) şi textile, (responsabil co
citori întovărăşiţi şi individuali zentat în faţa ţăranilor munci existente s-au unit pînă acum In clişeu: Comunistul Constantin Cutcan, de la secţia ti- noutăţile : planul de desfacere munista Elisabeta Gali). Mui
să intre în gospodăria agricolă tori programe artistice insipra- 6.368 de familii cu o suprafaţă pe luna martie a fost îndepli slabe s-au prezentat Ia realiza
colectivă. In scurt timp după a- te din munca şi viaţa colectiviş de 22.811 hectare teren. Peste nichigerie, unul din realizatorii acestor economii, la locul său nit în proporţie de 108 la sută. rea planului raioanele sticlă
80 la sută din suprafaţa agri rie şi încălţăminte.
de muncă. \
Un exemplu demn de urmat
— - - ------------- -- • •• ¦ •- • | ................. -'- - • «• •A•S*t•D«S»t•» ------- • - ----- ,•- , , , îl oferă colectivul acestui ma
gazin în privinţa încasării fon
ceasta, gospodăria a crescut cu tilor şi întovărăşiţi lor. colă a raionului este cooperati- Concursul pionierilor dului social şi mărirea număru
¦peste 80 de familii. La fel au Munca politică desfăşurată vizată. 26 de sate sînt complect lui de membri cooperaiori. In
procedat şi organizaţiile de par colectivizate iar altele 31 sînt primul trimestru al anului, fon
sub forme multiple a convins un dul social încasat atinge suma
de 1.451 lei,
tid din Sîntandrei, Rapoltu Ma mare număr de ţărani muncitori complect cooperativîzate. Ş l ŞCOLARIL
re, Şeuleşti, Strei şi altele. din raion să treacă Ia forma Numai anul acesta au luat Corectitudine şî hărnicie
nouă de muncă şi de viaţă. Ţă’
S-au organizat cu ţăranii fiinţă în raion 20 de gospodării Un magazin mic ca spaţiu,
dar îmbietor prin modul
•SK9- agricole colective. Exemplul ţă A lb a SuSia şi Sibişel, s-a bucurat de un Orăşfse de organizare este magazinul
ranilor muncitori din satele de bine meritat succes. „Textile“ — responsabil tov.
Fesfe 8 4 la sută din numărul fa m iliilo r, şes de a trece de la întovărăşi Pe scena Casei raionale de Sala festivă a Şcolii medii Gligor Cîmpeân. Sortimentul
în sectorul socialist al a g ric u ltu rii re la gospodăria agricolă colec cultură din Alba .Iulia s-a des Pe primele locuri s-au clasat: „Aurel Vlaicu“ din Orăştie de bogat al stofelor de diferite
tivă este urmat acum şi de ţă făşurat faza raională a con corul Şcolii germane din Pe- venise neîncăpătoare pentru su nuanţe, atît bărbăteşti cît şl de
Comitetul comunal de partid brii organizaţiilor de masă. Da ranii muncitori din satele de cursului cultural-artistic al pio treşti, brigada artistică de agita tele de pionieri şi şcolari de pe damă, tricotajele, cît şi unele
şi Comitetul executiv al Sfatu torită acestui fapt munca de munte. De pildă, în satele So- nierilor şi şcolarilor. Programi.il ţie a Şcolii elementare din Lo- întreg cuprinsul raionului, ve mărunţişuri sînt bine sortate,
lui popular comunal Stremţ a- transformare socialistă a agri hodol, Ruda şi Plopi unde au concursului a fost deschis de man, echipa de dansuri a Şcolii niţi la concursul cultural-artis locul de expunere bine ales.
cordă o atenţie deosebită muncii culturii în comuna Stremţ ia o existat întovărăşiri zootehnice şi corul şcolii elementare de 7 ani din Sibişel, solista vocală Dori tic, faza raională. Alături de ei Personalul destinat deservirii a-
de transformare socialistă a a- amploare tot mai mare. Secto unde preocuparea de bază a ţă nr. 1 din Alba Iulia, format din na Aloman din Şugag, soliştii cestui magazin are o ţinută co
griculturii. Pentru înfăptuirea rul socialist creşte de la o zi ranilor este creşterea animalelor 80 de pionieri şi şcolari. S-ău nstrumentişti Nicolae Câpîlnar fos^ Prezenti numeroşi rectă, Laudele pe care cumpă
acestui obiectiv, în munca de la alta. Pînă la data de 9 apri au luat fiinţă recent gospodării perindat apoi pe scenă corurile (la muzicuţă) şi Vasile Arsîn vîrstnici părinţi ai elevilor, rătorii ie aduc vînzătoareior ute-
lămurire şi îndrumare a ţărani lie 860 din cele 1.012 familii ale agricole colective în care au in şcolilor elementare din Vinţu (la ţiteră) ambii din Şugag. miste Emilia Bucur şi Mana
lor muncitori sînt folosiţi agita comunei au păşit pe drumul a- trat aproape toţi ţăranii munci de Jos, Mihalţ, Gâlda de Jos, S-au mai evidenţiat corul Şcolii veniţi să admire minunatele Giurgiu sînt pe deplin justifica
torii organizaţiei de bază, acti griculturii socialiste. tori din satele respective. Stremt, Galaţi, CoşlariU, Ber- elementare din Săsciori, cel al te. Ţinuta corectă, împletită cu
vul fără de partid, deputaţii co ghin, Teiuş, cele ale şcolii ma Şcolii elementare nr. 2 din Pe- puncte pe care şcolarii le-au hărnicia muncii profesionale a
munali, cadrele didactice, mem O. ADRIAN A. ZAHAR1A ghiare nr. 2 şi a Şcolii medii treşfi, recitatoarea A. Zeicu din făcut posibil ca în luna martie
„Horia, Cloşca şi Crişan“ din Lancrăm etc. pregătit din timp în vederea a- planul de desfacere al mărfuri
corespondent Alba Iulia. Au mai participat lor să fie îndeplinit în proporţie
brigăzile artistice de agitaţie ale T. FLOCA cestui concurs. de 109 la sută.
şcolilor din Stremţ, Galtiu şi
Henig. Printre echipele de dan corespondent Gu aceasta ocazie, au fost ADRIAN OŢOIU
suri care s-au bucurat de cei mult apreciate brigăzile artisti
J\^m J —J V l u J «—J » 1 \^ J 1 f I fu mai mult succes au fost cele ce de agitaţie din Orăşiioara de subredacţia voluntară Teiuş
ale şcolilor din Stremţ, Mihalţ Jos, Şibot, căluşarii din Gioara,
MUNCITORI — ELEVI şi Miceşti. B rad recitatoarea Liana Gazan din
Tărtăria şi corul Şcolii elemen
Concursul pionierilor şi şco Un număr de 15 formaţii co tare de 7 ani din Vinerea.
larilor din Alba Iulia, dovedind rale, de 'dansuri, p'rdcum şi re-'
ŞI VIITORI STUDENT! şi o bună organizare, s-a bucu citatori, solişti vocali şi instru Formaţiile artistice ale Şcolii
rat de mult succes, iar progra mentişti au participat la faza elementare de 7 ani din Orăştie,
Cazangiul pe noi, muncitorii, pentru a ne ¦— După terminarea şcolii medii, mul prezentat de concurenţi aa raională a concursului pionieri cele ale ciclului I şi II şi ale
îmbogăţi cunoştinţele profesionale am de gind să urmez inşiilutul de. fost multaplaudat decei peste lor şi şcolarilor din raionul cursului superior de la şcoala
Un răpăit asurzitor însoţit de şi de caliură generală. căi ferate din Bucureşti — ne-a 700 desuectatori Brad. medie „Aurel Vlaicu“, au dat
un huruit coniinuu ne-a îniîmpi- spus iov. Crăciuneac. Dar n-am de dovadă de bună .pre_gătire, cule-
nat la intrarea în marea hală a M oniatorui -V-.-M--U- REŞAN In urma rezultatelor obţinute 6înd roPote de aplauze din par
cazangiilor de la Atelierele C.F.R. s-au calificat pentru faza regio- ^ea spectatorilor. Corurile clase-
Simeria. Oamenii, adunaţi pe lîn- Candidatul de partid Lucian corespondent
l gă cazonele de loconioiivă, mînu- Neamţu este mmlator. L-am găsii gind să mă las de sport. îmi pla nală următoarele form aţii: Go- V'Y*1 şi ^ y ^ . ^ J 3/ 003;
iau cu pricepere ciocanele pneu- luednd ia armătura de aer a unei Centrul Săsciori rul Şcolii medii mixte din Brad ^a mcdie „Aurel Vlaicu , dansul
^ matice de nituit, în timp ce ma- locomotive. Despre tînărul cu pri ce şi sportul şi cartea. şi echipa de dansuri a Şcolii e- gospodinelor — interpretat de e-
L caraita podului rulant aşeza ou viri mereu gînditoare, mereu preo Concursul desfăşurat în lementare din Baia de Grlş. De leve]e alasei l-a, suita de dansuri
l multă atenţie încă un cazan intrat cupat de-a găsi ceva nou, ni s-a Trei tineri muncitori din Atelie centrul de comună Săsciori, la asemenea s-au calificat solista romîneşti (Invîrtita şi Haţega-
în reparaţie Capitală. spus că este şi inovator. In anul 1958 care au participat formaţiile ar Vochiţa Petruceanu de ia Şcoala n a ) executat de elevii clasei a
a inventat o presă pentru depre- rele C.F.R. Simeria. Trei candidaţi tistice ale şcolilor elementare elementară din Vaţa şi acordeo- Xl-a & orchestra, atît pentru ţi-
j La secţia serală a Şcolii medii sat pistoanele din pompele de aer, ino nistul Ionel Golcea de la Scoa- ni-da artistică aleasă cît şi pen-
[ din Simeria şi la comitetul de par- vaţie pentru care a fost şi pre de partid siăpîniţi de aceleaşi idea din Săsciori, Petreşti, Şugag, la medie mixtă Brad. Cîştigăto- tru interpretarea corespunză-
l Ud al atelierelor C.F.R. am auzii miat. In prezent îşi frăimntă ca rii concursului au primit mai ioare a tuturor punctelor prevă-
* vorbindu-se mimai de bine despre pul cu o nouă inovaţie. Schiţele luri măreţe de-a învăţa pentru a Loman, Lancrăm, Pianu de Jos multe premii constînd din pate- 2Ute în repertoriul concursului,
pentru un vinci destinat ridicării
^ _cazangiul....l.o.a..n.....R..i.t.tt......P..e....a..c.e..s.t.a.....îl dobhuli o înaltă calificare şi un
nivel de cultură generală ridicat,
pentru a fi şi măi utili societăţii
noastre de mîine. 1 ioane, aparate de fotografiat, au fost apreciate de juriul con-
GH. LUPAN -] cursului ca bine pregătite.
cărţi etc. .
fv h iJ U u / u J t J c J v J ' J
nas* -k
f căutam acum in vacarmul asurzi- vele de 40.000,• Sînt *gata. Tînărul J Bspecie E io soncupsui p i e i s i 1şi p M or din oraşul Omo
rf t,or at, h, al,ei,. Lr -am găsit I•n p-in- ,mU“o'n“tUaLtWo’r UJaCre iolwautall‘coCnovnivningiarceraea ca ]
[L te, cul,volumt ins al unul cazan dinr. # inovaţia la care lucrează va fi, J Concursul formaţiilor artistice ale pionierilor şi şcolarilor
r seria 324. Meşterea ia montarea pînă la urmă, acceptată. din regiunea noastră a stirnit un viu interes în rindurile¦ce
¦]
(, consolei de ta placa tabulară a ca- Despre Lucian Neamţu se pot ] tăţenilor.
l merei de ftim. L-am urmărit cu a- aminii şi alte lucruri, demne de 1 Asemenea concursuri au avut loc şi în oraşul Deva. Cu
t ienţie cîteva minute şi ne-arn dat laudă. Timpul său liber şi-l petrece ^
L seama că tînărul candidat de par- invăfind. Siudiază cu sirgulnţă tai- -j această ocazie s-a putut observa că atît pionierii şi şcolarii,
L iid loan Ritii îşi cunoaşte bine. nele maieriilor cuprinse în progra- ] cit şi educatorii lor s-au străduit să prezinte spectacole de
[ meseria. De altfel, despre pricepe- ma analiiică a clasei a Vlll-a. Este } un bun nivel artistic. Corul copiilor de la Şcoala medie ,,Dr.
L rea lai în muncă şt despre rezid- doar elev la secţia serală a Şcolii J Petru Oroza" a impresionat publicul prin buna interpretare a
t- taiete obţinute lună de tună, ne-a medii din Simeria. j repertoriului. De aceea a şi obţinut locul I.
^ vorbii şi şeful de schimb pe secţie. •]
— Geometria, matematica, chi- ) Şi corul copiilor de la şcoala medie „Decebal“ s-a prezentat
( — E un tînăr de nădejde Ritii mia şi geografia, sînt materiile bine la concurs. Pentru acest motiv a fost clasificat pe locul II.
t- al nostru — ne spunea şeful de preferate — ne-a spus tînărul mon- t
j- schimb. Deşi are un program ex- iaior, atunci cînd am adus vorba Chiar dacă sînt ei in clasa ll-a elementară, elevii de la
[_ irem de încărcat, el rui ne face despre şcoală. Mai greu e cu fran j şcoala medie „Decebal" au interpretat cu multă pricepere dan
f de ruşine nici la lucru, dar nici ceza, dar nici la aceasta nu mă sul „Haţegăna“ şi altele, apreciate de către spectatori.
L Ia şcoală. Na mai de mult decît dau băiut.
t acum cîteva zile, el a primit din Unde^putea să arate mai bine cum ştie să cînte la acor
L partea comitet-ulai raional U.T.M. Tinichigiul j deon, eleva Viorica Vasilescu din clasa Vil-a de la şcoala
L diploma de onoare, ca cel mai bun 1
f ulemisl din secţia cazangeris. La un joc amical de fotbal din pedagogică, dacă nu la concurs ?
primăvara acestui an, intre echi- j In clişee: sus — formaţia de dansuri a clasei a II-a de ia
t Fiul colectivistului Vasile Ritii pele „Locomotiva" Simeria din ca ]
P 'din Spihi, actualul cazangiu de tegoria G şi „Corvinul" Deva, spec şcoala medie „Decebal"; eleva Viorica Vasilescu din clasa a
J- la aielierele C.F.R. şi elev în cla- tatorii au remarcat tehnica si oi- Vil-a a şcolii pedagogice. Jos: stingă — corul pionierilor de
teza unul jucător ce pilrta numărul la Şcoala medie „Dr. Petru Groza" ;dreapta — corul pionieri
sa a lX-a a secţiei serale de la 11. Am aflat ulterior că acesta se
L Şcoala medie din Simeria, se bucu- lor de la Şcoala medie „Decebal“.
l ră de multă apreciere din partea numeşte Dionisie Crăciuneac şi că 1
1- muncitorilor şi a profesorilor. No- încă de la virsta de 16 ani deţtne
L iele tui ?le 8, 9 şi 10 dbţinide la postul de extremă stingă în echipa ^
r toate materiile, confirmă că tînărul ceferiştilor. ¦)
[/ înalt, o„„u priviri vioaie, esie hhoottăă-
1 rit să străbată drumul luminos, ce In ,f escecţţiiaa tiinichiegerie •'<a Ateliere- J
( duce spre înalta calificare.
r — Doresc să ajung inginer m.e- lor C.F.R. Simeria am avut ocazia J
l canic ¦— ne-a destăinuit,, plin de.
L încredere, loan Ritii. Este greu a- să-l cunoaştem mal îndeaproape pe ^
l acuma, iar japlut. . că zilnic, între
t orele 17—21,30 siniem la clasă şl fotbalistul ce-cu cîteva zile înainte, ^
apoi că învăţăm piriă după mie- l-am admirat pentru jocul său bun j
{( zul nopţii, nu poale constitui o pie* şi pentru, aliludinea , sa cu adevă
L dică în calea aspiraţiilor noastre rat sportivă. '. .
L de tineri crescuţi şt educaţi de par-
t ud. Recenta holărîre a paHidulut Am aflat, . printre altele că
[ şi guvernului, privind îmbmătă-
L ţirea învăţământului seral şi fără Di.on.is.ie Grăciuneac este la ]
rîndul său candidat ¦de partid, 1
l frecventă, M va dfuia şi trial mult
că’ urmează cursurile secţiei Serale 1
iJ v J t J v J t J u / u / t J t i
a Şcolii Medii din Simériá, fiind ^
înscris in ctasd a V lll-a şi ¦că, ^
deşi 'are un program foarte încăr-
cat (produofla şi şcoala), găseşte ]
timp şi pentru a face. sport.
-1