Page 61 - 1959-04

HuCit'C
Anul XI Nr. 1345
7 /î tindea zilei
[pese indicii de utilizare o agregatelor
/ n întrecerea pe care o des­
făşoară în cinstea zilei de oţel peste indicele planificat.
1 Mai, muncitorii, tehnicienii şi
inginerii din majoritatea secţi­
ilor de producţie a Combinatului
siderurgic Hunedoara înregis­
trează succese importante în ac­
ţiunea de ridicare a indicilor de
utilizare ă agregatelor.
La fu rnalele noi
TTna din măsurile principale
aplicate de îurnaliştii din rii de Ia oţelăria Siemens Mar­
secţia Il-a furnale pentru spori­
rea producţiei de fontă pe m.c.
volum util de furnal, este şi îm­
bunătăţirea dozării materialelor
ce se încarcă în furnale.
La furnalul de 700 m.c. de pil­ lectivul laminorului de 800 mm.
dă, cantitatea de minereu de
mangan ce intră în procesul de
fabricare a fontei a fost redusă
cu 200 kg. pe tona de fontă. In
urma acestui fapt a fost mărită
intensitatea de ardere cu 8,5 la
sută, realizîndu-se astfel indic)
sporiţi de utilizare.
La secţia furnale noi, indicele •* sporirea producţiei de fon-
de utilizare în prima jumătate a
lunii acesteia a fost mai mare
decît cel planificat cu 21,5 fa
6ută. Numai la furnalul nr. 5
s-a produs între 1 şi 16 aprilie
în afara sarcinilor de plan 723
tone fontă. In aceeaşi perioadă
la furnalele Combinatului side­
rurgic din Hunedoara s-a reali­
zat în plus peste sarcinile de
plan 1476 tone de fontă. Furna-
liştii din brigăzile conduse de
Alexandru Comşa şî Ludovic
Csosz de la furnalul nr. 5 şi-au
depăşit norma de lucru cu 11,51
şî respectiv 8,90 la sută. Briga­
da de îurnalişti condusă de
Gheorghe Buderi de la furnalul
nr. 6 a obţinut o realizare a nor­
mei de 110,10 la sută.
La furnalele vechi, brigăzile
de furnalişti conduse de losiî
Cîndea şi Ilie Mîtcă, care deţin
locul de brigăzi fruntaşe pe sec­
ţie şi-au întrecut norma cu 21,10
şi respectiv 15,48 la sută.
Ofei arii şi laminaforii
O ţelarii care deservesc cup­
torul nr. 5 de la oţelăria
Siemens Martin nr. 1 au dat în
prima jumătate a lunii acesteia,
în medie zilnic pe fiecare m.p.
Din activitatea Coonnssiiluiuuliui regiona
A. R. L U
In ziua de 15 aprilie a.c. a
avut loc la Sfatul popular regio­
nal şedinţa de lucru a Consiliu­
lui regional A.R.L.U.S., în care
s-a analizat activitatea depusă
de către membrii consiliului re­
gional în trimestrul I al anului
3959 şi a fost prelucrat planul
de acţiune pe trimestrul II.
Din darea de seamă prezenta­
ta de iov. Virgil Greavu, secre­
tar al Consiliului regional
A.R.L.U.S., a rezultat că în pe­
rioada analizată, în activitatea
A.R.L.U.S., din regiunea Hune­
doara au fost obţinute însemnate
rezultate în ceea ce priveşte
popularizarea lucrărilor Congre­
sului al XXI-iea al P.C.U.S. şi
popularizarea ultimelor realizări
ale tehnicii, ştiinţei şi culturii fundă cunoaştere de către oa­
din U.R.S.S. Aşa, de exemplu,
la mitingurile, conferinţele, adu­ tră a măreţelor realizări ale
nările populare, organizate în o-
raşele regiunii, în centrele mun­
citoreşti şi la sate, la vizitarea
expoziţiei „U.R.S.S. în plin avînt
al construirii comunismului“
(care a fost deschisă la Hune­
doara), au participat zeci de mii
de oameni din regiune. Nume­
roşi au fost şi cetăţenii care au
luat parte la manifestările cul­
turale organizate cu ocazia ani­
versării a 11 ani de la încheie­
rea Tratatului de colaborare şi
asistenţă mutuală între ţara
noastră şi U.R.S.S.. la cea de a
41-a aniversare a Armatei sovi­
etice, la manifestările cu oca­ roşi membri ai Consiliului re­
zia aniversării a 100 de ani de gional A.R.L.U.S. au tăcut im-
tu
Sîmbătă 18 aprilie 1959
U M EM IM JEM
vatră de cuptor cîte 530 kg. de
Topitorii de la oţelăria Sie­
mens Martin nr. 1 şi cei de Ia
cuptoarele electrice au elaborat
în primele 15 zile ale lunii, în
afara sarcinilor de plan, 573
tone de oţel.
Din fonta şi oţelul date peste
plan între 1-16 aprilie de către
îurnaliştii combinatului şi oţela­
tin nr. 1 şi cuptoarele electrice,
se pot fabrica 465 autocamioa­
ne „Steagul roşu", sau 854 com­
bine de cereale.
Sporind indicele de utilizare a între 1-16 aprilie, lucrătorii de Ia noi familii de ţărani muncitori, carbonifer al Văii Jiului, planul de
laminorului pe oră efectivă, co­
a dat luna aceasta peste plan
în medie zilnic cîte 43 tone de
laminate.
In se c fiile ca re asigură
m ateriale de bază
pentru furnale
Ouccesul furnaliştilor privind
este condiţionat în cea mai
¦sssas-
la naşterea lui Popov, etc.
Darea de seamă a mai scos în
evidenţă faptul că în trimestrul
I au fost organizate numeroase
expoziţii de stradă — pe teme
din viaţa şi munca oamenilor
sovietici, prezentări festive ale
filmelor sovietice, recenzii asu­
pra diferitelor romane ale scri­
itorilor sovietici etc. Numărul
participanţilor la aceste mani­
festări a crescut cu 50 la sulă
faţă de aceeaşi perioadă a anu­
lui trecut.
Din planul de acţiune pe tri­
mestrul II rezultă că vor ii orga­ sate şi comune.
nizate însemnate manifestări,
care vor duce Ia o şi mai pro­
menii muncii din regiunea noas­
U.R.S.S. cît şi politica de pace
a acesteia.
Astfel, sînt prevăzute în plan
o serie de conferinţe, mani­
festări culturale şi artistice,
seri literare, expoziţii, con­
cursuri „Drumeţii veseli“, „Zile
alé prieteniei tineretului' din
R.P.R. cu tinerii di n' U.R.S.SU,
manifestări cu prilejul celei de-a
89-a aniversări a naşterii
lui V .1. Lenin, „Festivalul Puş-
kin“, aniversarea a 25 de ani
de la înfiinţarea Asociaţiei
„Amicii U.R.S.S.“, „Zilele cul­
turii bieloruse“ etc. ¦
Pe marginea dării de seamă
şi a planului de acţiune, nume­
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I
mare măsură de felul cum furna­
lele sînt aprovizionate cu cocs
şi minereu. Pentru aceasta şi co­
lectivele care deservesc uzina
cocso-chimică şi fabrica de aglo­
merare a minereurilor se stră­
duiesc să folosească mai produc­
tiv volumul util al acestor agre­ Odată cu înscrierea în gospodă­ Bilanţ bogat în re aliză ri
gate. Ca urmare a acestui fapt, riile colective existente a 216 in anul 1958, pe întregul Combinat
uzina cocso-chimică au realizat cu o suprafaţă de ’490 ha. te­ producţie a fost depăşit cu 140.000 to­
zilnic în medie pe fiecare metru
cub volum util de cuptor cu
119 kg. cocs metalurgic mai
mult decît prevedea indicele pla­
nificat. La fabrica de aglomera­
re a minereurilor, indicele de
sporirea producţiei pe bandă şi
zi calendaristică a fost depăşit
laţă de plan cu 7,8 la sută.
Colectivele de muncă de la u-
zina cocso-chimică şi fabrica de
aglomerare au produs şi livrat
furnalelor de Ia începutul lunii
şi pînă la 16 aprilie, în afara
sarcinilor de plan, 4963 tone
cocs metalurgic şi minereu aglo-
rrr .'.1,
A. Z. nicieni de la Centrala Termoelectrici
Mecanicul Ni-}
colae Oniţă lu­
crează la su-,<
flautele secţiei
furnale noi a
'Combinatului
siderurgic Hu-\
nedoara. Îm­
preună cu orta-<
cii săi a reuşit ţ
să prelungească -
timpul de func-\
ţionare a turbo-\
suflantei de la <
furnalul nr. 5 <
cu 8 luni de
zile.
lată-l, in cli-\
seu, pe acest
vrednic tovarăş
la locul de mun­
că.
''VV^v'v/VW/WVV
S.
portante propuneri, care vor
duce la îmbunătăţirea activită­
ţii de viitor a consiliului.
Tov. Dumitru Dejeu, preşe­
dinte al comitetului executiv al
Sfatului popular regional, pre­
şedinte al . Consiliului regional
A.R.L.U.S., a arătat în încheie­
rea şedinţei că printr-o şi mai
bună organizare a muncii —-
mai ales la consiliile raionale
A.R.L.U.S. se vor obţine rezul­
tate şî mai valoroase în activi­
tatea de viitor a A.R.L.U.S.-ului
şi că este necesar a se acorda
mai multă atenţie acestei acti­
vităţi în centrele mai mici, la
4 pagini 20 bani
ÎN RAIONUL ALBA
Creşte sectorul socialist
a! agriculturii
Din zi in zi tot mai mulţi ţă­ U.T.M. şi alţii.
rani muncitori din comunele şi
satele raionului Alba pornesc
hotărîţi pe calea nouă a agricul­
turii socialiste. Numai într-o
singură săptămînă, de la 6 la
13 aprilie, în întregul raion sec­
torul socialist al agriculturii a
crescut cu 1.405 ha., care au
fost înscrise în întovărăşirile şi
gospodăriile agricole colective de
către un număr de 550 familii.
ren, satele Gistei şi Obreja din
1i comuna Mihalţ au devenit ccm-
plect colectivizate.
P. TOMA
corespondent
E conom isesc
combustibilul şi
reduc preţul de cost
Pentru a-şi aduce aportul ia înfăp­
tuirea sarcinilor economice stabilite de
Conferinţa regională de partid, co­
lectivul de muncitori, ingineri şi teh­
din Paroşeni, mobilizat şi îndrumat
de organizaţia de partid, şi-a propus
ca pe baza exploatării mai raţionale
a instalaţiilor energetice, să realizeze
în acest an cît mai mulie economii.
Trecînd la înfăptuirea hotărîrii luate,
colectivul de aici. sprijinit de orga­
nizaţia de partid, şi-a îndreptat a-
tenţia spre economisirea combustibi­
lului convenţional, ca sursă importan­
tă dc realizare a economiilor, şi spre
reducerea preţului de cost al produc­
ţiei.
Datorită eforturilor depuse de între­
gul colectiv, în frunte cu comuniştii,
s-a reuşit ca în lunile ianuarie şi
februarie să se economisească combus­
tibil convenţional în valoare de peste
158.000 lei şi să se reducă preţui de
cost al producţiei peste sarcina plani­
ficată, realizîndu-se o economie, la
acest capitol, de 224.000 Iei.
AU TERMINAT SEMĂNATUL PORUMBULUI
Colectiviştii şi fHtovârdşiiii din Brete® Mnrcşanâ
Deşi puţini ca număr, colecti-
’>i.:iii din G.A.C. „11 Iunie" Bre­
tea Mureşanâ au reuşit să ter­
mine însămînţările din epoca l-a
în 8 zile faţa de 10 zile cît s-au
angajat, semănînd peste 35 ha.
cu floarea-soarelui, sfeclă de
zahăr, orz, ovăz şi alte culturi.
Avînd pregătită şi îngrăşată din
timp întreaga suprafaţă de 13
ha. planificată a se însămînţa cu
porumb, colectiviştii din G.A.C.
„11 Iunie“ au început zilele tre­
C o l e c t i v i ş t i i d i n I li a
Cu ajutorul, maşinilor şi unel­ In ziua de 13 aprilie, colecti­ nilă, Elena Suciu, Ionel Suciu şi
telor de la S.M.T., colectiviştii viştii din Ilia au început semă­ alţii.
din G.A.C. „Drumul lui Lenin" natul porumbului cu atelajele
din Ilia au însămînţat în epoca proprii. Pînă ieri, 17 aprilie, ei
f-a toată suprafaţa planificată a au însămînţat întreaga suprafaţă
se însămînţa cu floarea-soarelui,
ovăz etc. şi au depăşit cu 6,5 ha.
suprafaţa prevăzută a se însă-
mînţa cu sfeclă de zahăr.
TINERETUL DIN VALEA JIULUI
poate aduce o mare contribuţie
Ia sporirea producţiei de cărbune
Duminica trecută, a avut loc la Pe­
troşani în saia „Gheorghe Apostol", o
consfătuire despre contribuţia formelor
tinereşti de muncă din Valea Jiului,
la sporirea producţiei, organizată de
Comitetul raional U.T.M. Petroşani.
Au fost de faţă tovarăşii loan Bâr­
na, prim-secretar al comitetului ra­
ional de partid, Alexandru Plic, se­
cretar al comitetului raional de par­
tid, Wiliam Suder, director general al
Combinatului carbonifer „Valea Jiului",
Carol Szabo. prim-secretar al Comi­
tetului regional U.T.M., Ştefan Antal,
prim-secretar al comitetului raional
La consfătuire, pe lingă şefii bri­
găzilor de tineret, au mai fost invitaţi
tovarăşi din conducerile tuturor ex­
ploatărilor şi sectoarelor miniere din
Valea Jiului.
Referatul prezentat de tov. Constan­
tin Geamănu a scos în evidenţă rea­
lizările tineretului obţinute în lupta
pentru depăşirea sarcinilor de pian în
anu! trecut, precum şi sarcinile ce le
stau în faţă pentru anul în curs.
ne de cărbune, dintre care 49.000 tone
li se atribuie brigăzilor de tineret.
Conferinţa, regională de partid a
1 pus în faţa brigăzilor de tineret noi
i sarcini privind sporirea producţiei şi
| reducerea preţului de cost al cărbu-
i nelui. Tinerii au pornit cu tot elanul
! la traducerea lor în fapte, încă din
j prunele zile ale anului 1959. Ei au
extras în primele două luni 9.647 to­
ne de cărbune peste plan şi au rea-
—o -
Realizări însemnate
la contractări
de cereale
O preocupare de seamă a co­
lectivului cooperativei „Munci­
torul“ din Gălan, o constituie
popularizarea hotărîrii partidului
şi guvernului privind îmbunătă­
ţirea sistemului de contractare
la cereale. In acest scop, pe lin­
gă prelucrarea acestei hotărîri,
ia filialele săteşti s-a trecut ia
o temeinică muncă de lămurire
de la om la om. In urma aces­
tor acţiuni, ţăranii muncitori din
satele Băţălar, Streisîngeorgiu,
Ohaba, Săcel, Valea Sîngeorgiu-
lui şi Chitid au contractat 20.150
kg. grîu, 16.700 kg. porumb şi
5.800 kg. cartofi. Realizări fru­
moase au avut şi satele Nâdăş-
tia Inferioară şi Nădăştia Supe­
rioară unde au fost contractate
peste 5.000 kg. grîu, 3.100 kg.
porumb şi 3.000 kg. cartofi. Sat
•fruntaş este Chitidul, unde ţă­
ranii muncitori au contractat
13.280 kg .grîu, 10.600 kg. po­
rumb şi 10.450 kg. cartofi.
IOSIF CRAŞGA
corespondent
-6KSÜ9-
cute semănatul acestei suprafe­
ţe. încă din prima zi a semăna­
tului, prin hărnicia de care au
dat dovadă s-au evidenţiat can­
didatul de partid Augustin Alba,
utemistul Remus Lazăr şî alţi
colectivişti cum sînt Letiţia Da­
nă, Ionel Negrilă şi Tănase Fili-
pescu. Pînă în ziua de 16 apri­
lie colectiviştii au terminat se­
mănatul porumbului pe întreaga
suprafaţă planificată.
Urrnînd exemplul colectivişti-
de 30 ha. cît s-a prevăzut în
plan. Cu mult zel au lucrat la
însămînţatul porumbului colecti­
viştii Anton Călean, Roman Dă-
¦¦mm:-* ¦7. •Vv. <• • • ,
strîns cele mai mari cantităţi de fon­
Consiătuire pe tema tă şi fier vechi.
folosirii formelor tinereşti Succese de seamă s-au înregistrat
de muncă şi în mişcarea de inovaţii. Pe întregul
raion au fost realizate în decursul
lizat economii la preţul de cost in va­ trimestrului I al anului 1959, prin con­
loare de 777.879 lei. tribuţia tinerilor inovatori, economii in
valoare de 426.726 lei, dintre care
Un aport deosebii la obţinerea a- 274.176 numai la Petrila şi Uricani.
cestor realizări l-au adus tinerii de La Petrila, din cele 22 de inovaţii a-
la sectorul II de tineret al minei Pe- plicate, 10 sînt făcute de tineri.
trila, care au dat în trimestrul 1 9.354
tone de cărbune peste plan şi au rea­ Se poate afirma pe drept cuvînt, că
lizat economii în valoare de 237.500 tinerii din Valea Jiului au înregistrat
lei, tinerii de la sectorul 1 de tine­ în perioada amintită realizări cu care
ret — Petri la, care au avut de ase­ se pot mîndri.
menea frumoase rezultate, precum şi Formele tinereşti
cei de la sectorul 11 de tineret — U- de muncă — imbold
ricani, care şi-au depăşit planul ps
trimestrul trecut cu 5.681 tone de căr­ în sporirea producţiei
bune şi au realizat economii în valoa­ de cărbune
re de 150.000 lei. Datorită muncii en­
tuziaste a tineretului, care formează Nu putem vorbi despre realizările
majoritatea lucrătorilor la aceste două obţinute prin folosirea formelor tine­
exploatări, brigăzile de tineret au reu­ reşti de muncă, fără a aminti de preo­
şit să se situeze în această perioadă cuparea comitetului raional U.T.M. de
în fruntea întrecerii socialiste pe ba­ a antrena cît mai mulţi tineri în fo­
zin. Rezultate bune au obţinut şi bri­ losirea acestor forme. Trebuie să amin­
găzile de tineret de la Lonea, Vulcan tim că, dacă în decembrie 1958, erau
şi Aninoasa. 284 brigăzi de producţie ale tinere­
Prin activitatea depusă de brigăzile tului, în ianuarie 1959, numărul lor a
de muncă patriotică, în raionul Pe­ crescut la 314, iar în martie, el a a-
troşani s-au economisit în trimestru! juns la 336. Rezultate bune în aceas­
I al anului acesta circa 777.800 Iei, tă direcţie a obţinut în ultimul timp
evidenţiindu-se îndeosebi brigăzile de
la Vulcan, Petrila şi Lupeni, care au (Continuare In pag. 3-a)
¦m-
Meseria de gaterisi Cooperatorii din Alba
a fost îndrăgită şi
de Varga Auguslin şi Sulia îşi depăşesc
Vasile Fekete. Acum
ei sini muncitori frun­ plănui de producţie
taşi in hala gaterelor de la U.l.L.
Sebeş şi in acelaşi timp buni Conducerea cooperativei
prieteni. In fiecare lună ei reu­ „Munca nouă“ din Alba Iuiia
a deschis recent o nouă secţie
şesc să M in ă o depăşire a sarci­ de fierărie, care va contribui şi
mai mult la deservirea popu­
nilor de plan cu 10— 12 la suiă. laţiei în ceea ce priveşte repa­
rarea uneltelor agricole.
IN C LIŞEU : Cei doi gaterişii
Privind realizarea planului, pe
la locul de muncă. trimestrul I a. c„ muncitorii de
la cooperativa „Munca nouă“
vîtMnrxstiranmrmeram. din Alba Iulia au realizat şi
depăşit acest plan la producţia
globală cu 136,74 la sută, la
lor din sat şi membrii întovără­ producţia marfă cu 136,12 la
şirii agricole „Dr. Petru Groza" sută, la încasări în numerar cu
au folosit din plin atelajele pro­
209,28 la sută etc. Aceasta do­
prii la pregătirea terenurilor şi vedeşte că muncitorii coopera­
semănatul porumbului. Ieri, 17 tori au avut o serioasă preocu­
aprilie au terminat şi ei semăna­ pare şi au muncit cu avînt' pen­
tul porumbului pe cele 19 ha. tru dobîndirea acestor rezultate.
planificate. Cu multă rîvnă au In cinstea zilei de 1 Mai coo­
peratorii s-au angajat să reali­
muncit întovărăşiţii Andron Pe- zeze şi să depăşească planul cu
tresc, membru de partid, Vir- 10 la sută, de asemenea să
producă mărfuri de bună cali­
ginia Crişan, Silviu Ardelean,
Petru Holdean şi alţii.
tate.
NICOLAE BOCŞERU
preşedintele cooperativei
„Munca nouă", Alba lulia
Pentru continua reducere a preţului
de cost al lucrărilor
Întreprinderea de construcţii de dru­ iedelor au fost stabilite surse de
muri Deva a Departamentului trans­ aprovizionare cu materiale cit mai
porturilor rutiere, navale şi aeriene; apropiate de şantiere. La executarea
care execută lucrări dc modernizare a fundaţiilor pe unele şantiere, unde
drumurilor pe teritoriul Transilvaniei, preţul de cost al materialelor este ri­
Banatului şi pe Valea Oltului, a ob­ dicai din cauza distanţei mari dc
ţinut rezultate bune in ceea ce pri­ Uţansport, s-a prevăzut înlocuirea ba­
veşte reducerea preţului de cost al lastului cu nisip local, sau cu pietriş
lucrărilor. Aceste rezultate se datoresc rezultai din săpăturile in stincă care
îndeosebi preocupării pentru folosirea se fac peniru lărgirea drumului. In
materialelor locale şi înlocuirea celor acelaşi scop s-au deschis noi balas­
costisitoare sau care trebuiau aduse tiere locale.
de la distanţe mari. De asemenea, s-a prevăzut extin­
Anul trecut, din volumul de nisip, derea extragerii materialelor In regie
pietriş, balast ele., folosii pe şantie­ cu mijloace proprii, sistem care s-a
rele acestei întreprinderi, aproximativ dovedit a fi economic chiar şi în ca­
64 la suiă a fost exţras in regie prin zurile cînd materialele trebuie spălate
mijloace proprii. pentru a fi curăţite de impurităţi.
Pentru campania de lucru din anul finind seama de posibilităţile lo­
acesta in care se va executa un vo­ cale existente, constructorii de dru­
lum de modernizări cu 24 la sută mai muri de la şantierele întreprinderii
mare decit anul irecut, constructorii Deva au întocmit peniru lucrările ce
de la întreprinderea Deva au holărit se execută în acest an proiecte eco­
să folosească pe scară mai largă ex­ nomice, potrivii cărora se vor realiza
perienţa bună obţinută pină acum. economii de aproximativ 5 milioane
[n acest scop, la întocmirea proj lei 'peste fetarf. >.,