Page 60 - 1959-04
P. 60
P«lQr. 4 niv'-W î snrtAUSMULtJI Nr. 1344
îubb»a— tennwn»
sas mmmmmmmamimmaamm
xdtlm eie ş iir i •juttlmjete ş tir i actualităţi tehnico-!
in Uniunea Bnvietică
„Coroana“ globului pămîntesc
In urma cercetărilor eiectuate pămîntesc. In această regiune
cu ajutorul sateliţilor artificiali concentraţia particulelor atinge
a fost descoperită „coroana" glo un maximum la o altitudine de
i «Mii €I|C«|I€ lliiiillcâ LA PEKI N Dmitri Poiianskî - preşedinte bului pămîntesc. Aparatele de la aproximativ 10.000 km.
al Consiliului de Miniştri bordul sateliţilor au arătat că Cea de-a a doua regiune se
siwiclic® li Oceanol Mimic Şedinţa conducerii începînd de la altitudinea de
Consiliului Consultativ ai li. S. F. S . H. 500-1.000 km, în atmosfera înal întinde pe o altitudine de pînă
tă există o uriaşă îngrămădire la 40.000-50.000 km. şi cuprinde
aproape întregul glob pămîntesc.
MOSCOVA 16 (Agerpres).— ţionale pe anul 1959. Ea este Politic Popular MOSGGVA 16 (Agerpres) tul Dmitri Polianski, membru de particule încărcate rapide. Aici concentraţia particulelor
TASS a n u n ţă : Nava expedi- condusă de dr. Aleksandr Iva- TASS a n u n ţă : La 16 aprilie, în supleant al Prezidiului Gomite- După cît se pare, majoritatea rapide este mai mare decît în
ţionară sovietică „Mihail Lo nov. PEKIN 16 (Agerpres) După cadrul sesiunii Sovietului Su- tului Gentral al P.G.U.S., a fost lor covîrşitoare sînt electroni cu regiunea inferioară ; ea prezintă
monosov“, care a plecat la 14 prem al R.S.F.S.R. a fost for- numit preşedinte al Gonsiliului energii cuprinse între cîteva mii de asemenea un maximum, unde
aprilie din Riga, va tace o cursă Expediţia va studia procesele cum anunţă agenţia Ghina Nouă, mat guvernul republicii. Deputa- de Miniştri al R.S.F.S.R. şi sute de mii de electronvolţi. numărul particulelor pe unitatea
de 7.500 mile, în scopuri ştiin care se petrec în ocean, cu la 16 aprilie a avut loo o şe Oamenii de ştiinţă numesc acest de volum este de sute de ori
ţifice, în Oceanul Atlantic. Ea renţii oceanici, relieful fundu dinţă a Gomitetului permanent Nemulfumîrea maselor largi populare fenomen „coroana" terestră, prin mai mare decît Ia marginile re
va naviga de la extremitatea lui oceanului, fenomenele me faţă de politica guvernului grec analogie cu coroana solară, alcă giunii.
gheţurilor, din regiunea Groen teorologice, structura scoarţei al Gomitetului pe întreaga Ghină tuită de asemenea din particule
landei, pînă la gheţurile An pămîntului. al Gonsiliului Gonsultativ Poli ATENA 16 (Agerpres). — mijlocii de politica • creării de încărcate. Se crede că zona inferioară a
Comitetul administrativ al Uni baze şi a pregătirilor militare“. coroanei terestre, care cuprinde
tarcticii. Programul de cercetări pre tic Popular (G.G.P.P.) al celei unii democrate de stingă Zona ele mare concentraţie a particule cu energii mai mari
vede şi studierea variabilităţii (EDA) subliniază înt.r-o rezo Comitetul administrativ al acestor particule se întinde de decît cea superioară, s-a format
Expediţia acestei nave — a- regimuluie termic şi chimic al de a doua legislaturi, în cadrul EDA constată că EDA continuă la suprafaţa pămîntului pe o dis ca urmare a unor explozii nuc
miral a flotei de cercetări a A- apelor în diferite regiuni ale luţie publicată. în ziarul „Av- să fie un partid puternic „în tanţă de 7-8 raze terestre. Acest leare experimentale efectuate în
cademiei de Ştiinţe a Uniunii oceanului, deplasarea maselor căreia a fost dezbătută ordinea ghi“ în legătură cu rezultatele pofida terorii şi persecuţiilor, lucru s-a stabilit prin experien latitudinile sudice. In cursul a-
Sovietice va continua în cadrul de apă, procesele de formare a de zi a primei sesiuni a Gomite alegerilor municipale succesele ceea ce înseamnă că influenţa ţele întreprinse cu ajutorul ra cestor explozii se formează can
colaborării geofizice interna- valurilor. înregistrate de forţele democra lui a crescut considerabil“. chetei cosmice sovietice de către tităţi uriaşe de electroni care
tului pe întreaga Ghină al tice din ţară. S. Vernov, membru corespon pot atinge mari altitudini. O
îS3Bi= Nota de protest a dent al Academiei de Ştiinţe a parte din ei se vor acumula în
G.G.P.P. al celei de a treia le Rezultatele alegerilor din R. Cehoslovace adresata U.R.S.S. şi A. Ciudakov, candi „capcana" cîmpufuî magnetic te
Pentru lărgirea comerţului gislaturi, care îşi începe lucrări marile oraşe din Grecia „dove dat în ştiinţe fizico-matematice. restru. In special, dacă aseme
Japoniei cu ţările socialiste le la 17 aprilie. desc că poporul este profund Franţei
După toate probabilităţile, zo nea explozii au Ioc deasupra
TOKIO 16 (Agerpres). — clusiv cu statele socialiste, ă h'a şedinţă au fost discutate nemulţumit de politica guvernu na particulelor încărcate este al
TASS anunţă : Gomentînd acel genţia DZIDZI ŢUSIN arată raportul de activitate al Gomite cătuită din două regiuni. Prima statului Nevada, electronii se
tului permanent al Gomitetului regiune se află mai aproape de
pe întreaga Ghină al G.G.P.P. al pot ridica la o înălţime de cca.
celei de a doua legislaturi şi can
didaturile membrilor prezidiului
pasaj din răspunsurile tovară „Trebuie să ţinem seama de ă şi secretarului general pentru lui care serveşte interesele o- PRAGA 16 (Agerpres) Cores suprafaţa pămîntului şi este si 10.000 km., adică pot ajunge în
şului N. S. Hruşciov la între prima sesiune a Comitetului pe ligarhiei şi puterilor străine şi tuată mai ales deasupra latitu regiunea inferioară a coroanei
barile redacţiei ziarului „Prav ceastă declaraţie a primului mi pondentul din Paris al agenţiei dinilor relativ mici ale globului terestre.
da“ în care se spune că Japo nistru Hruşciov care se pronun întreaga Ghină al G.G.P.P. al care duce la pauperizarea mun Ceteka relatează că la 15 apri
nia poate ieşi din situaţia crea lie ambasadorul Cehoslovaciei în
tă dezvoltînd relaţii comercial ţă pentru lărgirea comerţului celei de a treia legislaturi. citorilor, ţăranilor şi păturilor Franţa a remis Ministerului A- Cele maiprecise ceasornice
avantajoase cu toate ţările, in dintre Japonia şi ţările socia facerilor Externe al Franţei o
liste“. =I8Î= notă de protest în legătură cu
capturarea nelegafă în largul
¦fiâ; Operajiunile militare din Algeria mării a navei comerciale cehos Oamenii de ştiinţă sovietici Pe baza generatoarelor mo
lovace „Lidice“ de către nave Basov şi Prohorov, doctori în leculare va fi înfiinţat un servi
C ondiţiile grelle de v iată ' GAIRO 16 (Agerpres). — ambuscade şi au tras cu arun militare franceze. Guvernul ce ştiinţe fizico-matematice, cerce ciu al orei exacte, cu ajutorul
ale m uncitorilor agricoli din O landa Comandamentul suprem al ar cătoare de mine asupra a 13 po hoslovac, se spune în notă, Gon- tători la Institutul de fizică al lor se vă putea mări precizia
matei de eliberare naţională din ziţii ale inamicului, distrugîn- sideră că descărcarea navei „Li sistemelor de radio-naviga-
HAGA 16 . (Agerpres). — crărilor de cîmp ei depun de Algeria a dat publicităţii un co du-Ie. dice“ şi reţinerea mărfurilor af Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., ţie, se va putea îmbunătăţi
Ziarul olandez „De Wareheid“ dimineaţă pînă seara o muncă municat cu privire la" operaţiu late la bordul ei este o încălcare au realizat un nou generator funcţionarea posturilor de ra
a publicat un articol despre fizică grea, în timp ce iarna nile militare din Algeria în pe Partizanii algerieni au între grosolană a drepturilor interna molecular pentru acţionarea dio, se va crea o nouă bază
rioada 7—-11 aprilie. prins 25 de atacuri împotrivă pentru măsurarea mărimilor fi
condiţiile grele de viaţă ale • mulţi din ei sînt şomeri. dispozitivelor trupelor franceze, ceasornicelor electrice. Datorită
In comunicat se spune că în au aruncat în aer patru eşa zice şi tehnice.
acestuia, ceasornicele electrice Atunci cînd generatoarele
indică ora exactă cu o eroare
muncitorilor agricoli din Olan „Dar chiar şi în timpul- ve această perioadă în multe re loane militare şi au doborît ţionale şi un amestec în relaţiile de cel mult o secundă la 300 moleculare vor putea ti con
da.- • • rii, scrie autorul, mii de mun giuni au avut loc lupte violen două ăvioane franceze. In afa comerciale ale statelor suverane de ani. struite sub o formă mai com
ră de această au fost distruse şi califică aceste acţiuni drept o pactă, oamenii de ştiinţă le vor
Situaţia lor, scrie ziarul, este. citori agricoli nu au de lucru“. te între unităţile algeriene de In noul generator radioundele
extrem de instabilă din cauza Nevoia de -forţă de muncă în eliberare naţională şi trupefe 11 maşini blindate franceze. încercare de a-şi însuşi mărfu sînt emise de moleculele de a- instala la bordul unor sateliţi
caracterului sezonier al lucră agricultură se reduce din an în franceze. Detaşamente de par In încheierea' comunicatului rile reţinute. Protestînd cu toată moniac. Intrucît, spre deosebire artificiali ai pămîntului şi vor
tizani algerieni au organizat se spune că în perioada sus hotărîreă, guvernul Republicii de piesele, generatoarelor elec verifica teza din teoria relati
rilor ' agricole. In perioada lu an. amintită pierderile trupelor Gehoslovace cere insistent ca tronice obişnuite, moleculele nu vităţii generale, potrivit căreia
franceze s-au ridicat la 172 autorităţile franceze să predea se uzează, nu îmbătrînesc, os viteza de scurgere a timpului
-©©as-
Ollenhauer critică cu asprime morţi şi 14 răniţi. ; de îndată mărfurile descărcate cu cilaţiile lor se caracterizează este în funcţie de viteza de miş
In apropierea-¦oraşului Assaba forţa de pe nava cehoslovacă printr-o constanţă excepţională. care.
numeroşi soldaţi francezi au „Lidice“ şi să asigure transpor
politica guvernului Adenauer trecut de partea armatei alge tul lor la locul de destinaţie, a- împotriva existenţei bazelor militare
riene de eliberare naţională. dică la Gasablanca.
BONN 16 (Agerpres). — că nu pot fi satisfăcute în mo In încheierea cuvîntării sale, americane din Filipine
După cum transmite agenţia mentul de faţă. preşedintele P.S.D.G. a scos în
DPA, luînd cuvîntul la 15 a- evidenţă pericolul pe care îl im D eclarafiile revanşarde din Germania BOSTON 16 (Agerpres). — Reierindu-se la această, zia
prilie la postul de radio bava Menţionînd planurile lui plică instaurarea monopolului Ziarul „Ghristian Science Mo rul îşi exprimă temerea că cu
rez, Erich Ollenhauer, preşe Gaitskell, şi ale altor oameni ideologic al cercurilor' guver occidentală continuă nitor“ arată că în rîndurile opi rentul „neutralist“ va cîştiga
dintele partidului social-demo politici din Apus, Ollenhauer a nante de la Bonn în R. F. Ger niei publice tilipineze se inten tot mai mult teren în cercu
crat din Germania, a criticat spus că în întreagă lume oc mană. El a arătat că guvernul BONN 16 (Agerpres) Decla te“, Krauger a declarat că aceas sifică protestele împotriva ba rile politice din Filipine.
cidentală sînt discutate actual zelor militare americane de pc
raţiile revanşarde din Germania tă organizaţie „va lupta“ împo teritoriul Filipinelor. „Anumite cercuri naţionaliste,
occidentală continuă. triva recunoaşterii actualelor
cu asprime politica guvernului mente planurile de rezolvare a de la Bonn se străduieşte să La 15 aprilie Krauger, deputat graniţe germane. Potrivit ziarului, 15 membri scrie ziarul, se agită cerînd li
R. F. Germane, care duce la problemei germane şi de regle supună întregul aparat de pro în Bundestag din partea Uniu ai senatului filipinez au sem chidarea bazelor americane“.
izolarea Republicii Federale mentare a problemei securităţii pagandă influenţei sale. Aceste nii creştin-democrate, a luat cu La această conferinţă de pre nat o rezoluţie . prin. care cer
Germane sub raportul politicii europene. Aceste planuri sînt tendinţe a subliniat Ollenhauer, vîntul la o conferinţă de presă să s-a declarat făţiş că „Uniu In momentul de ţaţă, încheie
externe chiar şi în rîndurile a- cu mult mai apropiate de pla sînt dovedite, printre altele, care a avut loc la Bonn, în clă nea persoanelor strămutate“ „va să se revizuiască tratatul înche „Christian Science Monitor“,
liaţilor ei occidentali. Din cau nul P.S.D.G. în problema ger direa Bundestagului. Vorbind în „s-a creat o adevărată, criză în
respinge orice tratat ,’de pace cu iat între .Statele Unite şi Fili
za poziţiei rigide pe care s-a mană decît răspunsul negativ prin recenta punere în disponi calitate de preşedinte al organi Germania, care vă ti încheiat pe pine în problema staţionării de legătură cu problema bazelor
situat guvernul R. F. Germane încăpăţînat al guvernului R. F. bilitate a lui Fritz Sânger, re zaţiei revanşarde vest-germane baza actualelor graniţe germa trupe americane, pe teritoriul Fi militare ale S.U.A. din Fili-
în privinţa tuturor încercărilor Germane.
dactor şef al agenţiei DPA. .^Uniunea persoanelor strămuta- ne“. lipinelor. pine“.-
de ă se obţine o destindere a
încordării, a spus Ollenhauer,
aliaţii îl acuză tot mai des că
s-a transformat într-o piedică
în calea reglementării paşnice
E c o n o m i a L j Ua divergenţelor dintre Est şi
Vest. Ollenhauer a avertizat
împotriva atitudinii cercurilor
conducătoare de la Bonn care,
aidoma lui Gian Kai-şi şi Li
Ocupîndu-se de intenţia lui Recenta conferinţă pentru ment, de renunţarea Ia cursa
Adenauer ca şi pe viitor, cînd problemele şomajului convo înarmărilor. Este ştiut că pro
va fi preşedinte, să urmă cată la Washington de Comite gramul militar al S.U.A. - ab
rească continuarea actualei linii tul executiv AFL-CIO şi ţinută soarbe peste 50 miliarde dolari
politice externe, preşedintele sub lozinca „Să se dea de lu anual, mai mult de jumătate
P.S.D.G. a arătat că partidul cru tuturor americanilor", a din bugetul ţării. Intr-un arti
social-democrat se va împotrivi scos din nou în evidenţă carac col recent revista „Nation" a-
răta că renunţarea Ia acest pro
tuturor încercărilor de a revizui gram militar ar permite să se
reducă considerabil povara im
atribuţiile preşedintelui R .F. pozitelor ce apasă asupra popu
sul) presiunea şomajului şl a inflaţieiSin Man, se împotrivesc în fel Germane, consemnate în con laţiei şi să se repartizeze fonduri
'şi chip destinderii încordării in terul acut şi deosebit de grav mai mari pentru nevoile socia
ternaţionale. le. In articol se simte o mare
stituţie. al acestei probleme. Cei peste să recunoască incapacitatea gu durile economiştilor şi cercuri- te şi deci a reducerii puterii de nevoie de programe largi în
Ga urmare ă poziţiei rigide ă Hotărîreă lui Adenauer, a 7.000 de delegaţi, reprezentînd vernanţilor americani de a face lor oficiale părerile sînt îm cumpărare a maselor largi a- domeniul ocrotirii sănătăţii, al
guvernului R. F. Germane, a 15 regiuni industriale din faţă situaţiei. Mear.y a subli părţite în ce priveşte care din mericane. dezvoltării resurselor naturale,
spus în continuare Ollenhauer, spus în' continuare Ollenhauer. S.U.A., veniţi să dezbată mă niat că şomajul de masă a de aceste două simptome ale depre al grijii pentru copii, al con
Occidentul nu are pînă în pre constituie o dovadă convingă surile menite să combată şo venit „cea mai importantă pro siunii economice trebuie consi Aceste două „curente" îşi gă strucţiei de localuri pentru
zent o concepţie proprie asupra toare a faptului că politica lui majul, au avut prea puţine mo blemă internă" a S.U.A., iar derat drept „duşmanul nr. \" sesc expresia în raportul întoc şcoli, de locuinţe etc. Aceste
tratativelor cu Răsăritul. In în problemă reunîficăriî a sufe tive de a fi mulţumiţi de cele Reuther, descriind situaţia, a al economiei americane. A com mit de Comitetul economic mixt programe, se spune în articol,
prezent, a arătat în continuare rit. un eşec şi că în prezent se ce au auzit la această conferin calificat-o drept „o catastrofă bate şomajul înseamnă a crea al Congresului american, adre „ar contribui cu mult mal mult
preşedintele P.S.D.G., guvernul plănuieşte „o retragere organi ţă. Intr-adevăr, numeroşi repre naţională" şi a declarat că gu posibilităţi noi de lucru şi a sat preşedintelui Eisenhower.
R. F. Germane formulează pre zată pe poziţii dinainte pregă zentanţi oficiali — membri ai vernul dă dovadă de „o colo extinde sau cel puţin menţine Majoritatea Comitetului mixt decît cheltuielile militare la se
tite“. guvernului şi ai Congresului, sală indiferenţă" faţă de aceas sistemul indemnizaţiilor 1ie şo s-a declarat pentru „înviora
C r e ş te r e a crim inalităţiitenţii despre care ştie prea bine precum şi vîrfurile sindicale, nu tă problemă. Reprezentanţii u- maj. Dar acest iucru, spun u- rea" conjuncturii preconizînd curitatea, sănătatea şi dezvol
au putut să consoleze pe repre nor organizaţii sindicale locale nii economişti americani, ar intensificarea producţiei şi a
zentanţii celor aproape 5 mi au citat nenumărate cazuri dis spori deficitul bugetar şi ar a- posibilităţilor de a se da de tarea ţării noastre".
lioane de şomeri totali şi 2 mi perate de şomeri din cele 267 grava deci tendinţele inflaţio lucru la şomeri, dar a trecut cu
lioane şi jumătate de şomeri regiuni industriale ale ţării de niste. Pe de altă parte, aceşti vederea găsirea mijloacelor Economistul Paul Sweezy,
în r în d u r ile m in o rilo r din S.U.A. parţiali existenţi în S.U.A. la numite chiar de căfre autorităţi economişti nu consideră că se pentru realizarea unui buget e-
mijlocul lunii martie, decît cu chilibrat, pentru reducerea de într-un articol publicat în re
BOSTON 16 (Agerpres)'. prin cinema sau televiziune, e- fraze generale şi promisiuni „regiuni lovite de calamităţi e- poate face faţă pericolului in ficitului bugetar care se ridică
goale. Mai mult decît atîta, conomice". flaţionist şi „eroziunii" dolaru Ia 13.000.000 de dolari şi care
Ziarul „Ghristian Science Mo fectul este acelaşi — scrie ci lui decît prin realizarea unui a accentuat considerabil ten
Fapt este că şomajul cronic
nitor“ publică scrisoarea unei titoarea. Se creează o psihoză a Michell, ministrul Muncii, a
fost nevoit să recunoască cu
cititoare, care este caracteristi fricii — cu toate efectele ei toată sinceritatea că sistemul de masă a început să fie accep- echilibru bugetar pe seama re- dinţele inflaţioniste. Minorita vista „Monthly Revieu" arată
că pentru îngrijorarea cetăţeni dăunătoare. „Brutalităţile“ sînt capitalist american „nu poate tat cu resemnare de către cer- ducerii indemnizaţiilor de şomaj tea Comitetului mixt a pus ac că marile cheltuieli pentru în
lor americani în faţa creşterii considerate ca ceva de la sine curile oficiale şi economice a şi a oricăror alocaţii destinate centul pe combaterea presiunii armare au ca rezultat firesc
mericane ca un factor de care să creeze posibilităţi de lucru inflaţioniste neglijînd însă pro
simţitoare a criminalităţii în înţeles şi copilul îşi pierde ca şi nu trebuie (!) să asigure de trebuie să se ţină seama în per pentru şomeri. Ei recunosc că blema şomajului. creşterea impozitelor şi reamin
rîndurile minorilor în S.U.A'. pacitatea de a distinge binele lucru pentru toţi oamenii". Li manenţă în aprecierea conjunc un indice ridicat al şomajului Este semnificativ că, atît cer teşte că marile corporaţii trec
Semnatara scrisorii arată că de rău. Apoi el capătă tot mai derii George Meany, preşedinte turii economice. Chiar Meany este inevitabil şi chiar că acest curile oficiale cît şi economiştii povara impozitelor pe seama
numărul crescînd de crime să- mult tendinţa de a transpune în le, şi Walter Reutber, vicepre a declarat la conferinţă că şi indice va creşte pe viitor. Alţi americani evită să vorbească în consumatorilor. Sweezy averti
şedintele AFL-CIO, care nu in cazul unei ameliorări a si- experţi economici preconizează
vîrşite de către minori se dato'- viaţă ororile văzute... scapă un prilej pentru a cîrita.. tuaţiei trebuie contai oricum pe intensificarea producţiei, ca soluţiile pe care le propun de zează împotriva „primejdiei de
resc literaturii, filmelor şi emi Dacă lucrurile vor continua în struna guvernului şi a pros-- trei milioane de şomeri, mijloc de combatere a şomaju o măsură care ar putea, intr-a pendenţei continue de cheltuie
siunilor de televiziune cu care în acelaşi tel nu ne putem aş lăvi sistemul capitalist, au tre- Economia americană suferă lui, dar în schimb nu găsesc devăr, duce la o oarecare îm lile militare" şi cere „o schim
bunătăţire a situaţiei economi
sînt „educaţi“ tinerii americani. tepta la altceva în viitor decît
buit şi ei de data aceasta, sub în prezent de două racile grave nici un remediu pentru a se ce. Este vorba de reducerea u- bare radicală în politica guver
„Fie că asemenea filme dău- să culegem ceea ce am semă presiunea faptelor şi a maselor, — şomajul şi inflaţia. In rîn- pune capăt presiunii inflaţionis- riaşelor cheltuieli pentru arma- nului"
nălore ajung în faţa copiilor nat“, încheie autoarea scrisorii.
Redacţia şl administraţia ziarului sU. 6 Martie nr. 9, Telefon * 188 ) 189)75. Taxa plătită în numerar conform aprobării DlreŞifăftll Gen|rSJ§ P.T.TIR. or. 236,320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul: Întreprinderea Poligrafica „I Mai“ — Deva