Page 59 - 1959-04
P. 59
Nr. 1344 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
In a b a t a j u l l u i Ru s u TELEGRAM E EXTERNE
se formează oameni noi ' ''' » s 12.172 de eroi ai
? * ¦, '»A< L K, , V 5' • /îi ' '-'-NV-sVS-- >',A U niunii Sovietice
MOSCOVA (Agerpres). —1
TASS anunţă : S-au împlinit 25
Nu de prea multă vreme, rut sprijin organizaţiei 'de va timp, cînd Dănilă Gaşpar de ani de la instituirea titlului
la abatajul lui Steţ, din sec partid. Aceasta a ales pe u- a venit singur la el şi l-a in-
torul II al minei Uricani a nul din comunişti şi l-a reco trebat pe un ton ce vibra de de Erou al Uniunii Sovietice.
avut loc o schimbare. In lo mandat pentru a conduce bri emoţie, cum ar putea deveni
cul fostului şef de brigadă gada. N-a trecut mult şi în şi el membru al P.M.R. El Primii eroi ai ţării sovietice au
Steţ, a fost numit minerul locul lui Steţ a fost numit se ştie un, om cinstit, harnic,
Dumitru Rusu. Astă încă nu Rusu. Din această clipă, lu un om care luptă cu toată fost 7 aviatori neînfricaţi care
spune prea multe la prima crurile au luat o altă întorsă hotărîrea ca împreună cu Cei
vedere, întruclt asemenea tură. Tovarăşul Rusu este lalţi brigadieri să dea. uzine- în aprilie 1934 au evacuat echi
schimbări se fac destule la um om calm, gîndit, răbdă lor Şi fabricilor . patriei ¦nod- !
tor, bun miner. De cînd a de stre cărbune tot mai •-mult. pajul spărgătorului de gheaţă
o mină. venit şeful brigăzii, el se o- Mai ştie că aşa trebuie să
Schimbarea de care-i vor cupă cu multă răbdare de mi fie un comunist. „Celiuskin“ pierdut printre ghe
neri, mai ales de cei tineri.
ba are însă tîlcul ei. Da, da. S-a apropiat de ei şi-i cu După cîteva zile au făcut ţurile Arcticei.
Mulţi din foştii ortaci ai lui noaşte bine pe fiecare. Pe Va- acelaşi lucru^şi ajutorul de
Steţ îki mai aduc aminte că sile Curta l-a îndrumat să miner Ştefan Florea şi va In aceşti 25 de ani au primit
şeful brigăzii era un om în meargă la şcoala de califi gonetarul Vasile Curta. Tov.
dărătnic, cu multe apucături care, să devină ajutor miner. Rusu i-a ajutat să-şi procure titlul de Erou al Uniunii Sovie
rele, înapoiate. Toţi au ace El îi ajută să înţeleagă bine recomandările, să-şi facă do
eaşi părere despre el. Omul meseria de miner, să se for sarele. El, personal, i-a dat tice 12.172 de patrioţi sovietici;
ăsta ar fi vrut ca nici unul meze ca oameni înaintaţi, fiecăruia cîte o recomandare
din tineri să nu meargă la luptători înflăcăraţi pentru pentru că îi cunoaşte bine. 110 au fost distinşi cu două me
şcoala de "calificare, să ră- cauza poporului muncitor. To Curta, care este cel mai tî-
mină totvagonetari, să lu varăşul Rusu le-a vorbit ti năr, lucrează in brigadă din dalii „Steaua de Aur“, iar doi
creze toţi,iar el să „dirigu- nerilor nu odată despre ceea luna decembrie a anului 1957.
iască" numai. Cui nu-i con ce era mineritul pe vremea glorioşi aviatori — Ivan Koje-
venea, n-avea decît să plece capitaliştilor şi moşierilor, Prin recomandările date,
despre mizeria în care trăiau tovarăşul Rusu şi-a luat răs In centrul muncito Aplicarea dub’ Şi Aleksandr Pokrîşkin sînt
din brigadă. şi munceau minerii. Le-a vor- punderea faptului că ortacii resc Cugir se manifestă
— Apoi — spunea unul bit şi despre unele realizări lui sînt oameni de nădejde, o grijă tot mai atentă p ro p u n e rilo r de 3 ori Eroi ai Uniunii Sovie
ale regimului nostru demo Despre asta vorbesc şi re- tice.
din foştii lui ortaci — la el crat-popular, despre partid ca zultatele de pe primul trimes-
în brigadă nu puteai intra forţă care conduce cu mină tru, cînd brigada lor a dat pentru aprovizionarea făcute în consfătuirile i «9 6 Eisenhower a aceepla?
decît dacă îi aduceai un chil sigură poporul nostru spre o 960 tone de cărbune peste oamenilor muncii cu
viaţă tot mai luminoasă. sarcinile de plan.
de ceva... tare. mărfuri alimentare şi Industriale.
Avea omul ăsta şi alte a- Cuvintele pline de adevăr După cîteva zile, a avut
şi căldură sufletească ale şe loc adunarea generată a co In acest sens în ultimul timp s-a In semestrul II al anului tre-" galeriei de cap pentru uşurarea dem isia lui J. F. Dulles
pucâturi de-astea cu care or fului de brigadă au intrat ta muniştilor din sectorul II. La construit aici un complex alimentar cut, colectivul minei Lonea a transportului, rearmarea gale-
tacii,bineînţeles, nu se pu inimile ortacilor şi i-a făcut ordinea de z i : discutarea ce alcătuit din magazine alimentare, obţinut succese însemnate în riei de bază din sectorul III ce WASHINGTON (Agerpres).
teau împăca. Din cauza asta, să priceapă mai bine multe rerilor tovarăşilor Dănilă centre de distribuirea cărnii, a pli lupta pentru îndeplinirea şi de era fisurată, pentru a se evita — După cum anunţă agenţia
membrii brigăzii nu lucrau lucruri. Ei s-au simţit şi mai Gaşpar, Ştefan Florea şi Va nii etc. păşirea sarcinilor de plan la ştrangularea transportului, ad Associated Press, preşedintele
cu tragere de inimă. Intr-o mult apropiaţi de comunişti, sile Curia care şi-au exprimat toţi indicii. Au fost extrase pes miterea unui nou sistem de lu Eisenhower a declarat în cadrul
zi, cîţiva dintre membrii bri de partid. De asta şi-a dat dorinţa de-a intra în rîndu- IN CLIŞEU: Vedere generală a te plan 22.583 tone de cărbune, cru într-unul din abataje, ata unei conferinţe de presă că a
găzii s-au dus la şeful de seama Rusu abia după cît- 'rile candidaţilor de partid. complexului alimentar din Cugir. productivitatea muncii a crescut cind fîşia de cărbune din două acceptat demisia lui John Fos
sector şi-au cerut să fie daţi Toţi trei au fost primiţi. cu 7 la sută, iar la preţul de părţi, introducerea ta sectorul ter Dulles din funcţia de secre
în alte brigăzi, ori să-l schim Se re co n stru ie şte cost au fost realizate însemnate V a metodei de exploatare a tar de stat al S.U.A. Eisenho
be pe şef. Au spus totul di C. ARMEAN economii. stratului 5 cu dirijarea coperişu- wer a arătat că lui Dulles, care
rect, aşa cum ştiu s-o facă m onum entul lui printr-o singură linie de este bolnav de cancer, îi este
minerii. Şeful sectorului a ce In primul trimestru al anului rupturi creată artificial etc. absolut cu neputinţă să-şi mai
generalului Bem 1959, minerii de ta Lonea au îndeplinească atribuţiile. Preşe
Să realizăm in d ici superiori în fo lo sirea agregatelor! extras mai mult de 8.300 tone Problema organizării întrece dintele a anunţat că va numi în
SIMERIA (de la subredacţia de cărbune peste plan. Toate rii socialiste a constituit de a- curînd un nou secretar de stat.
Muncă politică intensă noastră voluntară). In partea de aceste realizări se datoresc unei semenea unul din principalele El a reiuzat să precizeze dacă
miazăzi a oraşului Simeria, pe munci susţinute depuse de între subiecte ale consfătuirilor ' de va fi numit în această funcţie
rezultate frumoase dealul denumit Şuleru, se pot gul colectiv, aplicării unor mă producţie. Au fost lansate che secretarul de stat-adjunct Ghris-
vedea şi astăzi rămăşiţele mo suri tehnico-organizattirice. ju mări . la întrecere între sectoare tian Herter, care îndeplineşte
(Urmare din pag. l-a) rilor în furnale. Apoi colectivul dat atragerii în această impor numentului generalului Bem ca dicioase. si brigăzi cu obiective concrete. funcţia de secretar de stat ad-
de agitatori a fost instruit, ară- tantă acţiune a corpului de teh re între anii 1848-1849 a desfă interim.
dată !n furnalele din ţara noas tîndu-i-se concret cum să-şi des nicieni şi ingineri. Tovarăşi ca şurat o activitate rodnică pen Pentru că am amintit de mă-' Chemarea la întrecere, a fost
tră : o tonă de fontă pe fiecare făşoare munca în rîndul turna- Gheorghe Roman — şeful sec tru sprijinirea ţăranilor munci suri tehnico-organizatorice, tre iniţială de sectorul I si de bri- NEW YORK (Agerpres)'. •—
metru cub de volum util al fur liştilor. Din două în două săp- ţiei, Radu Coşara, energetic tori din această parte a locului buie menţionat că cele mai bu După cum relatează agenţiile
nalelor. Datorită acestui fapt, tămîni, agitatorii au fost rein- şef, Dumitru Bîrzuică — ingi în lupta împotriva exploatării. ne rezultate le dau întotdeauna gada condusă de Petru Luca telegrafice americane, la 15 a‘-
numai în acea zi (16 martie) struiţi privitor la problemele ivi ner, şef de schimb şi Gheorghe Pentru a cinsti memoria gene acelea gîndite de întregul co Stanciu. prilie, preşedintele Eisenho<ver a
s-au produs peste prevederile te pe parcurs. S-a urmărit în Cismaş — maistru, ne-au spri ralului Bem, Sfatul popular oră lectiv, întocmite pe baza pro anunţat că G. Herter, secretar
planului 171 tone fontă. De a- acelaşi timp ca cei mai price jinit în permanenţă, muncind în şenesc Simeria a hotărît recon punerilor muncitorilor. Cele 30 de brigăzi antrenate de stat ad-interim al S.U.A., va
tunci, realizările, deşi nu s-au puţi agitatori să fie repartizaţi aşa fel încît problemele tehnice struirea acestui monument. O în. întrecere, pe baza iniţiativei .conduce delegaţia S.U.A. la
ridicat la acelaşi nivel, au fost la principalele locuri de muncă: ivite pe parcursul exploatării a- mare parte din piesele monu Comitetul de întreprindere, în minerilor de la Aninoasa, s-au Conferinţa miniştrilor Afaceri
totuşi mult superioare celor pre încărcare, evacuare, întreţinere, gregatelor să fie cît mai rapid mentului au fost salvate de ce colaborare cu conducerea ex lor Externe ai celor patru mari
cedente şi drept urmare, pro energetic. rezolvate. tăţenii din împrejurimi. Pentru ploatării, sub îndrumarea comi angajat să dea în fiecare zi de puteri care se va deschide la
ducţia a crescut. efectuarea lucrărilor necesare tetului de partid, aii organizat fiecare om între 400 ¦şi l .200 kg. 11 mai la Geneva.
Agitatori ca Ioan Raia •— lă Trebuie să amintesc că in s-au aprobat 22.000 iei. Recon lunar şi trimestrial, consfătuiri de cărbune peste plan.
Pentru a se ajunge aici s-'a cătuş, Victor Pali — maistru fruntea întrecerii pentru ridica struirea se va face după mache Un nou e şe c Ia Gap
muncit însă mult. Vreau să mă Jurnalist, Dumitru Popescu — te şi măsurătorile pieselor de de producţie la nivelul grupe O iniţiativă preţioasă, mult
refer îndeosebi la munca politi şef de echipă la încărcare, Con rea necontenită a Indicilor de piatră existente. Lucrările au lor, sectoarelor şi al întreprin discutată în prezent de către Carsaveral
că desfăşurată de către organi stantin Novac — maistru la fost încredinţate meşteşugarilor minerii de la Lonea este aceea
zaţia de partid în rîndul furna- postul B al furnalului 6, au a- utilizare a furnalelor au stat de la cooperativa „Munca co derii, în care s-au discutat cu a brigăzii lui Ioan Compodi de NEW YORK' (Agerpres). —
iiştilor. Dat fiind faptul că în rătat oamenilor importanţa spo lectivă“ din localitate. viu interes probleme de ordin a reduce preţul de cost cu 2 lei La 14 aprilie pe poligonul ex
lunile ianuarie şî februarie sec ririi indicilor de utilizare, caile comuniştii, ei fiind aceia care pe tona de cărbune. Pînă în pre perimental de la Cap Canaveral
ţia a rămas datoare patriei cu pe care se poate ajunge la acest S. MUNTEANU tehnico-organizatoric şi social, zent ea a fost aplicată experi a fost încercată lansarea unei
însemnate cantităţi de fontă, bi lucru. Socot că biroul organiza-, prin exemplul lor au mobilizat pe baza cărora au fost întoc rachete intercontinentale de tip
roul organizaţiei de bază a con ţie! de bază s-a orientat just an- A fosf îm bunăfăjifă mite planuri de măsuri. mental de brigada sa, obţinînd „Atlas“. După cum se arată în
vocat, la sfîrşitul lunii februa .Jrenînd în această muncă agi întreaga masă de îurnalişti, Cu- rezultate foarte bune, şi urmea comunicatul dat publicităţii de
rie, o şedinţă la care au parti tatori cu experienţă, oameni cu Colectivul de muncitori, teh Printre numeroasele propu ză să fie extinsă pe întreaga comandamentul aviaţiei ameri
cipat toţi tehnicienii secţiei şi un înalt nivel de cunoştinţe pro- vinte de laudă merită tovarăşi nicieni şi ingineri de la mina neri făcute de mineri şi a căror exploatare. cane, în momentul lansării, s-a
în care s-au dezbătut posibilită fesionale şi politice. Vulcan îşi desfăşoară activitatea produs un defect de funcţiona
ţile de îndeplinire a planului pe ca Alexandru Comşa, Ludovic zilnică sub lozinca i „Să întîm- aplicare a dat rezultate din cele Toate aceste propuneri şi ini re şi racheta a trebuit să fie
luna martie. Concomitent cu acestea, bi pinăm ziua de 1 Mai cu cît mfi mai bune, se numără şi bate ţiative ce au luat fiinţă prin distrusă prin telecomandă. A-
roul organizaţiei de bază a în Csosz, îoan Tărnăuceanu şi al mult cărbune peste plan şi de rea unui contrasidtor într-unul frămîntărlle întregului colectiv,
ţii. buriă calitate''. Pentru aceasta, din straturi în scopul scurtării cesta este al treilea eşec succe
au făcut ca din abatajele minei
in prezent munca merge bine, califafea cărbune! ui Lonea să iasă la suprafaţă can siv cu racheta „Atlas“ dllpă ex
perienţele nereuşite de la 20 fe
Greutăţile, în cea mai mare neralizat astfel metoda de ex tităţi sporite de cărbune. bruarie şi 18 martie.
ploatare a stratului 15 sub irt-
parte, au fost lichidate. Toate Se poate afirma deci pe drept
tercâlaţie, iar probele de şist au
acestea îmi dau putinţa să afirm început să fie luate pe sectoare. cuvînt, că acolo unde se acordă
există mari posibilităţi să ne In felul acesta, conţinutul de atenţia cuvenită propunerilor
menţinem pe drumul bun pe care cenuşă a scăzut de la 3,7 la
am pornit, să realizăm indici de făcute în consfătuirile de produc
sută cu cît s-au depăşit prevede
utilizare din ce în ce mai înalţi. ţie, rezultatele sînt din cele mai
bune. Colectivul minei Lonea
mergînd şi în viitor pe această
cale, va reuşi cu siguranţă să-şi
păstreze locul de colectiv frun
taş pe ramură.
conducerea exploatării şi colec- i rile Stasului în 1958, la 2,2 la PUBLICITATE
tivele de conducere ale sectoa sută În ianuarie 1959, apoi la
relor au luat o serie de măsuri 1,8 la sută în februarie şi la
privind exploatarea raţională a 0,6 la sută în "luna martie.
, stratelor subţiri şi pentru alege D, LUCA ] LUNA STICLĂRIEI
rea şistului în abataje. S-a ge- corespondent ţ Vizitaţi expoziţiile cu vin-
In cadrul acestei şedinţe s-au drumat comitetul de secţie în a | zare organizate cu ocazia
făcut numeroase propuneri. Tot întocmi lozinci şi panouri mobi Pentru îmbunătăţirea activităţii { lunii sticlăriei, la magazi-
odată, s-au hotărît o seamă de lizatoare legate de sporirea in l nele cu articole de menaj |
măsuri eficace printre care a- dicilor. de producţie | aie O.C.L. PRODUSE IN- *
t LUSTRI • L DEVA, unde \
brigăzilor utemistemintesc doar introducerea lăutu O atentie deosebită am acor- f se desfac diferite articole J
-S 3 -
Toatâ atenţia calităţii Sala de şedinţe a Comitetu videnţă că în scopul obţinerii din Cadrul uzinei pentru că nu | de sticlă —- servicii de vin, j
reparaţiilor! j lichior, apă, compot şi tort, $
lui de partid de la Uzina „Vic unei producţii cît mai înalte, ti se preocupă în suficientă măsu i noi modele de vaze de flori f
| şi uite articole mărunte. I
toria“ Călan s-a dovedit, în ur nerii de la secţia furnale se stră ră de îndrumarea brigăzilor de ¦srtexceov.nfr,ujMML o,KlnPa/RAlanieec/.vonpo,npepipuiAocrŢ'oivtPfiepeoGHteAorSsept oteeuc'r
mă cu cîteva zile, ineîncăpătoa- duiesc şi aplică cu succes me tineret şi mai ales a posturilor fN.AgictuKÎ, v r g u k i, p / e r e ie Ă g-’m -
re. Toţi tinerii din activul U.T.M. toda înaintată a maistrului so utemiste de control, care desfă '/.UMEHTAne. sap/ si rperjup)
J\-tt__II_fw/Uu7 1-1t..fi,- erau strînşi pentru a participa vietic A. Filipov care constă în şoară încă o activitate slabă. • ’B * *{/'» -8 4«O*-•{>«¦•••» •*0*•«>••# • *0*¦N»»H» tH
In cursul anului trecut, ca- statarea locomotivelor. Hu J la consfătuirea organizată de atingerea celor mai înalţi indici Datorită acestui lucru, ^ au
litalea reparaţiilor locomoti- şi-a făcut pe deplin datoria, ^ comitetul U.T.M. La ordinea de de utilizare a furnalelor. Prin subliniat vorbitorii —- există în
; velor ta Atelierele C.F.R, constatarea locomotivei 40.005 -j zi figura un singur punct: dez aplicarea acestor metode tinerii că tineri la care se manifestă
|- Simeria a lăsat, de doriţ. A - fiind de slabă calitate, Din ~] baterea activităţii brigăzilor u- au obţinut realizări dintre cele atitudine de indisciplină, lipsă
[ proape 40 la sută din loco- această cauză, au existat J temis'te de producţie. mai frumoase. Succese de sea de răspundere faţă de sarcina
L motivele reparate tiu căzut în greutăţi in, îndeplinirea pla- J ...Nicolae Pili, responsabilul mă au obţinut şi tinerii- de la ..încredinţată etc. Participanţii
t termenul.' de garanţie. In a- nului .pe luna martie, loco- ^ brigăzii de munca :de la secţia turnătorie care, ajutaţi de co- la consfătuire au făcut nume
t cest an, în urma măsurilor motiva respectivă necesitind -j furnale, şi Galînăt Hăr.ăhguş. muniştii din secţie au extins la roase propuneri menite să ducă
\ tehnico-organizatorice luate un volum sporit de lucrări. 1 responsabilul brigăzii Utemiste mai multe sortimente iniţiativa la îmbunătăţirea activităţii de
|- de conducerea atelierelor, ca- Pentru ca totuşi planul 1 de producţie de Ia turnătorie, „ridicarea tinerilor rămaşi în viitor.
[ Etatea reparaţiilor s-a Unbti- ultimei decade a lunii să fie ^ expun referatele privind activi- urmă lâ nivelul fruntaşilor în Gu prilejul consfătuirii, comite-
l nătătit. In trimestrul l, căde îndeplinit, conducerea ătelie- ^ tatea desfăşurată de tinerii din producţie“. tul U.T.M. a decernat „Drapelul
ai rea locomotivelor în termenul relor a hotărît să introducă j Secţiile respectivepentru înde- ' NUmeroşl tineri participanţi la de brigadă fruntaşă-“, brigăzii de
L de. gaumţie s-a redus cu a- in lucru locomotiva 40.019, 1 pliriirea planului deproducţie, • consfătuire .printre care Ioan producţie de la secţia furnale,
r proxlmativ 80 la sută faţă programată pentru tuna apa- pentru reducerea preţului de Creţu de la secţia furnale, Va- In încheiere, tovarăşul
L de 1958. De asemenea, pla- tle, in tocul cetei cu pricina, -j cost, 'pentru realizarea de cît sile Tătăruş şi Ludovic Knebel Ioan. M. Popa, secretarul
t hui de producţie a fost reali- Acest lucru, precum şi mun- } mai multe economii. îndrumaţi de la secţia turnătorie, inginer- comitetului de partid, a in-
^ zat, iar imobilizarea locomo- ca plină de entuziasm a tovarti- i cu grijă de către birourile or Dumitru Bucur şi alţii, au con- dicat tinerilor sarcinile mă-
l tivelor in ateliere s-a redus şilor Dumitru Măruniiu, An- 1 ganizaţiilor U.T.M., şi mai ales firmat prin Cuvintele lor dra- reţe ce le stau în faţă şi mă-
t simţitor. ton Crijanovschi şi alţii de ^ de către comuniştii de aici, ti gostea cu care luptă ei pentru şurile ce trebuie luate de or-
L Cu toate acestea, s-au mai la secţia cazangerie, a făcut i
[ observat anumite deficienţe ca locomotiva respectivă să nerii şi-au ridicat nivelul de înfăptuirea sarcinilor ce le stau gartizaţiile de partid pentru a
L în munca unor tehnicieni. fie predată înainte de termen. '¦)
cultură tehnică. De un real fo în faţă. Ei n-au trecut însă cu sprijini mai mult munca poli-
VASILE PELAU }
los. în această direcţie le-au fost vederea peste Unele lipsuri care tică de educare marxist-leni-
f Spre exemplu, serviciul con- corespondent ) cursurile de minim tehnic frec mzi‘ilaoir eu-xtiiesmtăi.-sîtine datectipvriotad1tu•ecaţr*ieb',ricgrăi•'-- nistă a tineretuluirG.tRni.oscStrnPucEiRIOSU
ventate cu regularitate ’de măjo-
Umt u J \a J v—7 w J \—7 v—7 u -7 lJ u J u -7 «—7 u -7 >— fi— 11— / v—7 ui-J i—7 u J i— t — J «—J u -7 v_7 u. ml 1— 7 u J u / b ritatea ţinerilor. A reieşit în e- , tieînd cu tărie comitetul U.T.M. corespondent