Page 6 - 1959-04
P. 6
Pasf. 2U DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1331
LtdKMifcjsaat
jftţ
^ Â .C . CALENDARUL LUCRĂRILOR C ontribuţia lor
să susţinăV. lucrările şi ie pela i aprilie Rină pe rînd s-au adunat la cipat la descărcarea şi încăr
şedinţă toţi utemiştii din tura carea a 5 vagoane cdre staţio
agricole de primavara a doua de la staţia Simeria. nau aici mai mult de 12 ore.
în livezile tinere — se continuă cu aratul în jurul — se face recoltatul spanacului, La ordinea de zi era discutarea Prin aceasta ei au pus mai de
In perioada actuală, colecti de perete de la G.A.C. din Ilia pomilor sau săpatul; salatei^ ridichi de lună, ceapă, usturoi, modului cum tinerii din această vreme in circulaţie cele 5 va
— se termină plantarea pomilor şi tură întîmpină festivalul orăşe goane şi au făcut ca mărfurile
velor de redacţie ale gazetelor şi de la G.A.C. din Lăpuşnic arbuştilor fructiferi! — se iau măsuri de apărare contra în vîs nesc al tineretului. Şedinţa a să ajungă cît mai repede la des
de perete din gospodăriile agri desfăşoară o activitate susţinută îngheţurilor sau brumelor tîrzii; tinaţie. In această acţiune în
cole colective le revine sarcina îndreptată înspre mobilizarea — se face controlul pomilor plan — se execută plantaţiile în viile durat puţin. După terminarea mod deosebit s-au evidenţiat ti
să militeze activ pentru mobili tuturor colectiviştilor la munci taţi la care se verifică tutorii şi se — în livezile de meri se combate noi şi se fac complectările golurilor nerii Viorel Avram, Ioan Petri-
zarea tuturor colectiviştilor la le din campania de primăvară. refac legăturile. Odată cu verificarea gărgăriţa florilor cu D.D.T. emulsio- din viile existente; ei, umăr la umăr utemiştii au ca, Teofil Iovan, Ilie Lingurar
muncă, pentru terminarea în tutorilor se . verifică şi etichetele de nabil în concentraţie de 0,7 ia sută. si alţii,
epoca optimă a lucrărilor din ...ŞI RELE pe pomi pentru a preveni strangula In general se aplică stropiri oînd mă — se termină dezgropatul şi tăierile pornit spre magazia staţiei unde
campania agricolă de primăva rea ramurilor de care sînt legate; rul se află în faza de început a dez- viitor;
ră. Multe din colectivele de re La unele gospodării colective, muguritului; Se va ţine cont de aver prin muncă voluntară au parti
dacţie sînt preocupate de înfăp organizaţiile de bază nu mani pomii ce prezintă rozături grave tizarea combaterii dată de către Sta — se face arăcitul şi legatul coar
tuirea acestei sarcini. In acest festă suficient interes .faţă de se înlocuiesc cu alţii sănătoşi. Cei ţiunea experimentală pomicolă Geoa- delor de araci sau pe spaliere; Au reparat drumul
scop ele publică cu regularitate activitatea pe care o desfăşoară ce prezintă rozături uşoare se vor tra giu:
gazetele de perete. Datorită a- ta cu o pastă pregătită din părnînt — se termină sapa mare, cu oare Cetăţenii comunei Bulzeşti timp de două zile ei au prestat
galben, balegă de vacă şi apă. După — la apariţia păduchilor verzi şi ocazie se administrează şl îngrăşămin- din raionul Brad, îndrumaţi de peste 200 ore de muncă volun
cestui fapt, colectivele de’ redac aplicarea pastei se acoperă cu o pîn- a omizilor se vor aplica stropiri cu teie organice şi minerale, dacă ele organizaţia de partid, sprijiniţi tară la transportul de piatră şi
ză de sac.;. aceleaşi produse şi concentraţii ca şi nu au fost date pînă atunci; de comitetul executiv al sfatu nivelarea acesteia.
ţie ale acestora nu muncesc de în livezile tinere; lui popular comunal şi deputaţi,
— se desfac muşuroaiele de pămînt — se pregăteşte aparatura şi uti In fruntea acestei acţiuni au
la gazetele de perete numeroa loc. 'Un astfel de 'exemplu îl o- dip jurul pomilor. In caz de secetă, — înainte de înflorire se vor stropi lajul pentru stropirile viei şi se iau au participat de curînd cu mult fost deputatul Nicodim Solea şi
după împrăştierea pămîniuiui să se toate speciile cu zeamă bordeleză în măsuri pentru aprovizionarea cu mate entuziasm la acţiunea de repa cetăţenii Aron Stane, Victor
se articole care oglindesc hăr- ' feră colectivele de redacţie aplice pleavă, gunoi păios sau frunze concentraţie de 0,5 la sută pentru rialele necesare. In general pentru un Soica, Traian Stane şi alţii.
uscate pentru, a împiedica pierderea combaterea diferitelor boli. hectar vie este nevoie de 40—50 kg. rare a drumului care face legă
nicia colectiviştilor şi critică pe ale gazetelor de perete de apei şi uscarea pămîntului; piatră vînătă şi 7—8 kg. piatră acră; IRONIM STANC
A tura între Bulzeşti şi masivul corespondent
unii colectivişti care, nejustiîi- la gospodăriile agricole . colec — în a doua jumătate, a lunii se — în cramă se controlează vinu forestier Certej. Aici, numai în
face brăzdarea scoarţei de pe tulpina In grădina de legum e rile şi se tratează cele bolnave.
cat, lipsesc ori vin tîrziu la lu tive din satele Hărău, .raionul
— în răsadniţe se continuă cu lu STAŢIUNEA EXPERIMENTALA
cru. Ilia şi Rapoltu Mare, raionul crările curente pentru obţinerea unui POMICOLA — GEOAG1U
Iată eîteva aspecte. Hunedoara.
pomitpr, tineri cu scopul de a provoca material săditor viguros şi sănătos c a :
BUNE... In prezent, la G.A.C. din Ra
După numai eîteva zile de la poltu Mare şi la G.A.G, din îngroşarea ; dirijarea încălzirii, aerisirea, umezea PUBLICITATE
inaugurarea gospodăriei agrico Hărău se munceşte intens pen ' — se continuă cu aratul sau se sapă la, plivitul. Se face repicatul. La apa
tru terminarea lucrărilor din riţia purecilor şi a ploşniţelor pe var-
în jurul pomilor după oaz. Cu aceas
le colective din Ghimindia, or campania agricolă de primăva tă ocazie, acolo unde nu s-a făcut în- zoase se fac prăfuiri cu D.D.T. La ro
ganizaţia de bază de aici, spri ră. Dar, despre acest lucru nu
grăşarea pomilor, se pot administra şiile repicate se poate face o stropire
gunoi bine putrezit şi îngrăşăminte cu zeamă bordeleză în concentraţie ’Aeroportul T.A.R.CXM. — Deva comunică
jinită de consiliul de conducere se Vorbeşte nimic la’ gazetele de chimice; de 0,25 Ia sută pentru combaterea bo
al gospodăriei, a confecţionat perete. Şi doar sînt destui co
— la apariţia păduchilor verzi ai lilor ; 'suferind de boli cardiovascu- Incepînd cu data de 6 aprilie 1959, avionul de pasageri ce
o gazetă de perete, ă cărei ac lectivişti fruntaşi care merită să omizilor se execută o stropire cu e- 1lare şi endocrine care doresc ,efectuează cursa Deva-Bucureşti şi retur va circula după urmă
mtilsie D.D.T. în concentraţie de 0,7 — în grădină se face amenajarea să se trateze pe cont propriu torul o ra r:
tivitate, încă de la început a fie popularizaţi; fa sută. Spre sfîrşitul lunii cînd pomii terenului pentru irigat. Se verifică la Băile Borsec pot beneficia
au înfrunzit bine se aplică o stropire canalele dc alimentare cu a p ă ; ,de cura balneară tot timpul Plecarea din Deva Ia ora 7,20 — sosirea la Bucureşti la
pornit bine. Acum, eînd colecti Este de datoria organizaţii cu zeamă bordeleză în concentraţie .anului. ora 8,45.
de 0,5 la sută. — se continuă cu lucrările de pre
viştii dau bătălia pentru termi lor de partid din aceste unităţi gătire a terenului pentru plantare; Staţiunea acordă cazare în Plecarea din Bucureşti la ora 17,05 — sosirea la Deva
Io SivesiSe pe rod î la ora 18,35.
narea la timp a lucrărilor agri să ia de urgenţă măsuri pentru — în prima jumătate a lunii se con 5 ^ Rezervarea locurilor se lace prin agenţia T.A.R.O.M. din
— se termină înlocuirea golurilor tinuă plantarea cartofilor timpurii, a ( Deva, telefon 52 sau Aeroport, telefon inter 8.
cole de primăvară, la gazeta a da viaţă gazetelor de perete sfeclei roşii. Se plantează varza de 'camere cu 2-3 paturi, masă şi [
vară, conopida şi guliile;
de perete sînt popularizaţi colecti respective ţinînd seama că ele
viştii din brigada I-ă condusă au un rol deosebit de impor prin plantarea de pomi şi arbuşti — se fac răsadniţe reci pentru var tratament în bune condiţiuni.
de brigadierul Petru Jeler şi cei tant în îmbunătăţirea întregii fructiferi; ză de toam nă; . Reţineţi locuri din timp, a-
din brigada a Il-a condusă de activităţi a gospodăriilor colec , dresîndu-vă ia Direcţia Staţi-
’unii Balneare Borsec, Regi-
Ioan Abrudean, care au ieşit tive. Terenuri ferite de inundaţii 1unea Autonomă Maghiară.
primii la însămînţări. Intr-un Pînă în prezent nu se vede mmmm
articol apărut se relatează im: o astfel de preocupare, lucru do Din cauza revărsării Mureşu din sat, acum colectivişti. SE EXTRAG
portanţa efectuării la timp a lu vedit de însuşi faptul că în ur lui, în comuna Lăpuşnic din ra Odată cu efectuarea lucrări 9 numere| 3 nome&e
crărilor agricole de primăvară mă cu eîteva zile, gazeta de ionul Ilia era inundată în fie lor de construcţie a digului, ţă 'P im it fX Z W A PENTRU PREMIILE
şi se cheamă toţi colectiviştii să perete de la G.A.C. din Rapoltu care an o mare suprafaţă de te ranii muncitori din Lăpuşnic MlŞmTg ISUPLIMENTARE
mmm
muncească cu tragere de inimă Mare era complect lipsită de ren. Pagubele aduse erau mari. şi-au dat seama şi mai mult de
CfM ŢRA .^
De multe ori munca ţăranilor faptul că, uniţi în marea gos
pentru terminarea cît mai grab articole, iar la cea de la G.A.C. muncitori care aveau acest te podărie, ei pot. face. ca pămîn-
nică a acestor lucrări. din Hărău exista un singur ar ren era zadarnică. Ei nu recol tul lor să devină din ce în ce
Exemple de acest fel s-ar pu ticol cape relata despre impor tau aproape nimic. Această sta mai fertil, să producă mai mult,
tea da încă multe. Şi gazetele tanţa zilei de 8 Martie. re de lucruri şi-a găsit însă re ca viaţa lor să fie mai îmbel
zolvarea imediat ce în Lăpuşnic şugată.
s-au pus bazele unei gospodă Iniţiatorii, şi cei care au dat
rii agricole ¦colective. un sprijin efectiv la executarea
Ii sprijinii organelor sanitare Cîţiva ţărani muncitori care acestei lucrări, cum sînt comu
s-au înscris primii în gospodă niştii Ioan Negrită, Lucreţia
Cele două drujine sanitare din şie nu s-a limitat numai la ac ria colectivă, împreună cu sfa Costea, deputaţii Traian Josan,
cadrul uzinei „Victoria“-Călan tivitatea drujinelor. Aici s-au
au desfăşurat o rodnică activi luat măsuri de amenajare a cu tul popular comunal, la îndem Ludovic Cercea, precum şi mulţi
tate. In cadrul! acţiunilor de tiilor de prim ajutor din secţii,
vaccinare T.A.B., în prevenirea* s-au înscris noi membri şi s-a nul organizaţiei de partid, au alţii, se bucură de stima tuturor
şi combaterea epidemiei de gri dus o acţiune de educaţie sani
pă şi în campania antiexante- tară a muncitorilor. Rezultate hotărît să facă îndiguirea Mu locuitorilor din comună. Colec
matică cele două drujine au bune s-au obţinut în munca de
sprijinit organele medico-sani- Cruce roşie la secţia furnale. reşului pe o lungime de 4 km. tiviştii din Lăpuşnic poartă o
tare. Membrii drujinelor au vi Sub posibilităţi au muncit însă
zitat dormitoarele comune ale secţiile turnătorie şi semicocs Alături de cei care au luat a- vie recunoştinţă muncitorilor
muncitorilor din Călan, au su mai ales în direcţia măririi nu
pravegheat condiţiile igienico- mărului de membri de Cruce ceastă hotărîre au venit la mun de la Certej, ţăranilor munci
sanitare la cantină etc. roşie.
că şi ţăranii întovărăşiţi din tori din satele Roşcani şi Brîz-
In cadrul uzinei „Victoria“ JURiC MOI.AI
din Călan munca de Cruce ro sat. Intr-o perioadă relativ scur nic care i-au sprijinit la exe
felcer
tă, digul a fost construit în lun cutarea acestei importante lu
gime de 3.700 de metri. In ul crări.
timul timp colectiviştii din Lă Exemplul celor de la Lăpuş
puşnic au executat şi restul de nic este urmat si de ţăranii
dig rămas din iarnă din cauza ¦muncitori din alte sate. Mem-
îngheţului. brii întovărăşirii agricole din MiUMPLUţCilCMiNE PE?
PORC0PILAF CD CARNE DEPORC•CARNE PEvnftciTMAZARE
De pe cele peste 300 de hec satul Săcămaş au. ferit de inun
Ë
tare de teren ferite de inundaţii, daţii ¦peste 70 ha. teren prin MAGAZINELE^AUMEMTARE DIN REGIUNEAiROASTRAT^
prin construirea digului, se a- construirea unui dig în apropie
sigură acum o recoltă bogată rea Mureşului.
pentru toţi ţăranii muncitori A. Z.
co3oocy3GoooooocKXXX>ooQroaoP8%x»QOPOooPcaîCQo?x3Po5c«3î ax!aooúasac!® & aLva^
BILANŢUL UNOR REALIZĂRI GRĂITOARE Rezultate bune au înregistrat totodată metodele de muncă ale înregistrate de tinerii din Hune rare a minereurilor din 0. S'.
tinerilor de la oţelărie, forje, tur doara, mai există o serie de lip Hunedoara.
Conferinţa tineri Ior de’asemenea brigăzile de muncă nătorie şi laminoare, care i-au suri în ce priveşte buna folosire
ajutat să ajungă la această a timpului de lucru şi în pri Drapelul de brigadă de pro
patriotică, care în 1958 au co frumoasă realizare. vinţa ridicării nivelului profesio ducţie fruntaşă pe regiune s-ă!
nal al tuturor tinerilor. Vorbi to înmînat brigăzii condusă de tov.
lectat peste 4.000 tone fier vechi, ToV. Vasile Savu, secretarul rul a arătat că comitetul orăşe Dumitru Şerban de la 'O.S.M.
comitetului orăşenesc U. T. M. nesc de partid şi organizaţiile nr. 1 din C.S. Hunedoara, care
ur.mînd ca în 1959 această can Bucureşti, a vorbit despre suc de bază de partid din Hunedoa în anul trecut 'a1 dat peste plan
cesele brigăzilor de muncă pa ra vor sprijini şi îndruma orga 135 şarje rapide şi 2.055 tone
titate să fiesporită ia 17.000 triotică din Capitală în colecta nizaţiile de tineret, în scopul oţel de bună calitate. In crime
rea fierului vechi, despre căl ducerii la îndeplinire a sarcini le două luni din anul 1959, a-
tone. ' • dura cu care a fost îmbrăţişată lor ce le stau în ţaţă. ceastă brigadă a dat peste plan
iniţiativa tinerilor reşiţeni de 200 tone de oţel, a redus la
Nici munca de.inovaţii nu a către' tinerii din întreprinderile Tov. Ioan Sebeşan, şeful comi 0,73 la sută procentul ele rebu
bucureştene, arătînd în acelaşi siei tineret muncitoresc a G.G. turi faţă de 3,1 la sută cît era
rămas în afara preocupărilor ti timp frumoasele lor realizări în al U.T.M., a vorbit despre, con planificat, realizînd totodată ces
acest domeniu. tribuţia tinerilor din regiunea te 700.000 lei economii.
Duminică 29 martie, în sala registrate de tinerii din regiu gice Gugir, a U.R.U.M. Petro neretului. Prin numeroasele ino Hunedoara în ducerea la îndepli
teatrului nou din Hunedoara, a Luînd cuvîntul, tov. Nicolae nire a sarcinilor trasate de ple Diplome de onoare ale Comi
avut loc consfătuirea tinerilor si- nea noastră în anul 1958, pre şani şi Atelierelor C.F.R. Sime vaţii tăcute de tinerii din regiu Cătană a arătat aportul adus nara C.C. al P.M.R. din no;em- tetului regional U.T.M. au 'mă!
derurgişti şi metalurgişti din re de cei peste 5.000 de tineri de brie 1958, accentuînd asupra ne fost contente brigăzii de pro
giune. Au iost de faţă tovarăşii cum şi sarcinile ce le stau în ria care, sub îndrumarea organi ne, în anul trecut, au fost- rea la C.S. Hunedoara la îndeplini cesităţii măririi eficacităţii eco ducţie de tineret, condusă, de
Nicolae Cătană, membru su rea planului pe 1958, precum şi nomice a brigăzilor de tineret şi Emi! Stroie, de la secţia sculă--
pleant al G.G. al P.M.R., mem faţă pentru anul în curs. zaţiilor de partid, au înregistrat lizate. economii în valoare de sarcinile ce le stau în faţă în a posturilor utemiste de control. rie a Uzinei metalurgice Gugir,¦
bru în Biroul comitetului regio anul 1959. care în 1958 şi în primele două
nal de partid, director general In anul trecut, prin aplicarea realizări frumoase în producţie. milioane de iei. In anul acesta, Apoi, tov. Garol Szabo, pr;m- luni din 1959, ră realizat econo
al Combinatului siderurgic din Tinerii din .combinat au luat secretar al comitetului regional mii în' valoare de 170.000 lei,
Hunedoara, Nicolae Poja, secre iniţiativelor patriotice ale tine Ga o lipsA în activitatea unor numărul inovatorilor va trebui sub patronaj o serie de agregate U.T.M., a dat citire hotărîrii Bi postului utemist de control de la
tar al comitetului orăşenesc al foarte importante, c a : centrala roului Comitetului regional secţia Bluming 1000 a O. S. Hu
P.M.R. Hunedoara, Ioan Sebe- rilor de la fabricile „Prbgrdsul“ '¦brigăzi de tineret este aceea că să crească simţitor. termoelectrică, furnalul nr. 3, U.T.M., prin care.se conleră dra nedoara, precum şi unui număr
şan, membru al G.G. al U.T.M., fabrica de aglomerare etc., pe pele de organizaţii şt brigâ/i de 13 tineri, printre care Ion
şeful comisiei tineret muncito Brăila, „Encsel'Mauriciu“ din nu 'S’e preocdpă în egală măsură Acestea sînt eîteva din succe care le-au exploatat în bune fruntaşe pe regiune, precum şi Riţiu, cazangiu la Atelierele
resc a C.C. al U.T.M., Garol condiţiuni, realizînd la ele cei diplome de onoare ale. Comite C.F.Rn Simeria, Cornelia Gîm-
Szabo, prim-sebretar al Comite Tîrgu-Mureş şi „Tudor Vladimi- de îndeplinirea planului la toţi sele de seamă obţinute de tine mai buni indici de utilizare — tului regional U.T.M. peanu, muncitoare la Uzina me
tului regional U.T.M. Hunedoa factor important în cîştigarea în talurgică Cugir şi Ioan Ghinea,
ra, precum şi invitaţi din dife rescu“ din Capitală, tinerii din indicii. Aşa de exemplu, brigă retul din regiunea noastră. Sar trecerii cu reşiţenii — a spus Drapelul de organizaţie frun tehnician la U.R.U.M. Petroşani,
rite regiuni ale ţării. vorbitorul. In anul acesta vor taşă pe regiune a iosl înminat care au obţinut succese deose
regiunea Hunedoara au econo zile de la furnalul tineretului cina tineretului este să sporeas intra în tuncţiune noi agregate organizaţiei de bază de la fa bite în producţie şi munca de or
Consfătuirea a fost deschisă ce vor ii exploatate în mare par brica chimică din Orăştie, care ganizaţie.
de către tov. Garol Szabo, care misit 7.500 tone metal, au dat din uzina „ViQtoria“-Gălan, au că şi mai mult succesele dobîn- te de tineret. F.i trebuie să de a realizat cele mai bune rezul
a arătat în eîteva cuvinte impor pună toate eforturile in a ob tate în ' mobilizarea t'neretului Lucrările conferinţei tinerilor
tanţa ei, accentuînd asupra fap peste plan 2.670 tone fontă şi depăşit preţul de cost cu 55 lei dite pînă acum. ţine şi la acestea cei măi buni Ia lupta pentru sporirea produc siderurgişti şi metalurgişti din
tului că ea constituie pentru ti ipdici de utilizare. ţiei şi îmbunătăţirea vieţii de regiunea Hunedoara au consti
nerii din întreprinderile metalur 14.900 tone oţel şi au realizat pe tona de tontă. Aceasta este o Numeroşii vorbitori înscrişi ta organizaţie. tuit nu numai un prilej de tre
gice şi siderurgice un valoros Luînd cuvîntul, tov. Nicolae
schimb de experienţă. economii în valoare de peste dovadă că unele organizaţii cuvînt pe marginea referatului Poja, secretar al comitetului Diploma de onoare a Comite cere în revistă a unor minunate
orăşenesc a! P.M.R. Hunedoara, tului regional U.T.M. a fost con
Referatul Biroului comitetului 27.000.000 lei. U.T.M. nu se preocupă în sufi au arătat că tot entuziasmul lor a scos în evidenţă faptul că pe ferită organizaţiei da bază realizări ci şi o chezăşie a vi
regional U;T.M., cu privire la lîngă realizările incontestabile U.T.M. de la fabrica de aglome itoarelor succese. .¦»-
dezvoltarea industriei metalurgi In trimestrul I al-anului în cientă măsură de activitatea bri tineresc va îi consacrat luptei
ce şi siderurgice în anul 1959, curs economiile realizaţe de, ei găzilor de tineret. '
prezentat de către tov. Petru pentru îndeplinirea şi depăşirea
Lungu, secretar al comitetului
planului de producţie la toţi in
regional U.T.M., a scos în evi
se ridică la peste 4.500.000 lei. Un rol important în îmbună dicii, pentru realizarea a cît mai
denţă succesele remarcabile în
In întreprinderile metalurgice tăţirea' disciplinei şi a calităţii mari economii, pentru traducerea
şi siderurgice din regiunea noas muncii, l-au avut şi :Î1 au postu-
tră sînt peste 196 brigăzi de rile utemiste de control. Demne în fapt a hotărîrii plenarei G.G.
producţie de tineret, ce cuprind de laudă sînt posturile utemiste
peste 2.000 tineri. Contribuţia de control de la O. S. M. tî, al P.M.R. din noiembrie 1958.
lor la îndeplinirea şi depăşirea G.T.E. 2 din C. S. Hunedoara,
planului de producţie s-a tăcut Uzina metalurgică Cugir şi Ate Ei au vorbjt despre metodele lor
din plin simţită. Aşa de pildă, lierele C.F.R. Simeria care, prin
brigăzile de la C.S. Hunedoara organizarea raidurilor la locurile de muncă şi aie colectivelor din
au dat peste plan în lunile ia de muncă şj_ printr-o strînsă co
nuarie şi februarie 9,577 tone laborare cu conducerile tehnico- care îaG parte; despre realizările
obţinute, fapt ce a dat consfă
tuirii caracterul unui bogat
schimb de experienţă.
Bunăoară, tov. Petru Goiţea,
secretarul comitetului orăşenesc
oţel, 9-67J tone cocs, 1.347 forţe administrative ale întreprinderi U.T.M. Reşiţa, a arătat că ti
laminate la laminorul de 800 lor, au ajuns la cele mai bune nerii de la combinatul metalur
mm. şi 8.902 tone blumuri. "/ rezultate, tn cursul anului aces
ta vor ti organizate încă 130 gic de la care a pornit iniţiati
Rezultate bune au obţinut de
asemenea tinerii din organizaţi va de economisire a metalului
au economisit în 1958 peste
ile U.T.M. 'ale Uzinei metalur posturi utemiste de control. 4.600 tone de metal. El a descris